{ro: pune la cuptor}
{fr: mettre dans le four}
{en: put in the oven}
ex: nu mi njishcai di la cireap pãn nu nji ncilipai pãnea

§ ncilipat (nci-li-pátŭ) adg ncilipatã (nci-li-pá-tã), ncilipats (nci-li-pátsĭ), ncilipati/ncilipate (nci-li-pá-ti) – tsi easti bãgat tu cireap tra si s-coacã
{ro: pus la cuptor}
{fr: mis dans le four}
{en: put in the oven}
ex:

§ ncilipari/ncilipare (nci-li-pá-ri) sf ncilipãri (nci-li-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã tsiva tu cireap tra si s-coacã
{ro: acţiunea de a pune la cuptor}
{fr: action de mettre dans le four}
{en: action of putting in the oven}

§ dipinãtor (di-pi-nã-tórŭ) sn dipinãtoari/dipinãtoare (di-pi-nã-tŭá-ri) – hãlati cu cari s-deapinã hirili di lãnã; anemi, rudani, aruideauã, vãrteanitsã, vãrteantsã, vãrtenitsã
{ro: vârtelniţă, haspel}
{fr: dévidoir}
{en: reeling machine}

(expr: datã ti suflitlu-a mortsãlor); yinim s-mãcãm pãni
(expr: yinim la measã); ursits s-mãcãm pãni
(expr: s-nã curdusim la measã shi s-mãcãm); armasi fãrã pãni (fig: lucru, potisi); dusish la oi s-tsã scots pãnea
(expr: s-amintsã pãradz tra s-pots s-bãnedz); lucreadzã trã pãni
(expr: trã mãcari, tra s-bãneadzã); tsi sh-u mãcã pãnea
(expr: trã tsi bãneadzã) macã nu poati sã-lj ciunã; di cãndu-ts mãcãm pãnea
(expr: lucrãm trã tini); pri mari pãni va s-ti bagã
(expr: va tsã da unã potisi, lucru bun); va s-intri tu pãni vãsilcheascã
(expr: tu thesi bunã, vãsilcheascã); loarã di hãbari iu lja pãni
(expr: iu s-aflã, iu bãneadzã, iu sh-treatsi bana) vãsiljelu; pãnã s-nu mãts pãni xeanã
(expr: pãnã nu lucredz ca huzmichear trã altsã), nu-agiundzi domnu vãrãoarã; pãnea domnu-tui s-nu u caltsã vãrnãoarã
(expr: totna s-lj-u pricu-noshti a domnu-tui cã tsã da pãnea); nu lã si dutsea pãnea la inimã
(expr: nu mãca cu orixi), macã mãca ahoryea; alba a ta, da pãni a furlor
(expr: easti muljari nitinjisitã, dosã, putanã tsi da pãni a furlor peascumta)

§ pãnar (pã-nárŭ) sm pãnari (pã-nárĭ) – atsel tsi fatsi i vindi pãni; ciripar, cilipar, furnigi, furnãgi, furnuciu, furnar, psumã
{ro: brutar}
{fr: boulanger}
{en: bread maker, baker}
ex: pi nãs lu featsi pãnar; am un frati pãnar (ciripar)

§ pãner (pã-nérŭ) sn pãneri/pãnere (pã-né-ri) – unã cãnistrã tu cari s-bagã pãnea (yimishi, poami, etc.) la measã
{ro: paner}
{fr: panier}
{en: basket}
ex: adusi pi sofrã un pãner (cãnistrã) cu poami

§ spinshoarã (spin-shĭŭá-rã) sf spinshoari/spinshoare (spin-shĭŭá-ri) shi spinshori (spin-shĭórĭ) – unã soi di pãni dultsi (adratã di fãrinã tu cari s-adavgã oauã, njari sh-multi ori, nuts, migdali, mirizmãdz, etc.)
{ro: turtă dulce}
{fr: pain d’épice}
{en: kind of gingerbread or nutcake}
ex: s-mãcats oauã cu spinshoarã

§ pãnea a cuclui (pắ-nea a cúc-lui) sf – unã agru-lilici, njicã, tsi creashti tu locuri vlãngoasi, livãdz, grãdinj, etc., an dupã an, dit unã tseapã ngrupatã tu loc, cu frãndzã piroasi, shi fatsi arapunj di lãludz galani-viniti
{ro: pâinea cucului}
{fr: “fleur de coucou”, jacinthe (des bois, de prés)}
{en: (blue, wild) hyacinth, ragged Robin}

§ pãnea a nipãrticãljei (pắ-nea a ni-pắr-ti-cã-ljĭei) sf – earbã tsi creashti tu apã, cu (i) frãndzã njits shi strimti tsi sta tu apã shi (ii) frãndzã mãri tsi sh-undzescu cu-unã chipitã di sãitã (cundar, sãdzeatã), cu cuditsã lungã, cari avuzescu pi apã, sh-cu lilici albi adunati tu un arapun
{ro: pâinea năpârcii, săgeata apei}
{fr: flèche d’eau, sagittaire}
{en: arrowhead}

§ pãnea a ljepurlui (pắ-nea a ljĭé-pur-lui) – ma multi turlii di agru-lilici njits, njirli-viniti, cãtivãrãoarã ca-aroshi i albi; yioarã(?), manushachi(?), musahi(?)
{ro: toporaş de munte; viorea (?)}
{fr: violette(?)}
{en: violet(?)}

(expr: nã featsi, ngrãpsi); moasha s-dusi s-lu scoalã la amirãlu
(expr: s-da plãngu, s-lu da tru giudets); lu sculã dãvii
(expr: l-deadi tru giudets); Fetu-Mari sculã muntsãlj
(expr: asparsi isihia-a muntsãlor); armãnjlji scularã cap
(expr: sã ximutarã, nchisirã unã panastasi)

§ sculat (scu-látŭ) adg sculatã (scu-lá-tã), sculats (scu-látsĭ), sculati/sculate (scu-lá-ti) – tsi s-ari anãltsatã dit un loc (tra si sta mprostu i si s-ducã tu-altu loc); tsi ari ishitã dit ashtirnut (cã s-ari dishtiptatã dit somnu icã s-ari vindicatã di-unã lãngoari); asculat, nsculat, anãltsat, mprustat, mutat
{ro: sculat, mişcat, ridicat, trezit din somn, însănătoşit}
{fr: levé, relevé; réveillé; guéri, remis}
{en: raised, lifted, awaken from sleep, who got out of bed, healed}
ex: Arbinshia i sculatã (s-featsi panastasi, si ximutã dunjaea tu-Arbinshii)

§ sculari/sculare (scu-lá-ri) sf sculãri (scu-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva si scoalã i easti sculat; asculari, nsculari, anãltsari, mprustari, mutari
{ro: acţiunea de a (se) scula, de a (se) ridica, de a (se) trezi din somn, de a (se) însănătoşi; sculare, trezire, însănătoşire}
{fr: action de (se) lever, de (se) relever; d’enlever le couvert; de (se) réveiller; de recouvrer la santé}
{en: action of raising, of lifting, of awaking from sleep, of getting out of bed, of healing}
ex: am un cal cu sumar, sumarlu s-lji sculari, dai di unã-ambari (angucitoari: sinduchea); tu scularea tsi featsi; scularea (nyearea) a mortului

§ sculatã (scu-lá-tã) sf fãrã pl – oara tsi si scoalã cariva
{ro: sculat}
{fr: lever}
{en: rising}
ex: dimineatsa, tu sculatã (tu oara tsi si scula dit somnu), dzãtsea; ti sculata-a soarilui (oara tsi da soarili)

§ nscol (nscólŭ) (mi) vb I nsculai (nscu-láĭ), nsculam (nscu-lámŭ), nsculatã (nscu-lá-tã), nsculari/nsculare (nscu-lá-ri) – (unã cu scol)
ex: nscoalã-ti cã durnjish multu; cãtse nu mi nsculash? (dishtiptash dit somnu?); dauã insi mizia lu nsculãm (l-mutãm di mpadi); cai pistipsea si si nscoalã (si si mprusteadzã, si s-vindicã)

§ nsculat (nscu-látŭ) adg nsculatã (nscu-lá-tã), nsculats (nscu-látsĭ), nsculati/nsculate (nscu-lá-ti) – (unã cu sculat)
ex: tu sãhatea trei eara nsculat (sculat dit crivati); nica ni ghini nsculat (nivindicat ghini)

§ nsculari/nsculare (nscu-lá-ri) sf nsculãri (nscu-lắrĭ) – (unã cu sculari)

§ nsculatã (nscu-lá-tã) sf fãrã pl – (unã cu sculatã)

§ ascol (as-cólŭ) (mi) vb I asculai (as-cu-láĭ), asculam (as-cu-lámŭ), asculatã (as-cu-lá-tã), ascula-ri/asculare (as-cu-lá-ri) – (unã cu scol)
ex: cãndu asculash (sculash, anãltsash) bujanlu

§ asculat (as-cu-látŭ) adg asculatã (as-cu-lá-tã), asculats (as-cu-látsĭ), asculati/asculate (as-cu-lá-ti) – (unã cu sculat)

§ asculari/asculare (as-cu-lá-ri) sf asculãri (as-cu-lắrĭ) – (unã cu sculari)

§ asculatã (as-cu-lá-tã) sf fãrã pl – (unã cu sculatã)

§ prusculescu (prus-cu-lés-cu) vb IV prusculii (prus-cu-líĭ), prusculeam (prus-cu-leámŭ), prusculitã (prus-cu-lí-tã), prusculiri/prusculire (prus-cu-lí-ri) – scol lucrili di iu suntu sh-li mintescu cãndu caftu s-aflu tsiva; scol, mintescu
{ro: răscoli}
{fr: fouiller, farfouiller}
{en: rummage, turn upside down}
ex: prusculi (sculã, minti tuti lucrili dit) sinduchea, cã nu shtiu tsi va s-caftã

§ prusculit (prus-cu-lítŭ) adg prusculitã (prus-cu-lí-tã), prusculits (prus-cu-lítsĭ), prusculiti/prusculite (prus-cu-lí-ti) – tsi easti cu tuti lucrili sculati, mintiti
{ro: răscolit}
{fr: fouillé, farfouillé}
{en: rummaged, turned upside down}
ex: nj-aflai casa prusculitã (cu tuti lucrili mintiti, sculati unã pisti-alantã)

§ prusculiri/prusculire (prus-cu-lí-ri) sf prusculiri (prus-cu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva prusculeashti
{ro: acţiunea de a răscoli}
{fr: action de fouiller, de farfouiller}
{en: action of rummaging, of turning upside down}

§ sculuscufi (scu-lus-cúfĭ) invar (yini di la zboarãli scoalã/scufi) – numa-a unui agioc di cilimeanj
{ro: un joc de copilaşi}
{fr: un jeu d’enfants}
{en: a children’s game}