DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

pãndzã

pãndzã (pắn-dzã) sf pãndzã (pắn-dzã) shi pãndzi/pãndze (pắn-dzi) – tsãsãturã suptsãri, di-aradã faptã di hiri di bumbac, sirmã, ljin, cãnipã, etc.; cumatã i lucru faptu dit aestã turlii di tsãsãturã; pãndzina faptã di-un pangu;
(expr:
1: l-fac pãndzã vinjitã; l-fac pãndzã bilitã = l-pãpurisescu, l-fac vinjit di bãteari, lj-dau un shcop bun, l-bat sãnãtos;
2: lj-mut pãndzãli = lu-alavdu multu, ma multu dicãt lipseashti;
3: pãndzã di pangu = pãndzinã)
{ro: pânză}
{fr: toile}
{en: linen cloth}
ex: s-tsasã nã pãndzã di ljin, tra s-facã nã cãmeashi; pãndzãli teasi alghea pi ohtu; avea flori aroshi shi galbini pi-unã pãndzã veardi; tu ducheani avea multi turlii di pãndzã, di sirmã, di bumbac, pãndzã amiricanã, etc.; pãndza di pangu
(expr: pãndzina) acupirea firida; pãndza va biliri (pãndza va alghiri); l-featsi pãndzã bilitã
(expr: l-bãtu ghini, lj-deadi un shcop bun); fudzi di-acasã cã lu-avea faptã pãndzã vinjitã
(expr: cã lu-avea bãtutã multu); ca s-mutã pãndzãli sh-la altsã
(expr: ca s-lj-alavdã shi altsã) dats ãn cap ca voi; nã fustani minutã ca pãndza di pangu
(expr: pãndzinã)

§ pãndzinã (pãn-dzí-nã) sf pãndzinj (pãn-dzínjĭ) – pãndzã adratã di pangu;
(expr: ocljilj nj-acãtsarã pãndzinã = ved ca prit unã pãndzã; nu para ved ghini; ocljilj ãnj suntu mintits, tulburats)
{ro: păienjeniş}
{fr: toile d’araignée}
{en: spider’s web}
ex: curã pãndzina dit cohi

§ pãndzãturã (pãn-dzã-tú-rã) sf pãndzãturi (pãn-dzã-túrĭ) – cumatã di pãndzã
{ro: bucată de pânză, pânzătură}
{fr: morceau de toile}
{en: piece of linen cloth}

§ pãndzar (pãn-dzárŭ) sm pãndzari (pãn-dzárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi pãndzã
{ro: cel ce face sau vinde pânzeturi}
{fr: toilier, marchand de toiles}
{en: maker or seller of linen cloth}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãrjinã

pãrjinã (pãr-jí-nã) sf pãrjinj (pãr-jínjĭ) –
1: lemnu lungu shi suptsãri; prãjinã, veargã, pulean, purtecã, shcop, temblã, etc.;
2: agudituri dati (cu puteari sh-unã dupã-alantã) pri cariva i tsiva cu pãrjina (shcoplu, mãna, ciciorlu, bushlu, etc.); bãteari, pãparã, pipiritsã, pistili, shcop, tsurtsufi, chiurcu, fushti, chiutecã
{ro: bătaie}
{fr: rossade, rossée}
{en: beating}
ex: mi vãtãmã di pãrjinã (bãteari); pãrjina (bãtearea) i datã di Dumnidzã; lj-trapshu nã pãrjinã (lj-ded nã bãteari) di sh-adutsi ninga aminti; pãrjina (bãtearea) di la Shoputlu-al Grec

§ prãjinã (prã-jí-nã) sf prãjinj (prã-jínjĭ) – (unã cu pãrjinã)

§ mpãrjinedz (mpãr-ji-nédzŭ) vb I mpãrjinai (mpãr-ji-náĭ), mpãrjinam (mpãr-ji-námŭ), mpãrjinatã (mpãr-ji-ná-tã), mpãrjinari/mpãrjinare (mpãr-ji-ná-ri) – agudescu dipriunã (cu shcoplu, cu bushlu, cu mãna, cu shcoplu, cu pãrjina, etc.) tsiva i pri cariva; dau unã pãrjinã (shcop, bãteari, pãparã, pipiritsã, pistili, pãndzã, tsurtsufi, chiutecã, etc.); ãmpãrjinedz, bat, pãpurisescu
{ro: a da o bătaie bună}
{fr: rosser, battre}
{en: beat}
ex: ca ghini-lj mpãrjinedz (ãlj bats, lã dai un shcop); lu-acãtsai sh-lu mpãrjinai ghini (l-bãtui ghini, lj-ded un shcop bun)

§ mpãr-jinat (mpãr-ji-nátŭ) adg mpãrjinatã (mpãr-ji-ná-tã), mpãrjinats (mpãr-ji-nátsĭ), mpãrjinati/mpãrjinate (mpãr-ji-ná-ti) – tsi-lj s-ari datã unã bunã pãrjinã (bãteari, pãparã, pipiritsã, pistili, pãndzã, shcop, tsurtsufi, chiutecã, etc.); ãmpãrjinat, bãtut, pãpurisit
{ro: căruia i s-a dat o bătaie bună}
{fr: rossé, battu fort}
{en: well beaten}

§ mpãrjinari/mpãrjinare (mpãr-ji-ná-ri) sf mpãrjinãri (mpãr-ji-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti mpãrjinat; ãmpãrjinari, bãteari, pãpurisiri
{ro: acţiunea de a da o bătaie bună}
{fr: action de rosser, de battre}
{en: action of beating someone}

§ ãmpãrjinedz (ãm-pãr-ji-nédzŭ) vb I ãmpãrjinai (ãm-pãr-ji-náĭ), ãmpãrjinam (ãm-pãr-ji-námŭ), ãmpãrjinatã (ãm-pãr-ji-ná-tã), ãmpãrjinari/ãmpãrjinare (ãm-pãr-ji-ná-ri) – (unã cu mpãrjinedz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn