DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

pãparã

pãparã (pã-pá-rã) sf pãpãri (pã-pắrĭ) – amisticãturã di pãni, umtu shi cash proaspit; pãni dinjicatã tu lapti; paparã, puparã, prosfayi, shindãrnai;
(expr: lj-dau (l-fac s-mãcã) unã pãparã = (i) lu-agudescu pri cariva (cu mãna, ciciorlu, bushlu, lemnul, etc., cu puteari sh-cu unã aguditurã dupã-alantã); (ii) u pat cu-atseali tsi-nj si fac di partea-a unui)
{ro: amestec de pâine, unt şi brânză}
{fr: mélange de pain, de beurre et de fromage}
{en: mixture of bread, butter and cheese}
ex: adrãm pãparã; yinu s-mãcãm pãparã; u mãcã pãpara
(expr: l-mãcã shcoplu); u mãc pãpara-a soacrãljei (u pãtsãi cu soacra cu-atseali tsi-nj fatsi); tsã-i bunã pãpara
(expr: shcoplu, pãrjina) tsi u mãcash; tsã-lj featsi tuts pãparã
(expr: lã deadi a tutulor un shcop bun)

§ paparã (pa-pá-rã) sf papãri (pa-pắrĭ) – (unã cu pãparã)
ex: sh-u bãgã di calea-aestã s-ascultã, cã s-nu mãcã sh-altã paparã
(expr: sh-altu shcop)

§ puparã (pu-pá-rã) sf pupãri (pu-pắrĭ) – (unã cu pãparã)

§ prosfayi (pros-fáyĭŭ) sm pl(?) – soi di pãparã
{ro: un fel de papară}
{fr: espèce de panade}
{en: some kind of bread, milk and cheese soup}

§ pã-purisescu (pã-pu-ri-séscu) vb IV pãpurisii (pã-pu-ri-síĭ), pãpu-riseam (pã-pu-ri-seámŭ), pãpurisiri/pãpurisire (pã-pu-ri-sí-ri) – agudescu dipriunã (cu bushlu, cu mãna, cu lemnul, etc.) tsiva i pri cariva; dau unã pãparã (bãteari, pãrjinã, pipiritsã, pistili, shcop, tsurtsufi, chiutecã, etc.); umplu di bãtear i; mpãrjinescu, ãmpãrjinescu, bat
{ro: a snopi în bătaie}
{fr: rouer de coups, battre}
{en: beat}
ex: vrea-l pãpuriseascã (vrea-l batã, vrea-lj da un shcop, unã pãparã) trã semnu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bat1

bat1 (bátŭ) (mi) vb III shi II bãtui (bã-túĭ), bãteam (bã-teámŭ), bãtutã (bã-tú-tã), batiri/batire (bá-ti-ri) shi bãteari/bãteare (bã-teá-ri) –
1: agudescu (dipriunã cu bushlu, cu mãna, cu cioclu, etc. tsiva i pri cariva); asun (cloputlu, la poartã, etc.); dau unã bãteari (pãrjinã, pãparã, pipiritsã, pistili, pãndzã, shcop, tsurtsufi, chiutecã, etc.);
2: anãchisescu tu-unã alumtã; ãnvingu, azvingu, lj-u pot;
3: li scot gljindili sexuali (tri prãvdzã) tra s-u fac stearpã; scuchescu, ciucutescu, dzigãrescu;
4: nji sã ngroashi cheala di la mãnã (cãndu fac lucru greu cu mãna goalã) icã di la cicioari (cãndu imnu multu shi nu-nj si uidisescu ghini, pãputsãli); fac bãtãturi (la mãnã, cicior, etc.);
(expr:
1: mi bat di iuva = mi min di iuva, mi njishcu di iuva;
2: bat cãljurli = escu pit cãljuri, alag multu, cutriir prit multi locuri;
3: bat naljurea = zburãscu glãrinj, papardeli;
4: nj-bat caplu = minduescu, cilistãsescu, mi pidipsescu, munduescu, vãsãnipsescu multu tra s-aduchescu tsiva, sã-lj dau di cali a unui lucru;
5: nj-bati caplu cariva, mi bati la cap = nu mi-alasã isih, nj-dzãtsi (nj-caftã) dipriunã idyiul lucru;
6: nj-bati inima = inima-nj si minã, nj-ciucuteashti, canda-nj da cu cioclu, cã mi-aflu tu-unã mari singhinisi (sinhisi, imotsii), unã mari lãhtarã, etc.;
7: bat ocljilj = min peanili di oclji, agonja sh-di multi ori cu-arada;
8: bati grãndina = cadi grãndina, agudeashti loclu sh-aspardzi atseali tsi s-aflã pri el;
9: bati vimtul = ari vimtu, s-minã aera;
10: amarea bati tãlazi = amarea fatsi tãlazi, s-mutã tãlazi dit amari;
11: lj-bati prumuveara = lj-si duc tuti lucrili ambar;
12: s-ti batã Dumnidzãlu = s-ti pidipseascã (s-ti culãseascã, s-tsã u toarnã) Dumnidzãlu trã lucrili arali tsi nj-ai faptã;
13: bat laptili = cu bãtearea-a laptilui tu bãtin, scot umtul sh-lu fac laptili dalã;
14: lj-bãtu oara = lj-vinji oara;
15: cãnili bati = cãnili alatrã;
16: bat s-aflu = caftu s-aflu;
17: s-bat luchili (tu pãnticã) = nj-easti multã foami;
18: tini-l bats shi el sã ngrashi = tini vrei sã-lj ljai dit puteari shi el s-fatsi cama vãrtos, cama dishteptu, tu loc s-chearã, el amintã)
{ro: bate, suna, învinge, castra, face bătături}
{fr: battre, sonner, vaincre, chatrer, faire des cors, des callosités}
{en: beat, strike, ring (a door, a bell, etc.), vanquish, castrate, get calluses}
ex: u bãtea mãrata di featã; l-bãturã (lj-deadirã un shcop) aseara di-l featsirã pistili; Pisuderea cã nu s-bati (nu poati s-hibã azvimtu); cloputi di jali bãtea (asuna) prit surini; s-avdu cum bat (asunã) cloputli di la birbets; jilos cupiili (cloputli di la cupii) bat (asunã); bati (asunã) toaca-atsea di lemnu; cari sh-bati muljarea, ãsh bati caplu, cari sh-bati mula, ãsh bati punga; bati (agudea-u, ciucutea-u) cheatra aestã cã easti ishitã; bati (agudea-l cu cioclu) herlu pãnã-i caldu (= zbor, dzãcã, pruverbu: fã-l un lucru cãndu lipseashti, unãshunã, nu lu-alasã tri ma nclo!); lji s-avea bãtutã mãnjli di teslã, di prioni; nu s-bãtea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bucuvalã

bucuvalã (bu-cu-vá-lã) sf bucuvãlj (bu-cu-vắljĭ) – pãni caldã dinjicatã shi amisticatã cu umtu shi cash proaspit; njedz di pãni uscatã, sãrmat shi pãrjilit cu cash (zahari) tu umtu (unturã); bugvalã, buvgalã
{ro: papară}
{fr: du pain chaud émietté et mélangé avec du beurre et du fromage frais}
{en: crumbled bread mixed with butter and cheese}

§ bubgalã (bub-gá-lã) sf bubgãlj (bub-gắljĭ) – (unã cu bucuvalã)

§ buvgalã (buv-gá-lã) sf buvgãlj (buv-gắljĭ) – (unã cu bucuvalã)
ex: sh-la buvgalã, tsi s-videts?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

chiutecã

chiutecã (chĭu-té-cã) sf chiutets (chĭu-tétsĭ) – agudituri dati (cu puteari sh-unã dupã-alantã) pri cariva i tsiva cu mãna (ciciorlu, bushlu, lemnul, etc.); bãteari greauã;
(expr: lj-trag (lj-dau, l-fac s-mãcã, etc.) nã chiutecã = l-bat; lj-trag (dau) unã bãteari, pãrjinã, pãparã, paparã, puparã, pipiritsã, pistili, shcop, tsurtsufi, fushti, etc.)
{ro: bătaie}
{fr: rossade, rossée}
{en: beating}
ex: ascãpã di chiutecã (bãteari); tsã dzãsh mini cã turbarea aestã va ti facã s-mãts chiutecã; lj-trapshu nã chiutecã
(expr: lj-ded un shcop), cum nu-ari traptã vãrnãoarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dau

dau (dáŭ) (mi) vb I ded (dédŭ), dam (dámŭ) shi dãdeam (dã-deámŭ), datã (dá-tã), dari/dare (dá-ri) shi dãdeari/dãdeare (dã-deá-ri) – ãlj tindu cu mãna un lucru tra s-lu lja; ãlj bag tu mãnã un lucru; nchisescu (acats, caftu, etc.) s-fac un lucru;
(expr:
1: cu adãvgarea-a unui altu zbor, verbul “dau” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) dau cu nichi = nichisescu, anichisescu; (ii) dau urnimii (minti) = urnipsescu; (iii) nj-dau cu mintea = minduescu, lugursescu; (iv) dau agiutor = agiut; (v) dau apandisi = apãndisescu; (vi) dau tinjii = tinjisescu; (vii) da frundza = nfrundzashti; (viii) dau cu mprumut = mprumut, mprumutedz; (ix) dau nãpoi = nãpuescu; etc.;
2: zborlu tsi yini dupã verbul “dau” aspuni noima-a zburãriljei, ca bunãoarã: (i) nj-dau suflitlu (bana) = mor; (ii) dau di mãcari = hrãnescu; (iii) dau cali = alas s-fugã, sãlghescu; (iv) dau nã cali (nã minti) = aspun cum (tsi) s-facã, dau urnimii, urnipsescu; (v) dau cap = mi-alãncescu; (vi) dau ocljilj cu el = ãl ved; (vii) dau plãngu = mi plãngu; (viii) mi dau dupã = mi duc (alag) dupã cariva; (ix) dau dupã (oi) = avin oili, li pingu di dinãpoi, etc.; (x) lj-u dau (ninti, cãtrã) = nchisescu, njergu, mi duc, fug ninti (cãtrã); (xi) dãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.) = intrãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.); (xii) dau zbor = tãxescu; mi leg cã va s-fac tsiva, cã va s-dau un lucru; (xiii) dau hãbari = dzãc (fac) unã hãbari tra si sã shtibã (cã nu si shtea ma nãinti); pitrec unã hãbari; (xiv) dau di padi (loc) = aruc cu puteari mpadi; zdupunescu; (xv) dau un shcop (pãrjinã, pãparã, pipiritsã, etc.) = l-bat, lu-agudescu (cu shcoplu, pãrjina, etc.); (xvi) lj-dau cu ciciorlu (lj-dau unã shclotsã, clutsatã, etc.) = lu-agudescu cu ciciorlu, lu-agunescu, lu mpingu; (xvii) da (ploai, neauã, grindinã, etc.) = cadi di nsus (ploai, neauã, grindinã, etc.); (xviii) da auã (ayinea), da poami (pomlu), da lilici (lilicea) etc. = fatsi auã (ayinea), fatsi poami (pomlu), fatsi lilici (lilicea), etc.; (xix) da cãmbana (sãhatea, uruloyea) = asunã cãmbana (sãhatea, uruloyea sh-aspuni oara); (xx) dau cu dauãli mãnj = dau multu sh-di tuti; (xxi) nj-da di mãnã = hiu bun sh-pot s-lu fac un lucru, lishor sh-ghini; nj-acatsã mãna; (xxii) cara-ts da mãna = ma s-cutedz; ma s-pots; (xxiii) nu nj-ari datã mãna = nu-nj s-ari ndreaptã lucrul, huzmetea; etc.
3: da (soarili, luna, stealili) = (stealili, soarili, luna) s-alãnceashti pri tser, si scoalã, s-analtsã, easi, arsari, apirã;
4: da (earba, lilicea, etc.) = (earba, lilicea, etc.) easi dit loc, fitruseashti;
5: dau di tsiva i di cariva = (i) bag mãna pri cariva tra s-lu-aduchescu cum easti; ahulescu, pusputescu, agudescu; (ii) mi-andãmusescu cu cariva, lu-astalj, lu-aflu, etc.; (iii) lu-agudescu;
6: dau cheptu = andãmãsescu, mi-aflu n cali;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fushti/fushte

fushti/fushte (fúsh-ti) sf pl – agudiri fapti unã dupã-alantã cu palma, cu bushlu i cu ciumaglu (puleanlu, mãciuca, etc.); bãteari, pãrjinã, pãparã, pipiritsã, pistili, shcop, tsurtsufi, chiurcu, chiutecã
{ro: lovituri de prăjină, bătaie}
{fr: coups de bâton, rossade, rossée}
{en: beating}
ex: cara lj-astrapsi ndauã fushti lj-apreasi fatsa; l-tuli di fushti (l-vãtãmã di bãteari); a cãsharlor lã da fushti (bãtaie); fushtili suntu dati (bãtearea easti datã) di Dumnidzã; lj-trapshu dauã fushti; fushtili (shcoplu) sh-arushnarea nu es

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

pãrjinã

pãrjinã (pãr-jí-nã) sf pãrjinj (pãr-jínjĭ) –
1: lemnu lungu shi suptsãri; prãjinã, veargã, pulean, purtecã, shcop, temblã, etc.;
2: agudituri dati (cu puteari sh-unã dupã-alantã) pri cariva i tsiva cu pãrjina (shcoplu, mãna, ciciorlu, bushlu, etc.); bãteari, pãparã, pipiritsã, pistili, shcop, tsurtsufi, chiurcu, fushti, chiutecã
{ro: bătaie}
{fr: rossade, rossée}
{en: beating}
ex: mi vãtãmã di pãrjinã (bãteari); pãrjina (bãtearea) i datã di Dumnidzã; lj-trapshu nã pãrjinã (lj-ded nã bãteari) di sh-adutsi ninga aminti; pãrjina (bãtearea) di la Shoputlu-al Grec

§ prãjinã (prã-jí-nã) sf prãjinj (prã-jínjĭ) – (unã cu pãrjinã)

§ mpãrjinedz (mpãr-ji-nédzŭ) vb I mpãrjinai (mpãr-ji-náĭ), mpãrjinam (mpãr-ji-námŭ), mpãrjinatã (mpãr-ji-ná-tã), mpãrjinari/mpãrjinare (mpãr-ji-ná-ri) – agudescu dipriunã (cu shcoplu, cu bushlu, cu mãna, cu shcoplu, cu pãrjina, etc.) tsiva i pri cariva; dau unã pãrjinã (shcop, bãteari, pãparã, pipiritsã, pistili, pãndzã, tsurtsufi, chiutecã, etc.); ãmpãrjinedz, bat, pãpurisescu
{ro: a da o bătaie bună}
{fr: rosser, battre}
{en: beat}
ex: ca ghini-lj mpãrjinedz (ãlj bats, lã dai un shcop); lu-acãtsai sh-lu mpãrjinai ghini (l-bãtui ghini, lj-ded un shcop bun)

§ mpãr-jinat (mpãr-ji-nátŭ) adg mpãrjinatã (mpãr-ji-ná-tã), mpãrjinats (mpãr-ji-nátsĭ), mpãrjinati/mpãrjinate (mpãr-ji-ná-ti) – tsi-lj s-ari datã unã bunã pãrjinã (bãteari, pãparã, pipiritsã, pistili, pãndzã, shcop, tsurtsufi, chiutecã, etc.); ãmpãrjinat, bãtut, pãpurisit
{ro: căruia i s-a dat o bătaie bună}
{fr: rossé, battu fort}
{en: well beaten}

§ mpãrjinari/mpãrjinare (mpãr-ji-ná-ri) sf mpãrjinãri (mpãr-ji-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti mpãrjinat; ãmpãrjinari, bãteari, pãpurisiri
{ro: acţiunea de a da o bătaie bună}
{fr: action de rosser, de battre}
{en: action of beating someone}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pipercã

pipercã (pi-pércã) sf piperchi (pi-pér-chi) – plantã (zãrzãvati) criscutã di om, cu lilici albi sh-cu yimishi tsi sh-u-aduc cu un cloput ãncljis, verdzã, galbini i aroshi, stronghili i sprilundzi, multu buni tu mãcari (proaspiti, fripti i bãgati tu ghelã); pipiryeauã, paparicã, pipiritsã, chiper, shushcã, bishicã;
(expr: easti pipercã (paparicã) yii = easti unã muljari multu lai)
{ro: ardei}
{fr: poivron}
{en: sweet or hot pepper}
ex: mãcai unã pipercã tsi ardi; nu li va piperchili; s-arushi ca unã pipercã aroshi

§ paparicã (pa-pa-rí-cã) sf paparitsi/paparitse (pa-pa-rí-tsi) – (unã cu pipercã)
ex: mi usturã nã paparicã; nu li voi paparitsili tsi ardu; s-arushi di inati ca unã paparitsã; sor-ta easti paparicã yii
(expr: muljari multu lai)

§ pipiryeauã (pi-pir-yĭá-ŭã) sf pipiryei (pi-pir-yĭéĭ) – (unã cu pipercã)
ex: pipiryei umpluti cu ariz

§ pipiritsã2 (pi-pi-rí-tsã) sf pipiritsã (pi-pi-rí-tsã) – (unã cu pipercã)
(expr: lu-adar pipiritsã = lu-agudescu pri cariva (tsiva) cu mãna (ciciorlu, bushlu, lemnul, pãrjina, etc.), cu agudituri dati cu puteari, unã dupã-alantã; bãteari greauã, pãrjinã, pãparã, paparã, puparã, pistili, shcop, tsurtsufi, chiurcu, fushti, chiutecã);
ex: u-adrã pipiritsã
(expr: u bãtu multu, u vãtãmã di bãteari); rapi muljarea-lj di cusitsã di sh-u-adarã pipiritsã
(expr: u bãtu multu, u vãtãmã di bãteari)

§ pipiridã (pi-pi-rí-dã) sf pipiridz (pi-pi-rídzĭ) – plantã tsi creashti tu apã (sh-cari, fãrã s-hibã pipercã, ari frãndzã tsi sh-u-aduc multu cu frãndzãli di pipercã)

§ chiper2 (chi-pérŭ) sn pl(?) – (unã cu pipercã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã