DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

colivã

colivã (có-li-vã) sf colivi/colive (có-li-vi) – grãn hertu (cu nuts, aroidi, stãfidz, etc. shi asprucuchit cu zahãri) tsi s-da trã suflitlu-a mortsãlor; pomean, pumean, spumean, pãmãntu, trisalj, trisayi, cumatã;
(expr: dau colivã xeanã = dau un lucru tsi nu easti a meu)
{ro: colivă}
{fr: grains de blé bouilli (avec de noix, grenades, raisins secs, etc. et saupoudré de sucre) que l’on distribue en souvenir d’un mort}
{en: wheat boiled (with nuts, pomegranate, raisins, etc. and covered with powder sugar) given in memory of the dead}
ex: shi grãn shi colivã lj-adrai; da colivã xeanã trã suflit
(expr: da tsiva tsi nu easti-a lui)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cumatã

cumatã (cu-má-tã) sf cumãts (cu-mắtsĭ) –
1: parti disfaptã (tãljatã, aruptã, etc.) dit un lucru (corpu, trup); bucatã, bucã, peatic; bucatã di pãni; filii (di pãni), grundã (di cash), xifari (di pãni);
2: grãn hertu, cu nuts, aroidi, stãfidz, etc. shi asprucuchit cu zahãri, tsi s-da trã suflitlu-a mortsãlor; colivã, pomean, pumean, spumean, pãmãntu, trisalj, trisayi;
(expr:
1: va-l fac cumãts = va-l vatãm;
2: va-lj mãc cumata = va-l ved mortu (tra sã-lj si facã arãdzli la bisearicã, cu gãrnu, colivã); va-l vatãm)
{ro: bucată, felie (de pâine); colivă, pomană}
{fr: morceau, morceau de pain; colybes, aumône}
{en: piece, slice (of bread); alms}
ex: easi n cali cu cumata (bucata) di pãni; scoasi nã cumatã (bucatã) di cash, tsi u-avea ninga di-acasã; mãca cumãtsli di cash ca chetsrãli; si-nj dai stranjili a tali sh-unã cumatã di pãni; eara bun ca nã cumatã di-amalamã; si ncãcea trã nã cumatã di hrisafi; sh-bãgã nã cumatã di pãni tu tastru shi trapsi calea; si-nj li disicã cumatã di cumatã (bucatã); cumatã (tsiva) s-nu-armãnã di nãsh; agiunlu cumãts (bucãts di pãni) anyiseadzã; nu vedz cã va nã mãcã cumata?
(expr: cã va nã vatãmã?); bagã-u strãmbã, cã va-lj mãc cumata (va lu-azvingu, va-l vatãm); va ts-u mãc cumata
(expr: va ti ved mortu); va nã mãcã cumata
(expr: va nã vatãmã); dusirã cu nveasta, ca s-u aflã shi s-u facã cumãts (s-u vatãmã)

§ cumãtici/cumãtice (cu-mã-tí-ci) sf cumãtici (cu-mã-tícĭ) – cumatã njicã
{ro: bucată mică, felie mică (de pâine)}
{fr: petit morceau, petit morceau de pain}
{en: small piece, small slice (of bread)} sx: dã-nj nã cumãtici (cumatã njicã) di pitã; lo un cutsut shi ts-lu tãlje filii, cumãtici-cumãtici; mãcã carnea tutã, di nu ts-alãsã nitsi cumãtici; pãnã s-agiungã la arãu, cumãtici di cumãtici nu-armasirã

§ cumãtush (cu-mã-túshĭŭ) sn cumãtushi/cumãtushe (cu-mã-tú-shi) – (unã cu cumãtici)
ex: lã tãlje cumãtushi (cumãts njits) la cama njitslji shi tsopi la cama mãrlji

§ cumãtisescu (cu-mã-ti-sés-cu) (mi) vb IV cumãtisii (cu-mã-ti-síĭ), cumãtiseam (cu-mã-ti-seámŭ), cumãtisitã (cu-mã-ti-sí-tã), cumãtisiri/cumãtisire (cu-mã-ti-sí-ri) – lu-adar (l-fac, l-talj, l-frãngu, lu-aspargu, etc.) cumãts un lucru; mbucãtsedz, mpartu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dau

dau (dáŭ) (mi) vb I ded (dédŭ), dam (dámŭ) shi dãdeam (dã-deámŭ), datã (dá-tã), dari/dare (dá-ri) shi dãdeari/dãdeare (dã-deá-ri) – ãlj tindu cu mãna un lucru tra s-lu lja; ãlj bag tu mãnã un lucru; nchisescu (acats, caftu, etc.) s-fac un lucru;
(expr:
1: cu adãvgarea-a unui altu zbor, verbul “dau” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) dau cu nichi = nichisescu, anichisescu; (ii) dau urnimii (minti) = urnipsescu; (iii) nj-dau cu mintea = minduescu, lugursescu; (iv) dau agiutor = agiut; (v) dau apandisi = apãndisescu; (vi) dau tinjii = tinjisescu; (vii) da frundza = nfrundzashti; (viii) dau cu mprumut = mprumut, mprumutedz; (ix) dau nãpoi = nãpuescu; etc.;
2: zborlu tsi yini dupã verbul “dau” aspuni noima-a zburãriljei, ca bunãoarã: (i) nj-dau suflitlu (bana) = mor; (ii) dau di mãcari = hrãnescu; (iii) dau cali = alas s-fugã, sãlghescu; (iv) dau nã cali (nã minti) = aspun cum (tsi) s-facã, dau urnimii, urnipsescu; (v) dau cap = mi-alãncescu; (vi) dau ocljilj cu el = ãl ved; (vii) dau plãngu = mi plãngu; (viii) mi dau dupã = mi duc (alag) dupã cariva; (ix) dau dupã (oi) = avin oili, li pingu di dinãpoi, etc.; (x) lj-u dau (ninti, cãtrã) = nchisescu, njergu, mi duc, fug ninti (cãtrã); (xi) dãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.) = intrãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.); (xii) dau zbor = tãxescu; mi leg cã va s-fac tsiva, cã va s-dau un lucru; (xiii) dau hãbari = dzãc (fac) unã hãbari tra si sã shtibã (cã nu si shtea ma nãinti); pitrec unã hãbari; (xiv) dau di padi (loc) = aruc cu puteari mpadi; zdupunescu; (xv) dau un shcop (pãrjinã, pãparã, pipiritsã, etc.) = l-bat, lu-agudescu (cu shcoplu, pãrjina, etc.); (xvi) lj-dau cu ciciorlu (lj-dau unã shclotsã, clutsatã, etc.) = lu-agudescu cu ciciorlu, lu-agunescu, lu mpingu; (xvii) da (ploai, neauã, grindinã, etc.) = cadi di nsus (ploai, neauã, grindinã, etc.); (xviii) da auã (ayinea), da poami (pomlu), da lilici (lilicea) etc. = fatsi auã (ayinea), fatsi poami (pomlu), fatsi lilici (lilicea), etc.; (xix) da cãmbana (sãhatea, uruloyea) = asunã cãmbana (sãhatea, uruloyea sh-aspuni oara); (xx) dau cu dauãli mãnj = dau multu sh-di tuti; (xxi) nj-da di mãnã = hiu bun sh-pot s-lu fac un lucru, lishor sh-ghini; nj-acatsã mãna; (xxii) cara-ts da mãna = ma s-cutedz; ma s-pots; (xxiii) nu nj-ari datã mãna = nu-nj s-ari ndreaptã lucrul, huzmetea; etc.
3: da (soarili, luna, stealili) = (stealili, soarili, luna) s-alãnceashti pri tser, si scoalã, s-analtsã, easi, arsari, apirã;
4: da (earba, lilicea, etc.) = (earba, lilicea, etc.) easi dit loc, fitruseashti;
5: dau di tsiva i di cariva = (i) bag mãna pri cariva tra s-lu-aduchescu cum easti; ahulescu, pusputescu, agudescu; (ii) mi-andãmusescu cu cariva, lu-astalj, lu-aflu, etc.; (iii) lu-agudescu;
6: dau cheptu = andãmãsescu, mi-aflu n cali;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

eleimosini/eleimosine

eleimosini/eleimosine (e-leĭ-mo-sí-ni) sf eleimosini (e-leĭ-mo-sínĭ) – measa (cu mãcari, grãn hertu, culac, yin, yimishi, etc.) tsi s-da la oaminj (oaspits di-a omlui mortu i oaminj ftohi, multi ori la bisearicã, hani i chimitiryiu) dupã tsi preftul psãltiseashti (dyivãseashti) la bisearicã; mãcarea tsi u da cariva la oarfãnj tra si s-aflã trã suflitlu-a mortsãlor; lucri (mãcari, stranji, etc.) tsi li da cariva di njilã, a oaminjlor ftohi tsi-lj veadi agiunj sh-aruptsã; dari, misali, pomean, spumean, pãmãntu, colivã, etc.
{ro: pomană}
{fr: charité, aumône}
{en: charity, alms}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

padi1/pade

padi1/pade (pá-di) sf pãdz (pắdzĭ) – loc tes (dishcljis) fãrã dzenj shi ohturi pri cari creashti ma multu earbã ti hrana-a prãvdzãlor; pãdinã, padinã, mire, cãmpu;
(expr:
1: muntili (ohtul) padi l-fac = lj-alag locurli tuti, lj-alag muntsãlj (ohturli) dip canda suntu pãdz;
2: mi fac padi trã…= fac tut tsi pot trã…;
3: ti fac padi = ti-aurlu, ti cãtigursescu;
3: padea ohtu shi ohtul padi vai fats = (i) va s-aladz tut loclu, muntsã sh-pãdz; (ii) zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi s-alavdã multu;
4: scot tu padi; es tu padi; mi dau di padi = scot (es) tu migdani; aspun (s-aflã, sã nveatsã, s-discoapirã) lucri tsi nu suntu cunuscuti (tsi suntu acrifo);
5: loarã padea = dipusirã, s-arãirã)
{ro: şes, pajişte, padină}
{fr: terrain aplani; plan; terrain en plaine}
{en: field, plane; flat open plain}
ex: unã virviritsã, tuti pãdzli li imnã, pri munti nu s-alinã (angucitoari: xurafea); prãvdzãli pascu tu padi; nã dzuã imnãm pritu padi; easti padi, nu easti munti; din padi pãnã n tser; padea ohtu shi ohtul padi vai fats
(expr: va s-aladz pristi tut loclu, muntsã sh-pãdz); moi lai munte, nj-ti fã padi
(expr: alagã-l tut loclu); padi muntili s-lu-adrãm
(expr: s-lu-alãgãm tut loclu); Muluvishti, nghios, tru pãdz; padi s-featsi
(expr: featsi tut tsi putea s-facã); s-nu mi spunj, s-mi scots tu padi
(expr: s-nu mi prudai, s-nu spunj acrifolu-a meu); s-nu ti dai di padi
(expr: s-nu ti-aspunj, s-nu ti prudai, s-nu esh tu migdani) cã hii featã; nu va ti scot tu padi
(expr: nu va s-aspun acrifolu, mistiryiul a tãu; nu va ti prudau, nu va ti scot tu migdani); nu s-vidzu tsiva tu padi
(expr: nu s-vidzu s-easã tsiva tu migdani); vã featsi padi tu lumi
(expr: vã cãtigursi multu, vã aurlã); ãl mãca lailu-sh, cã s-nu easã tu padi (s-nu si nveatsã, s-nu s-aflã) alihea nã dzuã

§ pãdinã (pã-dí-nã) sf pãdinj (pã-dínjĭ) – loc njic sh-tes fãrã ohturi (cãmpu njic) pri cari creashti di-aradã earbã trã hrana-a prãvdzãlor; padinã, padi, mire, cãmpu
{ro: padină}
{fr: pré en plaine, petit terrain en plaine}
{en: meadow}
ex: dit pãdina (padea) cu gãbjeu; scutea oili prit pãdinj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn vedz: loclu,

pirpishor1

pirpishor1 (pir-pi-shĭórŭ) sn pirpishoari/pirpishoare (pir-pi-shĭŭá-ri) – mãcarea (cu measã, grãn hertu, culac, yin, yimishi, etc.) tsi s-da la oaminj (oaspits di-a unui om mortu icã oaminj ftohi, multi ori la bisearicã, hani i chimitiryiu) dupã tsi preftul la bisearicã dyivãseashti trã suflitlu-a mortsãlor; dari, misali, pumean, pomean, spumean, pãmãntu, colivã, eleimosini, trisalj, trisayi, cumatã
{ro: pomană}
{fr: aumône}
{en: alms}
ex: l-cljimarã la pirpishor (dari, misali, pumean)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

pumean

pumean (pu-meánŭ) sn pumeani/pumeane (pu-meá-ni) – dyiu-vãsirea tsi u fatsi preftul la bisearicã trã suflitlu-a mortsãlor; mãcarea (cu measã, grãn hertu, culac, yin, yimishi, etc.) tsi s-da la oaminj (oaspits di-a omlui mortu icã oaminj ftohi) dupã tsi s-fatsi aestã dyeavasi (di-aradã la bisearicã, hani i chimitiryiu); dari, misali, pomean, spumean, pãmãntu, pirpishor, colivã, eleimosini, trisalj, trisayi, cumatã
{ro: parastas, comemorare, pomană, colivă}
{fr: commémoration, aumône}
{en: memorial service, comme-moration, alms}
ex: dau pumean ti suflit; lã featsi pumean (trisayi) ti shasi mesh

§ pomean (po-meánŭ) sn pomeani/pomeane (po-meá-ni) – (unã cu pumean)

§ pãmãntu (pã-mắn-tu) sm pãmãntsã (pã-mắn-tsã) – (unã cu pumean)

§ spumean (spu-meánŭ) sn spumeani/spumeane (spu-meá-ni) – (unã cu pumean)

§ puminii/puminie (pu-mi-ní-i) sf puminii (pu-mi-níĭ) – (unã cu pumean)
ex: s-fãtsem niheam di puminii (dari tr-adutseari aminti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

rãcãescu

rãcãescu (rã-cã-ĭés-cu) vb IV rãcãii (rã-cã-íĭ), rãcãeam (rã-cã-ĭámŭ), rãcãitã (rã-cã-í-tã), rãcãiri/rãcãire (rã-cã-í-ri) – arãm loclu cu cicioarili; rãm, arãm, zgrãm, scãlsescu
{ro: scormoni pământul cu piciorul}
{fr: fouiller avec les pattes dans la terre}
{en: rake (search) the earth with the feet (paws)}

§ rãcãit (rã-cã-ítŭ) adg rãcãitã (rã-cã-í-tã), rãcãits (rã-cã-ítsĭ), rãcãiti/rãcãite (rã-cã-í-ti) – (loc) tsi easti arãmat cu ciciorlu; rãmat, arãmat, zgrãmat, scãlsit
{ro: (pământ) scormonit cu piciorul}
{fr: fouillé avec les pattes (dans la terre)}
{en: earth raked (searched) with the feet (paws)}

§ rãcãiri/rãcãire (rã-cã-í-ri) sf rãcãiri (rã-cã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva rãcãeashti; rãmari, arãmari, zgrãmari, scãlsiri
{ro: acţiunea de a scormoni pământul cu piciorul}
{fr: action de fouiller avec les pattes (dans la terre)}
{en: action of raking (of searching) the earth with the feet (paws)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

tiflupendar

tiflupendar (ti-flu-pén-darŭ) adg tiflupendarã (ti-flu-pén-da-rã), tiflupendari (ti-flu-pén-darĭ), tiflupendari/tiflupendare (ti-flu-pén-da-ri) – multu di multu oarfãn (ftoh, fucãrã, neavut, zglob) cari mizi ari tsi s-mãcã sh-cu tsi s-bãneadzã; oarfãn ca chicuta di ploai; tsi nu-ari zmeanã la cur; tsi nu-ari nitsi ascucheat ãn gurã; etc.
{ro: sărac lipit pământului}
{fr: très pauvre}
{en: extremely poor}
ex: lumea lu shtea trã tiflupendar; tiflupendar sh-easti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

trisayi

trisayi (tri-sáyĭŭ) sn trisayi/trisaye (tri-sá-yi) – dari tsi s-fatsi trã suflitlu-a mortsãlor; grãn hertu cu nuts, aroidi, stãfidz, etc. shi asprucuchit cu zahãri, tsi s-da la-aestã misali; misali, dari, colivã, pomean, pumean, spumean, pãmãntu, trisalj, cumatã
{ro: colivă, parastas}
{fr: trisagion, sanctus, blé bouilli (avec de noix, grenades, raisins secs, etc. et saupoudré de sucre) que l’on distribue en mémoire d’un mort; commémoration, aumône}
{en: wheat boiled (with nuts, pomegranate, raisins, etc. and covered with powder sugar) given in memory of the dead; commemoration, alms, memorial service}
ex: alasã nãs bisearica sh-trisayi (colivi, dãri) sh-cumnicari

§ trisayii (tri-sa-yí-i) sf trisayii (tri-sá-yíĭ) – (unã cu trisayi)
ex: lj-feci unã trisayii a dadã-meai

§ trisalj (tri-sáljĭŭ) sn trisalji/trisalje (tri-sá-lji) – (unã cu trisayi)
ex: s-lã fãtsets trisalj (colivã, misali)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã