DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

pãnghii

pãnghii (pãn-ghí-i) sf pãnghii (pãn-ghíĭ) – bana nitinjisitã tsi u duc putanili; bana tsi u duc atselj tsi vor sã-sh facã mash chefea-a truplui ca, bunãoarã, s-bea, s-mãcã, s-glindiseascã, s-bagã tu-ashtirnut deadun muljeri sh-bãrbats, etc.; purnilji, curvãrilji, putãnlichi, earanlãchi
{ro: curvie, desfrâu, voluptate}
{fr: prosti-tution, débauche, dévergondage}
{en: prostitution, debauchery}
ex: nu sh-agãrshirã pãnghiili (purniljili) shi pãrãmitili a sor-sai; pãnghia easti urãtã di tuts a noshtri

§ purnilji/purnilje (pur-ní-lji) sf purnilji (pur-ní-lji) – (unã cu pãnghii)

§ pãnghios (pãn-ghĭósŭ) adg pãnghioasã (pãn-ghĭŭá-sã), pãnghiosh (pãn-ghĭóshĭ), pãnghioasi/pãnghioase (pãn-ghĭŭá-si) – atsel tsi dutsi unã banã nitinjisitã di pãnghii (purnjilji); purnu, fatigei, pushtu, pushtean, aspartu, palju-om {ro curvar, depravat, nedemn, josnic, lasciv}
{fr: débauché, dévergondé, lascif, indigne}
{en: debauched, lewd}
ex: din gura-a lui, nu insha vãrnãoarã grairi pãnghioasi (nitinjisiti)

§ purnu2 (púr-nu) adg purnã (púr-nã), purnji (púr-nji), purni/purne (púr-ni) – (unã cu pãnghios)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

brãn1

brãn1 (brắnŭ) sn brãni/brãne (brắ-ni) – fashã di pãndzã (di sirmã, di cheali, etc.) tsi sh-u bagã omlu (muljarea) di mesi tra s-lji tsãnã mesea (s-nu-l/s-nu u doarã mesea, s-lji sta stranjlu ma ghini pri trup, trã mushiteatsã, etc.); bãrnu, zonã, zunã, curauã, tizgã (di lãnã), fochi (di cheali);
(expr:
1: easti cu brãnlu azvarna = easti un om tsi caftã cãvgãlu tut chirolu; cãvgãgi, zurbã;
2: s-featsi pãn di brãn = s-umplu tut ãntreg, priti tut;
3: a tsia ts-adarã brãnlu, sh-a nja-nj herbu grãnlu = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi sã ndreadzi trã numtã (cã a grambolui lj-si da brãnlu cu cari s-tsindzi, cãndu sã ndreadzi cu stranjili di gambro); earã trã mini easti chiro di jali (cã grãnlu tsi s-hearbi easti si sã mpartã trã mortsã, trã ljirtarea-a lor)
{ro: brâu, centură}
{fr: ceinture (de laine, de soie, de cuir)}
{en: girdle, belt}
ex: doi frats, cu-un brãn ligats (angucitoari: poarta cu losturlu); aushlji poartã brãni lundzi; poartã di mesi un brãn di lãnã; fãrnul, di-a tãu brãn ligat; tradzi brãnlu azvarna
(expr: caftã cãvgã); turcul sãrgljashti brãnlu si-lj lu caltsã
(expr: tra s-aflã itii di cãvgã)

§ bãrnu1 (bắr-nu) sn bãrni/bãrne (bắr-ni) – (unã cu brãn1)
ex: Mitrush, cãlãmarlu n bãrnu, ma si pari cal cu fãrnu; fur cu barba pãn’ di bãrnu; bãrnu nivishtescu di-asimi; vurgãrlji poartã bãrnu lungu; intrã tu apã pãnã la bãrnu

§ brãnishor (brã-ni-shĭórŭ) sn brãnishoari/brãnishoare (brã-ni-shĭŭá-ri) – brãn njic
{ro: brâu mic}
{fr: petite ceinture (de laine, de soie, de cuir)}
{en: small girdle, little belt}

§ bãrnishor (bãr-ni-shĭórŭ) sn bãrnishoa-ri/bãrnishoare (bãr-ni-shĭŭá-ri) – (unã cu brãnishor)

§ dizbrãnedz (diz-brã-nédzŭ) (mi) vb I dizbrãnai (diz-brã-náĭ), dizbrãnam (diz-brã-námŭ), dizbrãnatã (diz-brã-ná-tã), dizbrãna-ri/dizbrãnare (diz-brã-ná-ri) – (ãnj) disfac (scot) brãnlu di la mesi; dizbãrnedz, distsingu; (fig: dizbrãnedz = fac cariva s-ducã unã banã arushinoasã, multi ori banã di purnilji, curvãrilji shi pãnghii, etc.; dizmal, distorcu, dishuts, distsingu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

curvã

curvã (cúr-vã) sf curvi/curve (cúr-vi) – muljari cari s-bagã tu-ashtirnut (s-ambairã) cu un bãrbat tra s-hibã plãtitã (di-aradã) cu pãradz; muljari tsi bãneadzã cu vindearea-a truplui a ljei (cu-ambãirarea) trã paradz; muljari di pit sucãchi; muljari tsi da pãni a furlor; ruspii, aruspii, dosã, putanã, chiurhanã
{ro: curvă}
{fr: putain, prostituée}
{en: prostitute}

§ curvar (cur-várŭ) sm, adg (mash masculin) curvari (cur-vá-rĭ) – omlu tsi pãlteashti curvi tra s-li ambairã; omlu tsi lu-arãsescu muljerli sh-caftã si s-bagã tu-ashtirnut cu eali; omlu tsi easti pãltit tra s-bagã tu-ashtirnut cu muljerli; tsi easti pãnghios; chiurhan
{ro: curvar, desfrânat}
{fr: coureur de folles, débauché}
{en: mad after women, debauched}

§ curvãrilji/curvãrilje (cur-vã-rí-lji) sf curvãrilji/curvãrilje (cur-vã-rí-lji) – atsea tsi fatsi unã curvã tra si sh-amintã bana; bana tsi sh-u dutsi unã curvã; curvãrii, earanlãchi, pãnghii, purnilji, putãnlichi
{ro: curvărie}
{fr: prostitution, débauche, fornication}
{en: prostitution, debauchery, fornication}

§ curvãrii/curvãrie (cur-vã-rí-i) sf curvãrii (cur-vã-ríĭ) – (unã cu curvãrilji)

§ curvãrisescu (cur-vã-ri-sés-cu) (mi) vb IV curvãrisii (cur-vã-ri-síĭ), curvãriseam (cur-vã-ri-seámŭ), curvãrisitã (cur-vã-ri-sí-tã), curvãrisiri/curvãrisire (cur-vã-ri-sí-ri) – duc unã banã di curvã; fac pri cariva s-ducã unã banã di curvã; duc unã banã di purnilji, di pãnghii
{ro: curvăsări}
{fr: paillarder, prostituer}
{en: live in debauch, prostitute}

§ curvãrisit (cur-vã-ri-sítŭ) adg curvãrisitã (cur-vã-ri-sí-tã), curvãrisits (cur-vã-ri-sítsĭ), curvãrisiti/curvãrisite (cur-vã-ri-sí-ti) – tsi dutsi unã banã di curvã; tsi easti faptu s-facã unã banã di curvã; tsi dutsi unã banã di purnilji
{ro: curvăsărit}
{fr: débauché, prostitué}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dizmal

dizmal (diz-málŭ) (mi) vb I dizmãlai (diz-mã-láĭ), dizmãlam (diz-mã-lámŭ), dizmãlatã (diz-mã-lá-tã), dizmãlari/dizmãlare (diz-mã-lá-ri) – ãlj scot hirili di cari easti faptã unã tsãsãturã; hirili es dit tsãsãturã cãndu s-arupi (cãndu s-mãcã di nvicljari, etc.); disfac (dishuts) hirili dit cari easti faptã unã cioarã (i ciorli dit cari easti faptã unã funi); dizmalj, distram, distrãmedz, strãmedz, dizbairu (fig: mi dizmal = duc unã banã arushinoasã, iu mutrescu sã-nj fac mash chefea sh-atseali tsi mi-arãsescu (fãrã s-mi minduescu cã pot s-fac arãu la altsã), multi ori banã di purnilji shi pãnghii; distorcu, dishuts, disbrãnedz, distsingu)
{ro: destrăma; destrăbăla}
{fr: (s’)effilocher, (s’)effiloquer; dérégler, débaucher}
{en: unweave, tease, unravel; become depraved, go astray}
ex: ficiorlji s-dizmãljarã (fig: duc unã banã di purnilji, s-distoarsirã) multu; s-dizmãljarã (fig: duc unã banã di purnilji, s-dishutsãrã) dicutot oaminjlji

§ dizmãlat (diz-mã-látŭ) adg dizmãlatã (diz-mã-lá-tã), dizmãlats (diz-mã-látsĭ), dizmãlati/dizmãlate (diz-mã-lá-ti) – (tsãsãturã) tsi-lj ishirã hirili di cari easti faptã (di-arupeari, di mãcari, di nvicljari, etc.); (cioarã) tsi-lj es hirili; dizmãljat, distrã-mat, strãmat, dizbãirat
{ro: destrămat; destrăbălat, desfrânat}
{fr: (s’)effilocher, (s’)effiloquer; dérégler, débaucher}
{en: unweave, tease, unravel; become depraved, go astray}

§ dizmãlari/diz-mãlare (diz-mã-lá-ri) sf dizmãlãri (diz-mã-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva s-dizmalã; dizmãljari, distrãmari, strãmari, dizbãirari
{ro: acţiunea de a destrăma, de a se destrăbăla; destrămare, destrăbălare}
{fr: action de (s’)effilocher, de (s’)effiloquer; de dérégler, de débaucher}
{en: action of unweaving, of teasing, of unraveling; of becoming depraved, of going astray}

§ dizmãlãrat (diz-mã-lã-rátŭ) adg dizmãlãratã (diz-mã-lã-rá-tã), dizmãlãrats (diz-mã-lã-rátsĭ), dizmãlãrati/diz-mãlãrate (diz-mã-lã-rá-ti) – tsi dutsi unã banã arushinoasã, cã-sh mutreashti mash chefea (fãrã ca si s-mindueascã cã poati s-facã arãu la altsã), multi ori banã di purnilji, curvãrilji shi pãnghii; distrãmat, dishutsãt, curvar, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fãrnu

fãrnu (fắr-nu) sn fãrni/fãrne (fắr-ni) – curãili cu cari s-aspuni a calui tsi s-facã (iu si s-ducã, cãndu s-astãmãtseascã, etc.); frãn, ghemi, aghemi, afãr, cãtrãmã;
(expr: fãrnul a limbãljei = vrearea tsi u ari un tra s-tacã, s-nu spunã tsi ari tu minti, s-nu zburascã tsi nu lipseashti)
{ro: frâu}
{fr: frein, bride}
{en: rein, bridle}
ex: bagã-lj fãrnul a calui; tsãni-l fãrnul ghini; sunã fãrnul shi zãnghiili; s-disfeatsi a limbãljei fãrnu
(expr: nu tãcu sh-dzãsi tsi-avea tu minti)

§ frãn (frắnŭ) sn frãni/frãne (frắ-ni) – (unã cu fãrnu)
ex: calu nu-avea frãnlu bãgat; fãrã frãn nj-u fricã s-lu ncalic; pri-un cal albu nãs cãvalã, frãnlu-alasã, frãnlu scoalã

§ afãr (a-fắrŭ) sn afãri/afãre (a-fắ-ri) – (unã cu fãrnu)
ex: un cal cu afãr

§ nfãrnu (nfắr-nu) (mi) vb I nfãrnai (nfãr-náĭ), nfãrnam (nfãr-námŭ), nfãrnatã (nfãr-ná-tã), nfãrnari/nfãrnare (nfãr-ná-ri) – trag curãili-a fãrnului sh-lj-aspun a calui (gumarlui) s-astãmãtseascã icã iu si s-ducã; fac un lucru si sta tu-un loc i s-agãleascã di-aclo iu s-minã; l-tsãn pri cariva tra s-nu facã un lucru; nfãrnedz
{ro: înfrâna, înstruni, reţine}
{fr: brider, retenir}
{en: bridle, restrain}
ex: nfãrnã-nj (tsãni-l s-nu s-minã) calu pãnã s-mi dipun; nu pot s-lu nfãrnu (s-lu tsãn, s-lu stãpuescu); shtiu mini s-lu nfãrnu (s-lu stãpuescu)

§ nfãrnedz (nfãr-nédzŭ) (mi) vb I nfãrnai (nfãr-náĭ), nfãrnam (nfãr-námŭ), nfãrnatã (nfãr-ná-tã), nfãrnari/nfãrnare (nfãr-ná-ri) – (unã cu nfãrnu)

§ nfãrnat (nfãr-nátŭ) adg nfãrnatã (nfãr-ná-tã), nfãrnats (nfãr-nátsĭ), nfãrnati/nfãrnate (nfãr-ná-ti) – (calu) tsi ari fãrnu; (calu) tsi-lj s-ari dzãsã cu fãrnul s-astãmãtseascã icã si sh-alãxeascã calea; (omlu) tsi easti tsãnut nãpoi (astãmãtsit, stãpuit, agãlit) di la un lucru
{ro: înfrânat, înstrunit, reţinut}
{fr: bridé, retenu}
{en: bridled, restrained}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fatigei

fatigei (fa-ti-gé-i) sm, sf, adg pl(?) – (om) tsi dutsi unã banã nitinjisitã di pãnghii (di purnilji, putãnlichi); aspartu, palju-om, pãnghios, pushtu, pushtean, pushtan
{ro: depravat, desfrânat}
{fr: homme de basse étage, dépravé}
{en: vicious, debauched, depraved (person)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

pãrãmit

pãrãmit (pã-rã-míthŭ) sn pãrãmiti/pãrãmite (pã-rã-mí-thi) – isturii scoasã dit mintea-a omlui, cu amiradz, cu gionj-aleptsã sh-mushatili-a loclui, cu lãmnji, etc., tsi moashili li spun a njitslor tra s-lji facã s-doarmã (di-aradã scoasã di laolu di-aoa sh-un chiro, sh-armasã di la pãpãnj-strãpãpãnj); pãrãmis, pãrmit, pãrmis, pirmit, pirmis, (fig: pãrãmit = (i) isturii (pãrãvulii) tu cari s-aspun fapti, tihisiri, ugoadi, huneri, etc., dealihea i scoasã dit mintea-a omlui; (ii) faptã armasã ca unã pãrãmii (zbor) tsi s-avdi tu lao; (iii) minciunj, glãrinj, chirturi, papardeli, curcufexali, etc.)
{ro: basm, poveste}
{fr: conte (d’enfants)}
{en: children story, fairy tale}
ex: pãrãmit vrut, pãrãmit vã spush; ãl bãgã s-lj-aspunã vãrã pãrãmit, s-treacã oara; dupã tsi tuts aspusirã cari un cãntic cari un pãrãmit; lã dzãsi s-lu-alasã s-dzãcã un pãrãmit; agiumsi pãrãmit (fig: zbor, pãrãmii) ãn hoarã; nu s-agãrshirã pãnghiili shi pãrãmitili a sor-sai (fig: isturiili tsi s-avdza ti sor-sa)

§ pãrãmis (pã-rã-mísŭ) sn pãrãmisi/pãrãmise (pã-rã-mí-si) – (unã cu pãrãmit)
ex: lji spunea pãrãmisi

§ pãrmit (pãr-míthŭ) sn pãrmiti/pãrmite (pãr-mí-thi) – (unã cu pãrãmit)
ex: pãrmit shteam, pãrmit aspush; pãrmitlu a meu easti shcurtu; ca pãrmitlu di tru cãrtsã

§ pãrmis (pãr-mísŭ) sn pãrmisi/pãrmise (pãr-mí-si) – (unã cu pãrãmit)
ex: ts-pãru un pãrmis; trec ca n yis sh-ca tu pãrmis; ca moashili cãndu spun pãrmisi

§ pirmit (pir-míthŭ) sn pirmiti/pirmite (pir-mí-thi) – (unã cu pãrãmit)
ex: bãgarã s-aspunã catiun cãti un pirmit

§ pirmis (pir-mísŭ) sn pirmisi/pirmise (pir-mí-si) – (unã cu pãrãmit)
ex: nã spuni moasha multi shi mushati pirmisi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

putanã

putanã (pu-tánã) sf putani/putane (pu-tá-ni) – muljari cari s-bagã tu-ashtirnut (s-ambairã) cu un bãrbat tra s-hibã plãtitã (di-aradã) cu pãradz; muljari tsi bãneadzã cu vindearea-a truplui a ljei (cu-ambãirarea) trã paradz; ruspii, aruspii, dosã, curvã, chiurhanã; (fig: putanã = muljari di pit sucãchi; muljari tsi u-arãsescu bãrbatslji sh-alagã dupã nãsh; muljari tsi da pãni a furlor)
{ro: curvă}
{fr: putain, prostituée}
{en: prostitute}

§ putanaryio (pu-ta-nar-yĭó) sm putanaryeadz (pu-ta-nar-yĭádzĭ) – casã iu sta putanili di sh-ashteaptã mushtiradzlji cu cari s-bagã tu-ashtirnut
{ro: bordel}
{fr: bordel, lupanar}
{en: brothel}

§ putãnescu (pu-tã-nés-cu) adg (putãneascã (pu-tã-neás-cã) putãneshtsã (pu-tã-nésh-tsã), putãneshti/putãneshte (pu-tã-nésh-ti) – tsi ari s-facã cu-unã putanã; di putanã
{ro: de curvă}
{fr: de putain}
{en: of prostitute}
ex: mash zboarã putãneshti (di putanã) isha dit gura-a ljei

§ putãnlichi/putãnliche (pu-tãn-lí-chi) sf putãnlichi (pu-tãn-líchĭ) – atsea tsi fatsi unã curvã tra si sh-amintã bana; bana tsi sh-u dutsi unã curvã; curvãrilji, curvãrii, earanlãchi, pãnghii, purnilji
{ro: curvie, curvărie}
{fr: prostitution, paillardise, débauche, fornication}
{en: prostitution, debauchery, fornication}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã