{fr: tomber; s’écrouler}
{en: fall; collapse}
ex: frãndzãli ma-ts cad earna; cadz, pitã di lapti, cadz, cãdãifi, cadz flurie, cadz fustane, cadz di tuti; casa va nã cadã (va nã s-aruvueascã, va nã si surpã); murlu-a casãljei cãdzu (s-surpã); trã Hristolu nãsh cãdzurã; cãdzu niptut
(expr: lãndzidzã) sh-muri; cãdzu arãulu
(expr: arãulu fu azvimtu); luplu cadi
(expr: easti azvimtu) di ursã; a fratilui ãlj cadi casa
(expr: ari ndreptu la casã); partea tsi nã cadi s-u lom
(expr: tsi easti trã noi, tsi nã yini a nauã); a ljei nu-lj cãdzu
(expr: nu-lj si da) tsiva; zborlu-a lui nu-lj cadi mpadi
(expr: zborlu-a lui easti ascultat, easti sãldisit); celniclu cãdzu nafoarã
(expr: chiru tuti oili, avearea); cadi nafoarã
(expr: ari ipilipsii); cãdzu pri dzinuclji n fatsa-a lui s-lji caftã ljirtari
(expr: lj-cãftã, lj-si ngricã multu tra s-lu ljartã); muljerli nu cãdea ma nghios
(expr: nu s-alãsa astricuti); mãcãrli aesti cad greali
(expr: nu s-hunipsescu lishor) trã stumahea-a ta; zborlu-a tãu va-lj cadã greu
(expr: va-l cãrteascã); acãtsarã s-cadã tufeclji
(expr: nchisirã si s-avdã aminãri, plãscãnituri di tufechi); pãgana cãdzu analtu pri furi
(expr: tihisi tra s-da tamam di furi; s-hiumusi, s-arcã pri furi); lj-cãdzum cu mari pãlãcãrii
(expr: lj-pricãdem, nã ngricãm multu); cãtrã iu cadi
(expr: s-aflã) hoara-a voastrã?; lucru aestu nu-nj cadi tu pãzari
(expr: lu-aflu scumpu, nu nji sã ndreadzi huzmetea); lucrul aestu nã cãdea s-lu-adrãm noi
(expr: lipsea s-lu-adrãm noi, eara arada-a noastrã); feata-lj cãdzu tu mari vreari
(expr: lu-arãseashti, u va multu feata); vai cãdem adz pri tufechi =
(expr: va s-agiundzem tu-un loc iu s-aminã tufechili); patrulji furi cãdzurã
(expr: murirã, furã acãtsats, furã vãtãmats)

§ cãdzut (cã-dzútŭ) adg cãdzutã (cã-dzú-tã), cãdzuts (cã-dzútsĭ), cãdzuti/cãdzute (cã-dzú-ti); tsi s-ari minatã di nsus cãtrã nghios (cu vreari i fãrã vreari) cã-l trapsi greatsa sh-nu mata avea tsiva pi cari si sta; tsi s-ari disfaptã di loclu iu eara acãtsat shi s-ari minatã (cãtrã nghios); chicat; arãvul-sit, surpat, survuljisit, dãrãmat, aruvuit, aruvulsit, etc.
{ro: căzut; prăbuşit}
{fr: tombé; écroulé}
{en: fallen; collapsed}
ex: carni di caprã cãdzutã
(expr: caprã vãtãmatã)

§ cãdeari/cãdeare (cã-deá-ri) sf cãderi (cã-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cadi tsiva (cariva); chicari; arãvulsiri, surpari, survuljisiri, dãrãmari, aruvuiri, aruvulsiri, etc.
{ro: acţiunea de a cădea; de a se prăbuşi; cădere, prăbuşire}
{fr: action de tomber; de s’écrouler}
{en: action of falling; of collapsing}
ex: cu cãdearea tsi cãdzu, sh-freadzi ciciorlu

§ cãdzãturã (cã-dzã-tú-rã) sf cãdzãturi (cã-dzã-túrĭ) – atsea tsi pati un cãndu cadi
{ro: căzătură; prăbuşire}
{fr: chute}
{en: fall; tumble}

§ pricad (pri-cádŭ) vb II pricãdzui (pri-cã-dzúĭ), pricãdeam (pri-cã-deámŭ), pricãdzutã (pri-cã-dzú-tã), pricãdeari/pricãdeare (pri-cã-deá-ri) – pãlãcãrsescu multu; lj-cad rigeai; paracad, mi-angrec; pãlãcãrsescu, pãrãcãlsescu, pãrlãcãrsescu, rog
{ro: implora, ruga stăruitor}
{fr: prier avec insistance; implorer}
{en: beg, implore}
ex: lj-pricadi trã (l-pãlãcãrseashti multu s-lji da) unã oai; tihea-lj pricãdzu (lj-cãdzu cu mari pãlãcãrii) la cioarli a mintiljei; ãts pricad (ti pãlãcãrsescu multu), lai munte frate; yini la aushlu shi-lj pricadi (pãlãcãrseashti) s-u-apreadunã n casã; lj-pricãdzurã-a amirãlui s-lu ljartã; lj-pricãdzu la cicioarli a lui; lã cadi sh-pricadi, la elj sh-la Dumnidzã, s-aibã njilã di nãs

§ pricãdzut (pri-cã-dzútŭ) adg pricãdzutã (pri-cã-dzú-tã), pricãdzuts (pri-cã-dzútsĭ), pricãdzu-ti/pricãdzute (pri-cã-dzú-ti) – tsi lu-ari pãlãcãrsitã multu pri cariva; tsi fu pãlãcãrsit multu di cariva; tsi-lj s-ari angricatã cariva; paracãdzut, ngricat, pãlãcãrsit, pãrãcãlsit, pãrlãcãrsit
{ro: implorat, rugat stăruitor}
{fr: prié; imploré}
{en: begged, implored}

§ pri-cãdeari/pricãdeare (pri-cã-deá-ri) sf pricãderi (pri-cã-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva-lj pricadi a unui; paracãdeari, angri-cari, ngricari, rigeai, pãlãcãrsiri, pãrãcãlsiri, pãrlãcãrsiri
{ro: acţiunea de a implora, de a ruga stăruitor; implorare; cerere insistentă}
{fr: action de prier; d’implorer; prière, sollicitation}
{en: action of begging, of imploring; request}
ex: fãrã multi pricãderi (rigei, ngricãri)

§ paracad (pá-ra-cádŭ) vb II paracãdzui (pá-ra-cã-dzúĭ), paracãdeam (pá-ra-cã-deámŭ), para-cãdzutã (pá-ra-cã-dzú-tã), paracãdeari/paracãdeare (pá-ra-cã-deá-ri) – (unã cu pricad)
ex: el lj-paracãdzu (l-pãlãcãrsi multu) s-lu-alasã; pãnã atumtsea, paracadi (cadi-lj rigeai) sh-tini; lj-paracãdzui (l-pãlãcãrsii multu) s-mi ljartã

§ paracãdzut (pá-ra-cã-dzútŭ) adg paracãdzutã (pá-ra-cã-dzú-tã), paracãdzuts (pá-ra-cã-dzútsĭ), paracãdzuti/paracãdzute (pá-ra-cã-dzú-ti) – (unã cu pricãdzut)

§ paracãdeari/paracãdeare (pá-ra-cã-deá-ri) sf paracãderi (pá-ra-cã-dérĭ) – (unã cu pricãdeari)

ex: pãrinteasca dimãndari (cãftari, ordin); ahtari dimãndari (cãftari, pãlãcãrsiri, ordin) lã featsi; dimãndarea (dyeata) faptã di tatãl a lor cu grai di moarti; vidzãndalui dimãndarea-a hilj-sui, nu shi shtea tsi s-facã

§ dimãndu2 (di-mắn-du) sm fãrã pl – atsea tsi-lj si dzãtsi (caftã) a unui s-facã, cã va i cã nu va; dimãndari, dimãndãciuni, dimãndatã, urdin, ordin, ordinii, pãrãnghilii, timbihi, emri, endolii, diatagmã, diitãyii, buiurdii
{ro: ordin, cerere}
{fr: avis, ordre, demande}
{en: order, ordinance, request}
ex: eara dimãndu (dimãndari, ordin) di pãradz di la patriarhii

§ dimãndatã (di-mãn-dá-tã) sf dimãndati/dimãndate – (unã cu dimãndu2)
ex: cãndu avdzã dimãndata (ordinlu) a dratslor; el mãlãgar, nu lã spusi tsiva, ma featsi dupã dimãndata-a vurcolaclui; pi dimãndata-a (la ordinlu a) lui fudzii; vinj pi dimãndati

§ dimãndat2 (di-mãn-dátŭ) adv [di-aradã, cu zborlu “pi/pri” nãinti] – cu dimãndari, cu ordin di la cariva, etc.
{ro: la comandă, cu ordin}
{fr: par ordre}
{en: on request}
ex: sh-eu pi dimãndat (cu cãftari, cu dimãndari, cu ordin) mi featsi; muljarea u adãrã pri dimãndatã; luplu pi dimãndati nu mãcã; plãti njilja di liri a hrisiclui, cã lu-adrã pri dimãndati

§ dimãndari2/dimãndare (di-mãn-dá-ri) sf dimãndãri (di-mãn-dắrĭ) – atsea tsi s-ari dimãndatã (cãftatã, pãrãnghilsitã, ursitã, pãlãcãrsitã, etc.); dimãndu, dimãndãciuni, dimãndatã, cãftari, pãrãnghilsiri, ursiri, pãlãcãrsiri, rigeai, ordin, etc.
{ro: recomandare, ordin}
{fr: recommandation, désir exprès; demande, prière; avis, ordre confié}
{en: recommandation, specific desire, demand, request, order}
ex: dimãndãrli a Hristolui; nj-deadi multã dimãndari (mari rigeai); cu dimãndarea (ordinlu, ligãtura) si s-toarnã; cu mãndzã scrisi n cheptu-ts nã greauã dimãndari (ordin); deadi-atumtsea dimãndari (ordin) ca s-aspargã dauãli hori

§ dimãndãciuni/di-mãndãciune (di-mãn-dã-cĭú-ni) sf dimãndãciunj (di-mãn-dã-cĭúnjĭ) – (unã cu dimãndari2)
ex: am unã dimãndãciuni (rigeai, mirachi, vreari); sh-adusi aminti di dimãndãciunea a mã-sai; truoarã deadi dimãndãciuni s-yinã shamishtreilji n fatsã-lj; unã dzuã deadi dimãndãciuni, si s-aleagã di tuti locurli oaminjlji atselj nai cama achicãsits

{en: action of praying, of congratulating, of wishing the best; prayer, best wishes, congratulations}
ex: dãdea urãri cu saclu
(expr: dãdea multi urãri)

§ urat2 (u-rátŭ) sm pl(?) – zboarãli tsi lj-aproachi atsel tsi-lj si oarã (ureadzã); urari
{ro: urări, felicitări}
{fr: meilleurs souhaits, félicitations}
{en: best wishes, congratulations}
ex: uratlu (urarea) a vuscupuljanjlor easti shtiut

§ aor (a-órŭ) vb I aurai (a-u-ráĭ), auram (a-u-rámŭ), auratã (a-u-rá-tã), aurari/aurare (a-u-rá-ri) – (unã cu or)
ex: shi s-aurãm (s-pãlãcãrsim), ca cum aurã (pãlãcãrsi) orbul; altsã cãntã, altsã lj-aoarã; biu sh-lj-aurã

§ auredz (a-u-rédzŭ) vb I aurai (a-u-ráĭ), auram (a-u-rámŭ), auratã (a-u-rá-tã), aurari/aurare (a-u-rá-ri) – (unã cu or)

§ aurat (a-u-rátŭ) adg auratã (a-u-rá-tã), aurats (a-u-rátsĭ), aurati/aurate (a-u-rá-ti) – (unã cu urat)

§ aurari/aurare (a-u-rá-ri) sf aurãri (a-u-rắrĭ) – (unã cu urari)

§ urãciuni1/urãciune (u-rã-cĭú-ni) sf urãciunj (u-rã-cĭúnjĭ) – urarea tsi-lj si fatsi a unui om tra sã-lj si ducã lucrili ambar; atsea tsi-lj oarã Dumnidzãlu a omlui tra sã-lj si ducã lucrili ambar; atsea tsi fatsi preftul (pãrintili, oaspili, etc.) cãndu-l vluyiseashti omlu; urari, aurari; urucini, urãcinã, urcini, urciuni, rucini, rãciuni; ifhii, ifchii, ifcheauã, evluyii, vluyii, vluii
{ro: urare; binecuvântare}
{fr: meilleurs souhaits; bénédiction}
{en: best wishes; blessing}
ex: nj-fatsi urãciunj (ãnj oarã) trã numa-a mea; analtsã puljlji cãtrã soari urãciunj (urãri, rigei); urãciuni v-am (vã or, vã pãlãcãrsescu), s-vã turnats; s-ts-am urãciunjli (urãrli, evluyia); s-tsã da urãciunea; lj-deadi urãciunea (evluyia); picurare, s-nj-ai urãciunea (ifcheaua); s-ts-am urãciunea (evluyia)

§ urãcinã (u-rã-cí-nã) sf urãcinj (u-rã-cínjĭ) – (unã cu urãciuni1)

§ urciuni/urciune (ur-cĭú-ni) sf urciunj (ur-cĭúnjĭ) – (unã cu urãciuni1)

§ urcini/urcine (ur-cí-ni) sf urcinj (ur-cínjĭ) – (unã cu urãciuni1)
ex: s-ts-am urcinea (ivluyia)

§ urucini/urucine (u-ru-cí-ni) sf urucinj (u-ru-cínjĭ) – (unã cu urãciuni1)
ex: s-ts-am urucinjli (evluyiili)

§ rãciuni/rãciune (rã-cĭú-ni) sf rãciunj (rã-cĭúnjĭ) – s-ts-am rãciunea (evluyia)

§ rucini/rucine (ru-cí-ni) sf rucinj (ru-cínjĭ) – s-nj-ai rucinea (ifcheaua), picurare

ex: ahurhi s-pãrã-cãlseascã Dumnidzã

§ pãrãcãlsit (pã-rã-cãl-sítŭ) adg pãrãcãlsitã (pã-rã-cãl-sí-tã), pãrãcãlsits (pã-rã-cãl-sítsĭ), pãrãcãlsiti/pãrãcãlsite (pã-rã-cãl-sí-ti) – (unã cu pãlãcãrsit)

§ pãrãcãlsiri/pãrã-cãlsire (pã-rã-cãl-sí-ri) sf pãrãcãlsiri (pã-rã-cãl-sírĭ) – (unã cu pãlãcãrsiri)

§ pãrãcãlii/pãrãcãlie (pã-rã-cã-lí-i) sf pãrãcãlii (pã-rã-cã-líĭ) – (unã cu pãlãcãrsiri)

§ pãrlãcãrsescu (pãr-lã-cãr-sés-cu) vb IV pãrlãcãrsii (pãr-lã-cãr-síĭ), pãrlãcãrseam (pãr-lã-cãr-seámŭ), pãrlãcãrsitã (pãr-lã-cãr-sí-tã), pãrlãcãrsiri/pãrlãcãrsire (pãr-lã-cãr-sí-ri) – (unã cu pãlãcãrsescu)

§ pãrlãcãrsit (pãr-lã-cãr-sítŭ) adg pãrlãcãrsitã (pãr-lã-cãr-sí-tã), pãrlãcãrsits (pãr-lã-cãr-sítsĭ), pãrlãcãrsiti/pãrlãcãrsite (pãr-lã-cãr-sí-ti) – (unã cu pãlãcãrsit)

§ pãrlãcãrsiri/pãrlãcãrsire (pãr-lã-cãr-sí-ri) sf pãrlãcãrsiri (pãr-lã-cãr-sírĭ) – (unã cu pãlãcãrsiri)

ex: l-pãrãnchisii (l-pimshu, lj-dzãsh, lj-dimãndai) s-fugã

§ pãrãnchisit (pã-rãn-chi-sítŭ) adg pãrãnchisitã (pã-rãn-chi-sí-tã), pãrãnchisits (pã-rãn-chi-sítsĭ), pãrãnchisiti/pãrãnchisite (pã-rãn-chi-sí-ti) – (unã cu pã-rãnghilsit)

§ pãrãnchisiri/pãrãnchisire (pã-rãn-chi-sí-ri) sf pãrãnchisiri (pã-rãn-chi-sírĭ) – (unã cu pãrãnghilsiri)

§ ruguiri/ruguire (ru-gu-í-ri) sf ruguiri (ru-gu-írĭ) – (unã cu rugari)

§ aruguescu2 (a-ru-gu-ĭés-cu) (mi) vb IV aruguii (a-ru-gu-íĭ), arugueam (a-ru-gu-ĭámŭ), aruguitã (a-ru-gu-í-tã), aruguiri/aruguire (a-ru-gu-í-ri) – (unã cu rog)

§ aruguit2 (a-ru-gu-ítŭ) adg aruguitã (a-ru-gu-í-tã), aruguits (a-ru-gu-ítsĭ), aruguiti/aruguite (a-ru-gu-í-ti) – (unã cu rugat)

§ aruguiri2/aruguire (a-ru-gu-í-ri) sf aruguiri (a-ru-gu-írĭ) – (unã cu rugari)

§ rige (ri-gé) sm rigeadz (ri-gĭádzĭ) – atsea tsi fac cãndu-lj caftu (l-pãlãcãrsescu) pri cariva s-nj-adarã un lucru; rigeai, arige, pãrãcãlii, pãlãcãrii, angricari
{ro: rugăminte}
{fr: prière}
{en: favour, request}
ex: multsã rigeadz (pãrãcãlii) lj-feci

§ arige (a-ri-gé) sm arigeadz (a-ri-gĭádzĭ) – (unã cu rige)
ex: tsã fatsim arigeai (ti pãlãcãrsim)

§ arãjei/arãjee (a-rã-jĭé-i) sf arãjei (a-rã-jĭéĭ) – (unã cu rige)
ex: ãlj featsirã arãjei (rige)

§ rigeai/rigeae (ri-gĭá-i) sf rigei (ri-géĭ) – (unã cu rige)
ex: rigeai ts-fac (ti pãlãcãrsescu), o more bei; ti am rigeai (ti pãlãcãrsescu) s-nji scrii nã carti trã Sãrunã; cãtã rigeai (pãrãcãlii)-lj feci, nu vru s-mi-ascultã

§ arigeai/arigeae (a-ri-gĭá-i) sf arigei (a-ri-géĭ) – (unã cu rige)
ex: ts-am arigeai (pãrãcãlii) mari

§ rigeagi (ri-gĭa-gí) sm shi adg rigeageadz (ri-gĭa-gĭádzĭ) – atsel tsi s-roagã di (tsi pãlãcãrseashti pri) cariva tra s-lj-adarã un lucru
{ro: rugător}
{fr: suppliant}
{en: suppliant}
ex: oaminj rigeageadz

§ rigiuescu (ri-giu-ĭés-cu) (mi) vb IV rigiuii (ri-giu-íĭ), rigiueam (ri-giu-ĭámŭ), rigiuitã (ri-giu-í-tã), rigiuiri/rigiuire (ri-giu-í-ri) – (unã cu rog)
ex: va s-lji mi rigiuescu s-nji facã aestã buneatsã

§ rigiuit (ri-giu-ítŭ) adg rigiuitã (ri-giu-í-tã), rigiuits (ri-giu-ítsĭ), rigiuiti/rigiuite (ri-giu-í-ti) – (unã cu rugat)

§ rigiuiri/rigiuire (ri-giu-í-ri) sf rigiuiri (ri-giu-írĭ) – (unã cu rugari)
ex: di Sum-Chetru nj-ahiurhi rigiuirea