|
|
arãsã
arãsã (a-rắ-sã) sf arãsi/arãse (a-rắ-si) –
1: mãnuclju di hiri (mpãltiti i nimpãltiti) tsi spindzurã (trã mushiteatsã ca unã stulii) la mardzinea di-unã chilimi (stranj, pirde, etc.); ambrunã;
2: soi di ciupernicã cu arãsi;
(expr: arãsi di arãzboi = soea di arãsi tsi s-fac dit mãrdzinjli nitsãsuti a urdzãturiljei cari suntu tãljati cãndu tsãsãtura bitisitã easti scoasã dit arãzboi)
{ro: ciucur}
{fr: charpie, frange; sorte de champignon à franges}
{en: fringe, tassel}
ex: brãn cu arãsi
argat
argat (ar-gátŭ) sm, sf, adg argatã (ar-gá-tã), argats (ar-gátsĭ), arga-ti/argate (ar-gá-ti) – un tsi sh-amintã bana cu lucrul (ma multu cu mãna, nu cu mintea); un tsi lucreadzã shi easti pãltit cu dzua; lucrãtor, lucrãtonj, huzmichear, sirvitor
{ro: muncitor, muncitor cu ziua}
{fr: travailleur, ouvrier, homme à la journée}
{en: worker, daily worker}
ex: lucreadzã ca argat (lucrãtor, huzmichear) sh-bãneadzã ca domnu; vinjirã argatslji (lucrãtorlji cu dzua) sã nvileascã-ayinja; mãcã ca argat
§ argãtsãlji/argãtsãlje (ar-gã-tsắ-lji) sf pl(?) – lucrul tsi-l fatsi cariva ca argat
{ro: muncă, muncă cu ziua}
{fr: travail à la journée}
{en: labor, daily work}
arie
arie (a-ri-ĭé) sm ariadz (a-ri-ĭádzĭ) – huryeat (tsi nu eara turcu tu Turchia di-altãoarã) tsi lipsea s-facã lucru di-angãrii (trã stat, fãrã s-hibã pãltit); arãie
{ro: raia, clăcaş}
{fr: raïa}
{en: non-Moslem man in old Turkey forced to do compulsory work}
§ arãe (a-rã-ĭé) sm arãeadz (a-rã-ĭádzĭ) – (unã cu arie)
ex: noi him arãeadz
arumani/arumane
arumani/arumane (a-ru-má-ni) sf arumãnj (a-ru-mắnjĭ) – cumãts di hicat (plimunj, inimã, etc.), nviliti deavãrliga cu matsã mpãltiti, bãgati pi-unã sulã njicã sh-fripti pri foc; cucureci, cucuruz
{ro: aperitiv fript de ficat şi maţe-mpletite}
{fr: brochette de fois entourée de l’intestin}
{en: liver covered with the intestines and broiled on a skewer}
chifili/chifile
chifili/chifile (chi-fí-li) sf, adv fãrã pl – lucru (casã, paradz, etc.) tsi easti bãgat di-unã parti (ca amaneti) tra s-asiguripseascã unã borgi (cã cariva va sh-pãlteascã borgea tsi featsi, cã ma s-nu sh-u pãlteascã, lucrul bãgat chifili va s-hibã loat tu loclu-a borgiljei); atsea tsi-l fatsi pri cariva tra s-hibã sigur; sigurlichi, chifaleti, chifilimei, siguripsiri, asfãlisiri
{ro: cauţiune, garanţie}
{fr: caution, garantie}
{en: security, guarantee, warranty}
ex: ded chifili casa; chifili intru mini; tsi chifili-nj dai?; mini escu chifili; el intrã chifili
§ chifaleti/chifalete (chi-fa-lé-ti) sf chifalets (chi-fa-létsĭ) – (unã cu chifili)
§ chifilimei/chifilimee (chi-fi-li-mé-i) sf chifilimei (chi-fi-li-méĭ) (unã cu chifili)
§ chifilj (chi-fíljĭŭ) sm chifilj (chi-fíljĭ) – atsel cari asiguripseashti cu avearea-a lui, cã unã borgi va s-hibã pãltitã cãndu lipseashti; chifil, chifiljot
{ro: girant}
{fr: garant, endosseur}
{en: guarantor, endorser}
ex: ai paradz tr-arcari?, fã-ti chifilj; mi feci chifilj ti tini
§ chifil (chi-fílŭ) sm chifilj (chi-fíljĭ) – (unã cu chifilj)
ex: chifilu tsi-ts dau easti om cu dari di mãnã
§ chifiljot (chi-fi-ljĭótŭ) sm chifiljots (chi-fi-ljĭótsĭ) – (unã cu chifilj)
ex: paradz, cu chifiljots dats
chivernisi/chivernise
chivernisi/chivernise (chi-vér-ni-si) sf chivernisi (chi-vér-nisĭ) – pareea di oaminj cari suntu tu frãmtea-a unei vãsilii (duvleti, stat) shi cari deadun lj-ursescu tuti lucrili; oaminjlji cu cari aestã parei ursescu vãsilia; oaminjlji tsi u pãristisescu aestã parei, di la nai ma mãrlji la nai ma njitsli; (fig: chivernisi = vãsilii, vasiliu, stat, crat, duvleti)
{ro: guvern; organ de-a guvernului}
{fr: gouver-nement; ministère}
{en: government; government office}
ex: chiver-nisea turtseascã; sculiili suntu pãltiti di chivernisi (vãsilii)
§ chivirnisescu (chi-vir-ni-sés-cu) (mi) vb IV chivirnisii (chi-vir-ni-síĭ), chivirniseam (chi-vir-ni-seámŭ), chivirnisitã (chi-vir-ni-sí-tã), chivirnisiri/chivirnisire (chi-vir-ni-sí-ri) – lã am frundida sh-li ursescu tuti lucrili-a unei vãsilii; nicuchiripsescu lucrili-a casãljei (a ducheaniljei, a hoarãljei, a ascheriljei, etc.) tra s-njargã tuti-ambar; chivãrnisescu, chivãrsescu, nicuchiripsescu, cumãn-dãrsescu, ursescu
{ro: guverna, chivernisi, gospodări, administra, economisi}
{fr: gouverner, administrer, entretenir, économiser}
{en: govern, administer, manage, maintain, save}
ex: un pãshe chivirniseashti nã vilaeti; mi chivirnisescu ghini
§ chivirnisit (chi-vir-ni-sítŭ) adg chivirnisitã (chi-vir-ni-sí-tã), chivirnisits (chi-vir-ni-sítsĭ), chivirnisiti/chivirnisite (chi-vir-ni-sí-ti) – (vãsilii) tsi easti ursitã di chivernisi (pareea dit caplu-a ljei); tsi easti nicuchiripsit ca s-lji njargã lucrili ambar; chivãrnisit, chivãrsit, nicuchiripsit, cumãndãrsit
{ro: guvernat, chivernisit, gospodărit, administrat, economisit}
{fr: gouverné, administré, entretenu, économisé}
{en: governed, administered, managed, maintained, saved}
§ chivirnisiri/chivirnisire (chi-vir-ni-sí-ri) sf chivirnisiri (chi-vir-ni-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva chivirniseashti tsiva; chivãrnisiri, chivãrsiri, nicuchiripsiri, cumãndãrsiri
{ro: acţiunea de a guverna, de a chivernisi, de a gospodări, de a administra, de a economisi; guvernare, chiver-nisire, gospodărire, administrare, economisire}
{fr: action de gou-verner, d’administrer, d’entretenir, d’économiser}
credit
credit (cré-ditŭ) sn crediti/credite (cré-di-ti) – acumpãrarea (vin-dearea) a unui lucru pi borgi, cu ligãtura ca lucrul loat s-nu hibã pãltit dinãoarã, ma altãoarã, ma amãnat; virise, virisii
{ro: credit}
{fr: crédit}
{en: credit}
ex: dau cu credit, ljau cu credit
curvã
curvã (cúr-vã) sf curvi/curve (cúr-vi) – muljari cari s-bagã tu-ashtirnut (s-ambairã) cu un bãrbat tra s-hibã plãtitã (di-aradã) cu pãradz; muljari tsi bãneadzã cu vindearea-a truplui a ljei (cu-ambãirarea) trã paradz; muljari di pit sucãchi; muljari tsi da pãni a furlor; ruspii, aruspii, dosã, putanã, chiurhanã
{ro: curvă}
{fr: putain, prostituée}
{en: prostitute}
§ curvar (cur-várŭ) sm, adg (mash masculin) curvari (cur-vá-rĭ) – omlu tsi pãlteashti curvi tra s-li ambairã; omlu tsi lu-arãsescu muljerli sh-caftã si s-bagã tu-ashtirnut cu eali; omlu tsi easti pãltit tra s-bagã tu-ashtirnut cu muljerli; tsi easti pãnghios; chiurhan
{ro: curvar, desfrânat}
{fr: coureur de folles, débauché}
{en: mad after women, debauched}
§ curvãrilji/curvãrilje (cur-vã-rí-lji) sf curvãrilji/curvãrilje (cur-vã-rí-lji) – atsea tsi fatsi unã curvã tra si sh-amintã bana; bana tsi sh-u dutsi unã curvã; curvãrii, earanlãchi, pãnghii, purnilji, putãnlichi
{ro: curvărie}
{fr: prostitution, débauche, fornication}
{en: prostitution, debauchery, fornication}
§ curvãrii/curvãrie (cur-vã-rí-i) sf curvãrii (cur-vã-ríĭ) – (unã cu curvãrilji)
§ curvãrisescu (cur-vã-ri-sés-cu) (mi) vb IV curvãrisii (cur-vã-ri-síĭ), curvãriseam (cur-vã-ri-seámŭ), curvãrisitã (cur-vã-ri-sí-tã), curvãrisiri/curvãrisire (cur-vã-ri-sí-ri) – duc unã banã di curvã; fac pri cariva s-ducã unã banã di curvã; duc unã banã di purnilji, di pãnghii
{ro: curvăsări}
{fr: paillarder, prostituer}
{en: live in debauch, prostitute}
§ curvãrisit (cur-vã-ri-sítŭ) adg curvãrisitã (cur-vã-ri-sí-tã), curvãrisits (cur-vã-ri-sítsĭ), curvãrisiti/curvãrisite (cur-vã-ri-sí-ti) – tsi dutsi unã banã di curvã; tsi easti faptu s-facã unã banã di curvã; tsi dutsi unã banã di purnilji
{ro: curvăsărit}
{fr: débauché, prostitué}
{en: debauched, prostituted}
damageanã
damageanã (da-ma-gĭá-nã) sf damageani/damageane (da-ma-gĭá-ni) shi damagenj (da-ma-gĭénjĭ) – vas mari di yilii cu gusha shcurtã, cu cari s-poartã muljituri (apã, yin, untulemnu, etc.) dit un loc tu altu, nviscutã multi ori cu-unã mpãltiturã di vitsã (shufri, saltsi, palji, ligãrei, etc.); trimindzanã
{ro: damigeană}
{fr: dame-jeanne}
{en: demi-john}
§ trimindzanã (tri-min-dzá-nã) sf trimindzãnj (tri-min-dzắnjĭ) – (unã cu damageanã)
ex: freadzi trimindzãnjli di yin
dispãltit
dispãltit (dis-pãl-títŭ) adg – vedz tu mpiltescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: mpiltescu