DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

pãrcãzon

pãrcãzon (pãr-cã-zónŭ) sn pãrcãzoani/pãrcãzoane (pãr-cã-zŭá-ni) – cioara i curaua cu cari s-leagã di mesi zmeanili, poalili, etc.; prãcãzon, mpãrcãzon, prucuzuni
{ro: brăcinar}
{fr: lacet de caleçon}
{en: waistband (drawers)}
ex: easti-arshini s-tsã si veadã pãrcãzonlu

§ prãcãzon (prã-cã-zónŭ) sn prãcãzoani/prãcãzoane (prã-cã-zŭá-ni) – (unã cu pãrcãzon)

§ mpãrcãzon1 (mpãr-cã-zónŭ) sn mpãrcãzoani/mpãrcãzoane (mpãr-cã-zŭá-ni) – (unã cu pãrcãzon)

§ prucuzunã (pru-cu-zú-nã) sf prucuzuni/pru-cuzune (pru-cu-zú-ni) – (unã cu pãrcãzon)

§ mpãrcãzon2 (mpãr-cã-zónŭ) (mi) vb I mpãrcãzunai (mpãr-cã-zu-náĭ), mpãrcãzunam (mpãr-cã-zu-námŭ), mpãrcãzunatã (mpãr-cã-zu-ná-tã), mpãrcãzunari/mpãrcãzunare (mpãr-cã-zu-ná-ri) – bag (cos) un pãrcãzon la zmeani; mi leg cu pãrcãzonlu
{ro: pune (lega) un brăcinar}
{fr: mettre un lacet au caleçon}
{en: put a waistband}
ex: mpãrcãzoanã-lj zmeanili; lji mpãrcãzunai zmeanili n fatsa-a oaminjlor

§ mpãrcãzunat (mpãr-cã-zu-nátŭ) adg mpãrcãzunatã (mpãr-cã-zu-ná-tã), mpãrcãzunats (mpãr-cã-zu-nátsĭ), mpãrcãzunati/mpãrcãzunate (mpãr-cã-zu-ná-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã un pãrcãzon
{ro: cu brăcinarul pus}
{fr: avec un lacet au caleçon}
{en: with a waistband}

§ mpãrcãzunari/mpãrcãzunare (mpãr-cã-zu-ná-ri) sf mpãrcãzunãri (mpãr-cã-zu-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bagã un pãrcãzon
{ro: acţiunea de a pune (de a lega) un brăcinar}
{fr: action de mettre un lacet au caleçon}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

curauã

curauã (cu-rá-ŭã) sf curãi (cu-rắĭ) – fashi lungã shi strimtã di cheali (pãndzã, etc.) tsi sh-u bagã omlu di mesi, tra s-lj-u tsãnã shi s-nu-lj cadã pantalonea; fashi di cheali (pãndzã, spangu) tsi fatsi unã hãlati (aroatã) si s-anvãrteascã; cumatã di cheali argãsitã cu cari si struxescu xurãhili;
(expr:
1: dau xurafea di curauã = struxescu xurafea cu darea (fricarea) a ljei di curauã;
2: nu-l dau di curauã = nu-l saidisescu (sãldisescu); nu-l dau di mãnear; nu dau simasii la-atseali tsi fatsi i dzãtsi; nu-l fac mali; nu-l fac mãnicã di tãmbari;
3: nu mi (nj-u) tsãni curaua = nu cutedz; nj-easti fricã; nu nj-u tsãni; nu-nj tsãni curdeaua; nj-arãtseashti curlu (bishina); etc.;
4: nj-adunã curãili = nj-bagã frãnlu, mi nfãrneadzã, mi cãpistruseashti)
{ro: curea}
{fr: curroie}
{en: belt}
ex: tsi-i curauã njicã, aumtã, pri sum loc ascumtã? (angucitoari: sharpili); curcusura avea di mesi unã curauã largã cãt palma; bagã-li unã pristi alantã shi tsindzi-nj-li cu curãili; adu-nj dauãsprãdzatsi di curãi; paplu nu-l tsãnea curãili
(expr: nu lj-u tsãnea, s-avea mulja-tã); nu armãnlu, ma curaua; nu-l deadirã di curauã
(expr: nu-l saidisirã), nu-l cljimarã la numtã; iu da di curauã nã miliunarã di
(expr: iu s-u da di mãnear) aestã oarfãnã; s-l-adunã curãili
(expr: s-lã bagã frãnlu, s-lji cãpistruseascã)

§ cureauã (cu-reá-ŭã) sf curãi (cu-rắĭ) – (unã cu curauã)

§ curoauã (cu-rŭá-ŭã) sf curãi (cu-rắĭ) – (unã cu curauã)
ex: nu-l tsãni dip curoaua (lj-u fricã) s-ducã singur n hoarã

§ curdoni/curdone (cur-dó-ni) sf curdonj (cur-dónjĭ) – (unã cu curauã)

§ curilar (cu-ri-lárŭ) sm curilari (cu-ri-lárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi curãi
{ro: curelar}
{fr: bourrelier}
{en: belt maker or seller}

§ curilãrii (cu-ri-lã-rí-i) sf curilãrii (cu-ri-lã-ríĭ) – loclu iu s-fac i vindu curãi
{ro: curelărie}
{fr: bourrellerie, métier de bourrelier}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nod1

nod1 (nódŭ) sn noadi/noade (nŭá-di) –
1: loclu iu s-leagã dauã hiri (ciori, cumãts di pãndzã, etc.) tra si sta streasi deadun ca un singur hir; loclu dit mesi i di la capit cu cari s-leagã unã cioarã (hir, funi, etc.) di un lucru;
2: loclu dit truplu di arburi iu nchiseashti s-creascã unã alumachi; loclu dit lemnu iu s-veadi urma di iu ari criscutã unã alumachi; piscu;
(expr:
1: un nod = (i) un ficiuric; (ii) loclu iu s-adunã shi s-leagã doauã oasi dit truplu-a omlui; prinod, clidusi, ncljiturã;
2: (nji s-acatsã) nod di gushi = atsea tsi-adu-cheashti omlu cãndu ngljiti cu greu sh-aducheashti cã-lj s-acatsã tsiva tu grumadz “ca un nod”;
3: (nji s-acatsã) nod tu inimã (chep-tu, hicati) = mi-aflu tu-unã mari-angusã, mi nvirin multu, aduches-cu dor “ca un nod” tu inimã cãndu pat tsiva, cãndu mi dispartu di cariva vrut shi-nj lipseashti multu, etc.;
4: sh-ascãpitã nodlu sh-tãcu = arãvdã atseali tsi pãtsã, fãrã s-dzãcã un zbor)
{ro: nod}
{fr: noeud}
{en: knot}
ex: cioarã cu nod; nu pot s-disfac nodlu; adrat unã funi cu noadi; nj-si fatsi un nod
(expr: dor, mirachi, dureari) tu cheptu; sh-elj sh-au un nod
(expr: dor, dureari) la inimã; moasha ascãpitã nodlu; noadi, noadi-lj si dutsi; nod lji s-acatsã a mãratlui
(expr: sã nvirinã multu mãratlu) di tatã; acãtsã s-imnã nodlu
(expr: njiclu); u dor nodurli
(expr: ncljiturli) di la mãnj sh-di la cicioari

§ prinod (pri-nódŭ) sn prinoadi/prinoade (pri-nŭá-di) shi prinoduri (pri-nó-durĭ) – loclu iu s-adunã doauã oasi dit truplu-a omlui; ligãtura tsi s-fatsi namisa di doauã oasi a truplui; clidusi, ncljiturã, lats, alats, nod
{ro: încheietură, articulaţie}
{fr: articulation, jointure}
{en: articulation, joint}
ex: lã da dor prinodurli (alatsãli, ncljiturli) di la cicioari

§ nod2 (nódŭ) (mi) vb I nudai (nu-dáĭ), nudam (nu-dámŭ), nudatã (nu-dá-tã), nudari/nu-dare (nu-dá-ri) – fac un nod; leg un lucru di altu lucru cu un nod; ncãrshiljedz hiri di canda suntu fapti cu noadi; anod, ncãrshiljedz, cãrshiljedz;
(expr:
1: nji si noadã (tu inimã, cheptu) = nji si strindzi inima di dor sh-di jali, nj-am un dor greu tu inimã);

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn