|
|
pãlãcãrsescu
pãlãcãrsescu (pã-lã-cãr-sés-cu) vb IV pãlãcãrsii (pã-lã-cãr-síĭ), pãlãcãrseam (pã-lã-cãr-seámŭ), pãlãcãrsitã (pã-lã-cãr-sí-tã), pãlãcãrsiri/pãlãcãrsire (pã-lã-cãr-sí-ri) – lj-caftu (lj-pricad) a unui sã-nj facã unã vreari tsi u-am (un bun, unã hari, etc.); lj-fac rigeai al Dumnidzã s-nj-agiutã tu banã (s-mi-agiutã tu oara di-ananghi tu cari mi aflu); mi ncljin la Dumnidzã; ruguescu, rigiuescu, or, aor, pricad, mi-angrec, pãrlãcãrsescu, pãrãcãlsescu
{ro: ruga}
{fr: prier}
{en: pray}
ex: multu-l pãlãcãrsii (mi ngricai); ti pãlãcãrsescu (tsã fac rigeai, dzã-nj), iu dutsi calea aestã?; pãlãcãrsescu (cad rigeai al) Dumnidzã
§ pãlãcãrsit (pã-lã-cãr-sítŭ) adg pãlãcãrsitã (pã-lã-cãr-sí-tã), pãlãcãrsits (pã-lã-cãr-sítsĭ), pãlãcãrsiti/pãlãcãrsite (pã-lã-cãr-sí-ti) – a curi ãlj si fatsi unã rigeai, unã pãlãcãrii; ruguit, rigiuit, urat, aurat, pãrlãcãrsit, pãrãcãlsit, etc.
{ro: rugat}
{fr: prié}
{en: prayed}
§ pãlãcãrsiri/pãlãcãrsire (pã-lã-cãr-sí-ri) sf pãlãcãrsiri (pã-lã-cãr-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pãlãcãrseashti (s-roagã) trã tsiva; ruguiri, rigiuiri, urari, aurari, pãrãcãlsiri, pãrlãcãrsiri, pãlãcãrii, pãrãcãlii, etc.
{ro: acţiunea de a (se) ruga; rugare}
{fr: action de prier}
{en: action of praying}
§ pãlãcãrii/pãlãcãrie (pã-lã-cã-rí-i) sf pãlãcãrii (pã-lã-cã-ríĭ) – atsea tsi fac cãndu-lj caftu (l-pãlãcãrsescu) pri cariva s-nj-adarã un lucru; rigeai, arige, rige, pãrãcãlii, angricari
{ro: rugăminte}
{fr: prière}
{en: favour, request}
ex: va s-tsã fac nã pãlãcãrii (rigeai), s-mi-ascultari; cu mari pãlãcãrii, mizi s-dicãilipsi
§ pãrãcãlsescu (pã-rã-cãl-sés-cu) vb IV pãrãcãlsii (pã-rã-cãl-síĭ), pãrãcãlseam (pã-rã-cãl-seámŭ), pãrãcãlsitã (pã-rã-cãl-sí-tã), pãrãcãlsiri/pãrãcãl-sire (pã-rã-cãl-sí-ri) – (unã cu pãlãcãrsescu)
aruc
aruc (a-rúcŭ) (mi) vb I arucai (a-ru-cáĭ) shi arcai (ar-cáĭ), arucam (a-ru-cámŭ) shi arcam (ar-cámŭ), arucatã (a-ru-cá-tã) shi arcatã (ar-cá-tã), arucari/arucare (a-ru-cá-ri) shi arcari/arcare (ar-cá-ri) –
1: dipãrtedz tsiva di ningã mini cu astrãdzearea, aminarea tsi lj-u fac; astrag, amin, azvãrlu, azvãrlescu;
2: dau dipadi, zdupunescu, huhutescu pri cariva;
3: (mi) duc tu-un loc (muntsã, naparti di-un sinur, etc.) cu agunjii (s-mi-afirescu, s-fug, s-fac tsiva, etc.);
4: (mi) hiumusescu (cãtrã i pristi tsiva i cariva); himusescu, nhiumusescu, astrag, aleapid, leapid, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, nãburuescu, (mi) curundedz;
(expr:
1: aruc tu-ahapsi = bag tu-ahapsi, lu leg, lu ncljid;
2: nj-aruc ocljilj = mutrescu;
3: nj-aruc vrearea pri cariva = u (lu) voi multu sh-am mirachea s-u ljau ti vrutã i nveastã (s-lu ljau ti vrut i bãrbat); agãpisescu;
4: aruc (tu cãrtsã, cafei, steali, etc.) = (dupã cum s-arãdãpsescu cãrtsãli, urmili pi scafa di la cafelu biut, etc.), caftu s-aduchescu shi s-dzãc tsi va si s-facã trãninti; angucescu angljicescu;
5: aruc unã cali = fac unã cali;
6: (statlu) arucã dãri (hãrgi) = chivernisea (statlu, cãsãbãlu, hoara, etc.) bagã dãri tsi lip-seashti s-li plãteascã omlu tsi ari unã aveari (loc, casã, tutiputã) i fatsi tsiva (unã tehni, vindi tu-unã ducheani, etc.);
7: lu-aruc njiclu (muljari greauã) = lu scot mortu (ãl cher) njiclu dit pãnticã (cu vreari icã nivreari) nãinti ca si s-amintã, dupã cum easti arada, sh-multu njic (nifaptu ghini) tra s-poatã s-adilji (s-bãneadzã) singur; astãrchescu, asturchescu, strãchescu, stãrchescu;
8: li-arucã petalili = moari; etc.;
9: u-aruc furtia pri cariva altu = dzãc cã stepsul nu easti a meu
10: mi-aruc (la cicioari) = l-pãlãcãrsescu multu, mi-angrec, lj-u dzãc a unui cã voi multu tra sã-nj facã tsiva;
11: mi-aruc a mortului tu lucru = lucredz multu, pãnã cad mpadi di-avursiri)
{ro: arunca, trânti, repezi, etc.}
{fr: (se) jeter, (se) lancer, tirer, térasser, ruer, etc.}
{en: throw, hurl, fling, shoot, etc.}
ex: cãndu nveasta noauã arucã merlu, tutã cochilamea s-minã ca s-lu-acatsã; arucã-ti (intrã) diunãoarã tu arãu; iu u-arca (amina cu) tufechea, mpadi nu cãdea; arcarã (aminarã cu tufechea) sh-mi pliguirã; tutã noaptea arucarã cu (aminarã) tufechili shi tupãngili; cãnili s-arcã (s-hiumusi) analtu pi nãsã; s-arcarã (s-hiumusirã) la elj s-lji dispartã; nsus tu muntsã s-n-arucãm (s-nidzem, s-nã dutsem); lu-avea arucatã (zdupunatã) mpadi; mula arucã (da) cultsãts; mãri hãrgi nj-arucat
(expr: ãnj bãgat); lji s-arcã
ayi
ayi (áyĭŭ) sm, sf, adg ayi/aye (á-yi), ayi (áyĭ), ayi/aye (á-yi) – (om) tsi easti ayisit di bisearicã trã bana-a lui bunã di pri loc shi tãmãturyiili tsi-ari faptã nãinti shi dupã moarti; sãmtu; (fig:
1: ayi = tsi dutsi unã banã nistipsitã shi ari unã purtari di ayi; expr:
2: shed ca un ayi = shed isih, nu mi min, nu dzãc tsiva;
3: l-fac ayi = l-pãlãcãrsescu multu, mi ngrec, lj-fac rigeai ca la un ayi)
{ro: sfânt}
{fr: saint}
{en: saint}
ex: ayilu di adzã ari faptã multi ciudii; ni mini escu un ayi; ayea (sãmta) ghramã; a ayilor (sãmtsãlor) alãntor; cati dzuã nãs u pãlãcãrsea sh-u fãtsea ayi s-lji greascã
(expr: lji sã ngrica, ca la un ayi); acatsã s-lu pãlãcãrseascã, s-lji cadã, ayi sã-l facã
(expr: sã-lj sã ngreacã, ca la un ayi); dusi ayi si s-facã, di drats nu putu s-ascapã
§ Ayiu- (á-yĭu-) – prifixu tsi va dzãcã sãmtu (ayi) sh-cari s-adavgã dinintea-a numãljei a unui ayi ca, bunãoarã: Ayiu-Nicola, Ayiu-Yeani, etc.
{ro: Sfântu-}
{fr: Saint-}
{en: Saint-}
ex: ea-li iu yini Ayiu-Nicola, ud muceali; muma-a featãljei dusi n pãnãyir la Ayiu-Lja; Ayiu-Nicola, agiutã-mi!
§ Yea- (yĭa-) – forma shcurtã a prifixilor “ayiu-“ shi “ayea-“ ca, bunãoarã: Yea-Anaryir
§ Ayea- (á-yĭa-) – prifixu tsi va dzãcã sãmtã (ayi/aye) sh-cari s-adavgã dinintea-a unei numã ca, bunãoarã: Ayea-Triada, Ayea-Paraschivi, etc.
{ro: Sfânta-}
{fr: Sainte-}
{en: Saint-}
§ Ayea-Triada (Á-yĭa-Thri-ĭá-dha) sf fãrã pl – noima tsi u-ari Dumnidzãlu tu pistea crishtineascã cã easti faptu di trei pãrtsã isea: Dumnidzãlu-Tatã, Dumnidzãlu-Hilj shi Sãmtul Duh; treili fãts a Dumnidzãlui: Tatãl, Hiljlu shi Sãmtul Duh
{ro: Sfânta Treime}
{fr: Trinité}
{en: Trinity}
§ ayiudimã (a-yĭu-dhí-mã) sf ayiudimi (a-yĭu-dímĭ) – loc ma-analtu dit un templu (nao) pãngãn iu s-aprindu tseri, s-ardi thimnjamã, s-fac curbãnj, etc. adusi al Dumnidzã; measã dit bisearica crishtinã iu s-fac arãdzli sãmti dit lituryii; ayeavimã, ayeadimã, trapezã, vimã, altar, altari
banã
banã (bá-nã) sf fãrã pl – harea tsi-l fatsi omlu (pravda, earba, etc.) s-hibã yiu; starea-a-atsilui tsi s-aflã dealihea tu lumi (cã easti unã prici yii i un lucru tsi nu easti yiu) di cãndu s-fatsi shi pãnã s-afãnseashti dit aestã lumi; bãnata (soea di banã, treaca, treatsita) tsi u dutsi cariva; yeatsã, zuii, treacã, treatsitã, bãnatã;
(expr:
1: apã di banã = apã dit pãrmiti tsi ntinireashti, tsi nyeadzã lumea, tsi-l fatsi omlu s-nu moarã; apã athanatã; apã yii);
2: am banã di cãni = am banã-arauã, greauã, trag multi, am mash cripãri;
3: nj-mãc bana = mi nvirinedz, crep, mi sicãldisescu, ãnj lãescu (nj-mãc) inima;
4: ts-astingu bana = ti vatãm, ti mor;
5: nu-lj dau banã = nu lu-alas isih, lj-fac bana amarã;
6: ari bana acãtsatã cu hirlu = easti tu mari piriclju sã-sh chearã bana, s-moarã;
7: mi doari bana; u voi bana = voi multu s-bãnedz, nu voi s-mor;
8: ashi s-ts-ai bana! = ti pãlãcãrsescu!, fãts njilã!, aman!;
9: bana-a banãljei = banã multu bunã, nu-ari banã ma bunã;
10: mi-ashternu pi banã = nchisescu s-bãnedz ghini)
{ro: viaţă}
{fr: vie, train de la vie}
{en: life, living}
ex: omlu ari sh-banã sh-moarti; cãt aush s-hibã omlu, bana-i dultsi; avu banã lungã, vidzu nipots sh-nipots; greauã easti bana!; cu bana tuti sã ndreg; nu-am banã (treacã bunã) cu tini; va ts-astingu bana
(expr: va ti vatãm); nu-nj da banã
(expr: nu mi-alasã isih) un minut; nj-am nã soacrã! nu-nj da banã
(expr: nj-fatsi bana-amarã); aoa i bana-a banãljei
(expr: banã multu bunã)
§ bãnedz (bã-nédzŭ) vb I bãnai (bã-náĭ), bãnam (bã-námŭ), bãnatã (bã-ná-tã), bãnari/bãnare (bã-ná-ri) – mi aflu tu banã; hiu yiu; fac tut tsi lipseashti (mãc sh-beau, mi-afirescu di arcoari shi piriclju, etc.) tra s-armãn tu banã; stau shi-nj trec bana tu-un loc (crat, casã, etc.) singur i cu cariva; ljau anasã, adilj
{ro: vieţui, trăi}
{fr: vivre}
{en: live}
ex: cãt bãnedz, ahãtu-nvets; s-nã bãnãm hãrzita banã; bãnedz sh-cama arãu; bãnedz ghini, nu-nj lipseashti tsiva; bãneadzã (sta cu casa shi sh-treatsi bana) ninga n Cljisurã; s-bãnats shi s-alghits ca Elimbul; cã ma multu nu s-bãneadzã; s-bãnãm doilji cã di-anculea yini aushaticlu
§ bãnat (bã-nátŭ) adg bãnatã (bã-ná-tã), bãnats (bã-nátsĭ), bãnati/bãnate (bã-ná-ti) – tsi s-aflã tu banã; tsi easti yiu; tsi sh-ari tricutã bana (tu-un loc); cari fatsi tut tsi lipseashti tra s-armãnã tu banã
cad
cad (cádŭ) vb II cãdzui (cã-dzúĭ), cãdeam (cã-deámŭ), cãdzutã (cã-dzú-tã), cãdeari/cadeare (cã-deá-ri) – mi min di nsus cãtrã nghios (cu vreari i fãrã vreari) cã mi tradzi greatsa sh-nu mata am tsiva pi cari si stau; mi disfac di loclu iu hiu acãtsat sh-mi min (cãtrã nghios); mi-arucutescu (cãtrã nghios); arunic sh-dau di padi; (casã, punti, etc.) si surpã, si survuljiseashti, s-arãvulseashti, etc.; chic; arãvulsescu, surpu, survuljisescu, dãrãm, aruvuescu, aruvul-sescu, etc.;
(expr:
1: nj-cadi; nj-si cadi = nji si-undzeashti; easti ndreptul a meu; ahãrzescu s-am tsiva, sã-nj si da tsiva, s-hiu tinjisit, etc.;
2: zborlu-nj cadi mpadi = zborlu nu-nj easti ascultat; nu saidiseashti (sãldiseashti, ascultã) vãrnu zborlu tsi-l fac; nu nj-ancunji vãrnu zborlu, zborlui a meu nu-lj da vãrnu di mãnear;
3: cad niputut, lãndzit = lãndzidzãscu;
4: cad di... = escu azvimtu, nvinsu di...;
5: cad nafoarã = (i) lãndzidzãscu di-unã lãngoari greauã (ca, bunãoarã, ipilipsii i tifus) tsi s-aspuni cu cãdearea mpadi, nishtearea di-atseali tsi s-fac deavãrliga di mini, cu heavrã mari, cu trimburãri di trup, etc.; (ii) nj-cher tutã avearea, fac falimentu, mufluzlãchi;
6: nu cad ma nghios di altsã = nu mi-alas s-mi-astreacã altsã;
7: cad pri dzinuclji (n fata-a unui) = ndzinucljedz tra s-caftu ljirtari, s-lu pãlãcãrsescu pri cariva, s-mi prudau, etc.;
8: cad pri minduiri = stau, mi minduescu cum s-fac, tsi apofasi s-ljau, etc.;
9: cad pri measã = yin tamam cãndu s-mãcã la measã;
10: (mãcarea) nj-cadi greu tu stumahi = (macarea) nu s-hunipseashti lishor sh-mi aduchescu cu stumahea umflatã;
11: nj-cadi greu (milii) = (i) (un zbor) mi cãrteashti, nu mi-arãseashti, mi mvirineadzã; (ii) nj-yini arãu shi mi-aduchescu multu slab di lãn-goari (nimãcari, seati, multã avursiri, copuslu faptu, etc.); nj-yini lishin;
12: cad tufechi = s-avdu aminãri, plãscãnituri di tufechi;
13: cad pristi cariva = (i) tihiseashti s-mi-adun cu cariva, s-dau di cariva; (ii) mi-aruc, mi hiumusescu pristi cariva;
14: lj-cad (rigeai, cu pãlãcãrii) = lj-pricad, mi-angrec multu tra sã-nj facã un bun;
15: iu cadi tsiva i cariva = iu s-aflã tsiva i cariva;
16: nu-nj cadi tu pãzari = nu-nj si ndreadzi huzmetea tu pãzari, u-aflu scumpu trã mini);
17: nj-cadi s-lu-adar mini lucrul = lipseashti, prindi mini s-lu-adar lucrul, easti arada-a mea;
18: (feata) nj-cãdzu tu vreari, tu mirachi, tu sivdai = (feata) mi-arãseashti, u voi;
19: cad pri tufechi = agiungu tu-un loc piricljos iu s-aminã cu tufechea;
20: cãdzu (mortu) = muri, l-vãtãmarã;
21: cãdzu pri mintsã = sh-vinji tu aeari (di-aclo iu nu shtia tsi s-fatsi deavãrliga di el);
22: s-lu sufli, cadi = easti multu slab; etc., etc., etc.)
{ro: cădea; (se) prăbuşi}
cãndirsescu
cãndirsescu (cãn-dir-sés-cu) vb IV cãndirsii (cãn-dir-síĭ), cãndir-seam (cãn-dir-seámŭ), cãndirsitã (cãn-dir-sí-tã), cãndirsiri/cãn-dirsire (cãn-dir-sí-ri) – l-fac pri cariva (lj-shuts, lj-alãxescu min-tea) tra s-mindueascã (s-dzãcã, s-facã, etc.) unã soi cu mini, ashi cum voi mini; lj-umplu mintea (caplu); l-bag di cali; lu-aduc pi cali; cãndãrsescu, cãndãsescu, cãndisescu, apuaduc, nduplic; (fig: cãndirsescu = s-lja apofasea, easti numãtsitã, nj-bag mintea, nj-si umpli mintea, nj-si bagã zori, etc. s-fac un lucru)
{ro: convinge}
{fr: convaincre}
{en: convince}
ex: putu s-cãndirseascã pri un picurar
§ cãndirsit (cãn-dir-sítŭ) adg cãndirsitã (cãn-dir-sí-tã), cãndirsits (cãn-dir-sítsĭ), cãndirsiti/cãndirsite (cãn-dir-sí-ti) – ashi cum easti atsel tsi-lj si shutsã mintea (tsi easti cãndãrsit); cãndãrsit, cãndãsit, cãndisit, apuadus, bãgat di cali, adus pi cali
{ro: convins}
{fr: convaincu}
{en: convinced}
§ cãndirsi-ri/cãndirsire (cãn-dir-sí-ri) sf cãndirsiri (cãn-dir-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-anduplicã; cãndãrsiri, cãndãsiri, cãndisiri, apuadutseari, bãgari di cali, adutseari pi cali
{ro: acţiunea de a convinge, de a consimţi; convingere, consimţire}
{fr: action de convaincre}
{en: action of convincing}
§ cãndisescu (cãn-di-sés-cu) vb IV cãndisii (cãn-di-síĭ), cãndiseam (cãn-di-seámŭ), cãndisitã (cãn-di-sí-tã), cãndisiri/cãndisire (cãn-di-sí-ri) – (unã cu cãndirsescu)
ex: l-cãndisirã s-lja altã; l-cãndisii s-fugã
§ cãndisit (cãn-di-sítŭ) adg cãndisitã (cãn-di-sí-tã), cãndisits (cãn-di-sítsĭ), cãndisiti/cãndisite (cãn-di-sí-ti) – (unã cu cãndirsit)
§ cãndisiri/cãndisire (cãn-di-sí-ri) sf cãndisiri (cãn-di-sírĭ) – (unã cu cãndirsiri)
§ cãndãrsescu (cãn-dãr-sés-cu) vb IV cãndãrsii (cãn-dãr-síĭ), cãndãrseam (cãn-dãr-seámŭ), cãndãrsitã (cãn-dãr-sí-tã), cãndãrsiri/cãndãrsire (cãn-dãr-sí-ri) – (unã cu cãndirsescu)
crep1
crep1 (crépŭ) vb I cripai (cri-páĭ), cripam (cri-pámŭ), cripatã (cri-pá-tã), cripari/cripare (cri-pá-ri) –
1: disfac (aspargu) dinapandiha un lucru tu ma multi cumãts (tsi pot si sta ligati ninga unã di-alantã) cu agudirea-a lui (yilia), cu shidearea la soari i vimtu (chealea-a omlui), cu ngljitsarea-a apãljei tsi u-ari nuntru (cheatra), etc.; cãrtsãnescu, plãscãnescu, aspargu, arup, disic, etc.;
2: aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, etc.); ãnj chicã, yini greu; ãnj lãescu inima; lãescu tu hicati; nviredz, nvirinedz, mãrinedz, mãrãnedz, amãrãscu, cãnjisescu, nfushtedz, ncioamir, pãrãpunjisescu, etc.; (fig:
1: crep = (i) am multã inati pri cariva, plãscãnescu di inati; (ii) mor, nj-cher bana; expr:
2: Sã-lj Creapã (Creapã-lj) Numa = draclu, sãtãnãlu, etc.);
3: crep di seati, di foami, di inati, di plãngu, etc. = nj-easti multã seati i foami (“mor” di seati i di foami), am multã inati, plãngu multu di multu, etc.;
4: nj-creapã budzãli; hiu cu budza cripatã = aduchescu unã dureari sufliteascã; mi nvirinedz multu, etc.;
5: nj-creapã caplu = (i) mi doari multu caplu; (ii) am mari ananghi, nivolji;
6: nu-nj creapã = nu-am ananghi, nu mi mealã; nu nj-u fricã, nu trag gailelu, etc.;
7: creapã dzua = s-fatsi dzuã, da hãryia)
{ro: crăpa, amărî, necăji; nenoroci}
{fr: crever, gercer, (se) fendre; être affligé, (se) rendre malheureux}
{en: crack; break; make someone unhappy}
ex: aljurea dai sh-aljurea creapã; creapã (disicã) leamnili aesti, ti pãlãcãrsescu; cripã scafa cu cari beam laptili; di uscãciuni loclu avea cripatã; nj-criparã mãnjli di-arcoari; plãndzea di cripa ca nuca; tats, lai gione, tats, nu creapã (nu ti nvirina); shidea sh-cripa (sã nvirina) mãratlu di-aush; dado, nu-nj mi creapã (nu mi nvirina); voi s-lu crep (s-lu nvirinedz multu); sor-mea shidea plãmtã sh-lãitã, di cripa, cripa (si nvirina); lj-dzãsh multi, pãnã u cripai (u nvirinai multu); cripa di seati
(expr: lj-eara multu seati); crechi di foami
(expr: tsã easti multã foami); mãcarã di criparã
(expr: mãcarã multu, pãnã plãscãnirã); cripã
(expr: plãscãni) armãnlu, gri greaca, plãscãni un vurcolac; di alãgari multã, calu cripã (fig: muri); crechi deapoea tu cheali?
(expr: nu plãscãneshti deapoea di inati?); nu cu coasa, crechi
(expr: plãscãnea di inati), bãrbate; s-tsã creapã ocljilj; s-tsã creapã budzãli; tsi s-tsã creapã, el lj-u toarnã; si-nj mutriri hilj-nju, nu-nj cripa caplu
dimãndu1
dimãndu1 (di-mắn-du) vb I dimãndai (di-mãn-dáĭ), dimãndam (di-mãn-dámŭ), dimãndatã (di-mãn-dá-tã), dimãndari/dimãndare (di-mãn-dá-ri) – lj-caftu a unui (lj-dzãc, lj-pitrec zbor, l-pãlãcãrsescu, lj-cad rigeai) s-facã tsiva trã mini (ma s-va sh-ma s-nu lji ngreacã); caftu a unui s-facã tsiva (cã lipseashti s-u facã cu vrearea i fãrã vrearea-a lui); lj-dau un ordin; caftu, pãrãnghilsescu, ursescu, pãlãcãrsescu, pãrãcãlsescu, rog, etc.
{ro: cere, recoman-da, ordona}
{fr: demander, aviser, recommander, commander, ordonner}
{en: recommend, advise, ask, demand, order}
ex: dimãndats-lã (pitritsets-lã hãbari, cãftats-lã) sã si ncljinã; lj-dimãndai (lj-cãftai, lj-ded un ordin, l-pãlãcãrsii) s-fugã di-acasã; lj-dimãndai (lj-cãftai, l-pãlãcãrsii sã-nj facã) nã dimãndari (mirachi); noi featsim cum nã dimãndash; uvreilji dimãndarã (cãftarã, deadirã ordin) s-aducã niscãnti penuri; dimãndã (deadi ordin) s-lu-aspargã; s-nji dimãndarem stranji ti Pashti, va s-li fac ca-aesti a tali; ts-dimãndai s-nu fats aestu lucru ma nu mi-ascultash; dimãndã s-lu mutã azvarna di pri measã shi s-lu spindzurã
§ dimãndat1 (di-mãn-dátŭ) adg dimãndatã (di-mãn-dá-tã), dimãndats (di-mãn-dátsĭ), dimãndati/dimãndate (di-mãn-dá-ti) – (atsel) tsi-lj s-ari dzãsã i cãftatã s-facã tsiva; (lucrul) tsi easti cãftat; cãftat, pãrãnghilsit, ursit, pãlãcãrsit, pãrãcãlsit, rugat, etc.
{ro: cerut, recomandat, ordonat}
{fr: demandé, avisé, recommandé, commandé, ordonné}
{en: recommended, advised, asked, demanded, ordered}
ex: gionj aleptsã, dimãndats (cãftats); ai un at ca di mini dimãndat (cãftat, pãrãnghilsit); scoasi limbi-limbi di foc shi-lj gri dimãndatili (cãftatili, lipsitili) zboari; li lo luguriili dimãndati shi li dusi la isusitã; easti stranjlu dimãndat (cãftat) di mini
§ dimãndari1/dimãndare (di-mãn-dá-ri) sf dimãndãri (di-mãn-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dimãndã tsiva; cãftari, pãrãnghilsiri, ursiri, pãlãcãrsiri, pãrãcãlsiri, rugari, etc.
{ro: acţiunea de a cere, de a recomanda, de a ordona; cerere, recomandare, ordonare}
{fr: action de demander, d’aviser, de recommander, de commander, d’ordonner}
{en: action of recommending, of advising, of asking, of demanding, of ordering}
dzinuclju
dzinuclju (dzi-nú-cljĭu) sn dzinuclji/dzinuclje (dzi-nú-clji) – partea (carni shi cheali) di deavãrliga di prinodlu (clidusea) dit mesea-a ciciorlui (tsi agiutã la nduplicarea-a lui); dzãnuclju;
(expr:
1: cad pri dzinuclji dinintea-a unui = cad pri dzinuclji (i) ca semnu di tinjii, tãpinusiri, etc.; (ii) ta s-lu pãlãcãrsescu multu s-nj-agiutã cu tsiva;
2: nji sã talji dzinucljilj = lj-aduchescu cicioarli slabi shi-nj si pari cã va s-cad (di fricã, lãhtarã, ciudii, etc.);
3: besã pri dzinuclju = nu fatsi atsea trã tsi giurã;
4: easti di dzinucljul a meu = easti di sãndzili-a meu)
{ro: genunchi}
{fr: genou}
{en: knee}
ex: cãdzu pi dzinuclji; shidea (sta) pri dzinuclji (sã ncljina pri dzinuclji) n fatsa-a icoanãljei; pri dzinuclji nãdia sprigiurãm; arbineslu-i besã pri dzinuclju
(expr: nu fatsi atseali trã cari giurã cã va li facã); amirãlu sh-amirãroanja nu-alasã vãrnu di dzinucljul a lor
(expr: di sãndzili-a lor)
§ dzãnuclju (dzã-nú-cljĭu) sn dzãnuclji/dzãnuclje (dzã-nú-clji) – (unã cu dzinuclju)
§ ndzi-nucljedz (ndzi-nu-cljĭédzŭ) vb I ndzinucljai (ndzi-nu-cljĭáĭ), ndzinucljam (ndzi-nu-cljĭámŭ), ndzinucljatã (ndzi-nu-cljĭá-tã), ndzinucljari/ndzinucljare (ndzi-nu-cljĭá-ri) – cad (shed, stau) pri dzinuclji n fatsa-a unui (ca semnu di tinjii, tãpinusiri, etc.); ãndzinucljedz
{ro: îngenunchea}
{fr: (s’)agenouiller}
{en: kneel (down)}
ex: vru si ndzinucljadzã nintea-a lui shi s-lji caftã ljirtari; di diparti ndzinuclja; ndzinuclje nãintea-a icoanãljei shi sh-featsi crutsea di ma multi ori
§ ndzinuclju (ndzi-nú-cljĭu) vb I ndzinucljai (ndzi-nu-cljĭáĭ), ndzinucljam (ndzi-nu-cljĭámŭ), ndzinucljatã (ndzi-nu-cljĭá-tã), ndzinucljari/ndzinucljare (ndzi-nu-cljĭá-ri) – (unã cu ndzinucljedz)
§ ndzinucljat (ndzi-nu-cljĭátŭ) adg ndzinucljatã (ndzi-nu-cljĭá-tã), ndzinucljats (ndzi-nu-cljĭátsĭ), ndzinucljati/ndzinucljate (ndzi-nu-cljĭá-ti) – tsi ari cãdzutã (tsi shadi, sta) pri dzinuclji n fatsa-a unui om i lucru; ãndzinucljat
{ro: îngenuncheat}
{fr: agenouillé}
furtii/furtie
furtii/furtie (fur-tí-i) sf furtii (fur-tíĭ) – lucru greu purtat deanumirea i ncãrcat pi-unã pravdã (cal i gumar); sac mari di lãnã (hãrar mplin di lucri) tsi sã ncarcã pi mulãri; dauãli pãrtsã di la ncãrcãtura tsi s-bagã pri-unã pravdã; ncãrcãturã, fortumã, greatsã, griatsã, sartsinã, var, vãrii (fig:
1: furtii pri suflit = minduiri greali sh-cripãri purtati tu suflit; expr:
2: lj-cad furtii; nj-mi fac furtii = mi-angrec, l-pãlãcãrsescu multu;
3: u-aruc furtia = u-aruc cãbatea, stepsul)
{ro: încărcătură, sarcină}
{fr: poids, fardeau; obligation; insistance}
{en: load, burden; duty; insistence}
ex: discãrcarã furtiili la hani; acumpãrai nã furtii di yiptu; hirãi pri cheptu mutã shi ndoapãrã furtii; cu cãrvãnj tsi trag furtii; mula vitsearcã tradzi furtii greauã; furtii di peshtsã scosh; lu-am furtii pisti cap; s-lja furtia shi si ntreabã sh-trã el; gumarlu poartã nã furtii di palji; cãdzu furtii
(expr: si-angricã multu); lj-cãdzu furtii multu
(expr: ãlj si-angricã multu); nj-si featsi furtii
(expr: nji si ngricã multu); cum s-fatsi, c-amirãlu s-u-arucã tutã furtia (stepsul, cãbatea) pri mini?
§ furtsatã2 (fur-tsá-tã) sf furtsati/furtsate (fur-tsá-ti) – (unã cu furtii)
ex: furtsata (sartsina, furtia) lj-arupsi bratsãli; mizi s-mina di griutatea a furtsatãljei
§ nfurtusescu (nfur-tu-sés-cu) (mi) vb IV nfurtusii (nfur-tu-síĭ), nfurtuseam (nfur-tu-seámŭ), nfurtusitã (nfur-tu-sí-tã), nfurtusiri/nfurtusire (nfur-tu-sí-ri) – ncarcu unã furtii tu tsiva i pri cariva (amaxi, pravdã, cal, gumar, etc.) tra s-u poartã iuva; ncarcu, ãncarcu, ancarcu, carcu, nsãrtsinedz;
(expr:
1: mi nfurtusescu a unui = lj-caftu, l-pãlãcãrsescu; mi ngrec, lj-bag zori, etc.;
2: lu ncarcu pristi oclji = lu ncarcu multu di multu, pristi misurã;
3: lu nfurtusescu cu bunets = lu ipruhriusesu, l-fac s-nji hurseascã tsiva)
{ro: încărca}
{fr: charger}
{en: load}
ex: nãsã si nfurtusi (si ncãrcã) cu cãmeshli tra s-li ducã la izvur; mi nfurtusi cu multi bunets
(expr: mi ipuhriusi, mi featsi s-lji voi tsiva trãninti, s-am nã borgi); nfurtusirã calu pristi oclji
greu1
greu1 (gréŭ) adg greauã (greá-ŭã), grei (gréĭ), greali/greale (greá-li) – tsi zixeashti (ngreacã) multu; tsi nu easti lishor trã fãtseari; tsi calcã (apulcuseashti) cu puteari pri loclu (fatsa) pri cari shadi; ngreu, discul, zori, zorti, etc. (fig:
1: greu = mari, arãu, slab, urut, ahãndos, avut, etc.; expr:
2: (muljari, pravdã feaminã) escu greauã = hiu cu njic tu pãnticã; ashteptu njic; escu sartsinã (cu njic), escu ncãrcatã (cu njic);
3: u leg tu greauã = u tsãn unã sh-nu nj-alãxescu mintea, cã am i nu am ãndriptati, cu tuti cã altsã pot s-aibã altã minti;
4: ãlj coc un somnu greu = dormu multu ahãndos;
5: nj-yini greu = nj-yini s-lishin, ãnj cher aearea;
6: greu, ca muntili tsi ngreacã = multu di multu greu)
{ro: greu, dificil, gravidă (femeie)}
{fr: lourd, pesant, grave, difficile, gravide}
{en: heavy, grave, difficult, pregnant}
ex: saclu eara greu sh-mizi-l purta pri pãltãri; nãpoi suntu grealili (lucrili tsi zixescu multu icã lucrili tsi nu suntu lishor trã fãtseari); lucrarea easti greauã; muntsãlj multu grei; nj-yini greu tora tu-aushatic; greali (disculi trã tritseari, trã arãvdari) suntu xeanili; pãduri greauã (mari tufoasã); durnja somnu greu (fig: ahãndos); eara greauã (fig: mari) sãrbãtoari; trapsit lãngori greali (fig: multu slabi); Sãmãrina deadi neauã, nveasta-al Dzimã nchisi greauã
(expr: sartsinã, cu njic tu pãnticã); eapa armasi greauã
(expr: cu njic tu pãnticã); cãdzu un di greilji (fig: di-atselj ma mãri, avuts, cu puteari); el easti di greilji; grei (fig: avuts) nicuchiri; neavutlu u ligã tu greauã
(expr: u tsãnu pi-a lui shi nu sh-alãxi mintea); u ligã tu greauã, ca gumarlu pri punti; cãndu ficiorlu-lj cutsea somnu greu (fig: durnja ahãndos); amirãroanja eara greauã (cu njic tu pãnticã); giuratlu aestu greu ca muntili tsi ngreacã
(expr: greu, multu di multu greu)
§ ngreu1 (ngréŭ) adg ngreauã (ngreá-ŭã), ngrei (ngréĭ), ngreali/ngreale (ngreá-li) – (unã cu greu1)
ex: easti ngreu saclu, nu va pots s-lu portsã; tsal Stasi armasi ngreauã (ashteaptã njic)
§ greu2 (gréŭ) adv – cu greatsã; cu zori; cu disculii; ngreu
{ro: greu}
{fr: lourdement, péniblement}
{en: with difficulty}
ex: arsunã greu (fig: cu dureari multã) curiili; lishor s-amintã, greu si s-tsãnã; greu s-adari, lishor s-aspardzi