DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

pãljur

pãljur (pã-ljĭúrŭ) sm pãljuri (pã-ljĭúrĭ) – arburic dit locurli caldi di deavãrliga di Marea Miditiranã, cu coaja sivã, duzi, cu lumãchitsi schinoasi, cu lilici njits, galbini, sh-cu fructi di hromã galbinã icã aroshi, plãsati, tsi sta tu-un acupirãmintu uscat, nvãrligat di unã arpitã arucutoasã; lemnul greu shi sãnãtos di la-aestu arburic, ufilisit trã codz di hãlãts; (fig: pãljur = numã tsi s-da di-aradã la ma multsã arburits i planti (jumeari) cu schinj)
{ro: spinii lui Christos, arbust spinos}
{fr: épine du Christ; buisson épineux}
{en: Jerusalem thorn, thorny bush}
ex: loc cu pãljuri; un munti mplin di schinj, di pãljuri; cum trãdzea cãrliglu azvarna, s-acãtsã di un pãljur; cu pãljurlu s-trãdzeai, nu s-acãtsa di tsiva n casã

§ pãljuret (pã-ljĭu-rétŭ) sm fãrã pl – multimi di pãljuri; loc mplin di pãljuri; pãljuriu
{ro: loc plin cu arbuşti spinoşi}
{fr: lieu plein de buissons épineux}
{en: area full of thorny bushes}
ex: alaturea di mini tu pãljuret

§ pãljuriu (pã-ljĭu-ríŭ) sm fãrã pl – (unã cu pãljuret)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

auã

auã (a-ú-ŭã) sf auã (a-ú-ŭã) – fructul tsi creashti (tu arapuni pri unã ayitã) ca gãrnutsã albi, aroshi i lãi, buni tu mãcari sh-tu fãtsearea-a yinlui;
(expr:
1: aua = chirolu tsi s-coatsi aua;
2: auã-nj si featsi gura = nji s-umplu gura di gãrnutsã;
3: shi saltsea-a mea va s-facã auã = ai arãvdari, va yinã sh-arada-a mea, cu tuti cã nu ts-yini s-pistipseshti)
{ro: strugure}
{fr: raisin}
{en: grapes}
ex: tsi cã-i lai sh-arãnjoasã, cu dispoti shadi pri measã (angucitoari: aua); auã spirlungã sh-bunã; aclo n pãduri s-fãtsea di tuti poamili, meari, gortsã, auã, curcubeti sh-alti; dã-nj unã auã (un gãrnuts di-auã); s-nupu mãts auã multã; shidzu sh-mãcã auãli; arapunjli di-auã lj-tritsea pri la budzã; poati s-mãcã shi s-lja cãtã auã s-va; lj-adunarã di cama buna auã; dultseamea a auãljei; siminta a auãljei nu va mãcari; vinji tu-auã (tu chirolu tsi s-fatsi aua); tu auã easti Stãmãria Mari

§ auã frãntseascã (a-u-ŭã frãn-tseás-cã) sf – numã tsi s-da a yimishilor tsi crescu pri ma multi soiuri di arburits (pãljuri, ca braganjeu, coacãz, etc.), ca neshti njits arapuni cu njits gãrnutsã (aroshi, lãi i verdzã, niheamã ca acri ma cari suntu buni tu mãcari); coacãzã, braganã
{ro: coacăză}
{fr: groseilles à grappes}
{en: currant}
ex: la noi nu ari multã auã frãntseascã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

braganjeu

braganjeu (bra-ga-njĭéŭ) sm braganjei (bra-ga-njĭéĭ) – numã tsi s-da la ndauã turlii di arburits (pãljuri), cu frãndzãli tsi-aspun tu videari ca unã palmã di om, cu lilici galbini icã verdzã tsi crescu pri arapuni shi yimishili tsi s-fac dit eali ca gãrnutsã njits, lãi i verdzã; coacãz
{ro: coacăz}
{fr: groseillier}
{en: currant}

§ braganã (brá-ga-nã) sf bragani/bragane (brá-ga-ni) – yimishili fapti di braganjeu, njits, aroshi, lãi i verdzã, niheamã ca acri ma buni tu mãcari; coacãzã, auã frãntseascã
{ro: coacăză}
{fr: groseille}
{en: currant}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

chingher

chingher (chin-ghĭérŭ) sm chingheri (chin-ghĭérĭ) – unã soi di earbã tsi creashti tu agri, locuri virani, uboari, mardzina di cãljuri, etc., cu truplu sãnãtos sh-disfaptu, mplin di schinj, cu frãndzã hãrãxiti tsi au ca dintsã cu schini di mardzini, cu lilici aroshi, albi icã galbini, adunati ca tufitsi tu-un tas; schin, gumarangath, schinlu-a tarlui, ciun, mãrãtsini, pãljur
{ro: mărăcine (spin) măgăresc}
{fr: ronce que les baudets mangent}
{en: spiny plumles thistle}
ex: nu vedz earbã, mash chingheri (schinj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

coacãz

coacãz (cŭá-cãzŭ) sm coacãji (cŭá-cãjĭ) – numã tsi s-da la ndauã turlii di arburits (pãljuri), cu frãndzãli tsi-aspun tu videari ca unã palmã di om, cu lilici galbini icã verdzã tsi crescu pri arapuni shi yimishili tsi s-fac dit eali ca gãrnutsã njits, lãi i verdzã; braganjeu
{ro: coacăz}
{fr: groseillier}
{en: currant bush}

§ coacãzã (cŭá-cã-zã) sf coacãzã (cŭá-cã-zã) – yimishili fapti di coacãz, njits, aroshi, lãi i verdzã, niheamã ca acri ma buni tu mãcari; braganã, auã frãntseascã
{ro: coacăză}
{fr: groseille}
{en: currant}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cur3

cur3 (cúrŭ) sm curi (cúrĭ) shi sn cururi (cú-rurĭ) – partea-a truplui cu cari omlu shadi di-aradã pi scamnu; guva-a truplui pri iu easi nafoarã omlu cãndu s-dutsi si sh-facã apa-atsea groasa tu hale; bis, cãrtelj, cuci, fãndãc, fãndec, ghes, primichir, shidzut; (fig:
1: cur = partea di nghios sh-di nafoarã a unui lucru (pri cari poati s-shadã ndreptu cãndu easti bãgat si sta); fundu; expr:
2: curlu-a oului = partea di nghios sh-ma umflatã a oului;
3: ghelã din cur = ou di gãljinã, di pulj;
4: curlu-a trumbetãljei = partea di nghios, ma largã pri iu easi vimtul a trumbetãljei;
5: nj-bag curlu tu pãljur = intru shi stau tu-un apanghiu; mi-apãnghisescu;
6: nj-ashternu curlu = stau sh-nu mi min (din casã, di pri lucru, etc.), cilistisescu (tra s-lu fac un lucru);
7: lj-bag nã pipercã n cur = (i) ãl fac s-hibã ma sertu; (ii) lj-bag nã ntsãpãturã (intrigã, nghidã, schinãturã, etc.);
8: canda am schinj la cur = nu pot s-shed tu-un loc, nu mi-acatsã loclu; shed ca pri schinj;
9: nj-asudã curlu = u-am zori; u-aflu multu greu s-lu fac un lucru;
10: nu-sh minã curlu ma nclo; = (i) nu-s minã di iu easti, cã nu vru s-veadã tsi s-featsi naljurea; (ii) zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu ari alãgatã nafoarã di hoara, di patria-a lui;
11: nu shidzui cu curlu tu neauã = u-avui bana lishoarã pãnã tora, nu tricui prit lucri greali;
12: sh-la draclu curlu cu nãs = moari, li ncljidi ocljilj;
13: va-nj ljai (mãts) curlu; nu mi doari curlu; sã-nj bash curlu = nu mi mealã, nu pots sã-nj fats tsiva, va-nj ljai coada, etc.;
14: sta tes cu curlu la soari = easti linãvos, nu lu-arãseashti lucrul;
15: va-nj bashi el curlu = fuvirsirea tsi u fac, cã va yinã el s-mi pãlãcãrseascã, sã-nj caftã tsiva, s-nji sã ngreacã, sã-nj si ncljinã;
16: la cur li bag tuti a tali = nu mi mealã di tuti tsi-nj dzãts; lucrili-a tali nu-au vãrã simasii trã mini;
17: stãi (shedz) pi curlu-ts = stãi sh-nu ti minã dit loc; mutrea-ts lucrul, huzmetea; nu ti-amistica; stãi-tsã isih;
18: curlu-ts trã lapti nihertu easti! = stumahea nu poati s-hunipseascã laptili hertu; nu eshti ti ahtãri lucri, ti lucri mãri;
19: curlu-ts easti ca di peapini = ti-alavdzã ma nu fats tsiva;
20: curlu-nj seaminã arov = mi-aspar multu, nj-easti multu fricã, treambur (li ghãnusescu) di fricã;
21: nu-nj tsãni curlu = nu nj-u tsãni, nj-easti fricã, nu cutedz;
22: mi duc ca curlu tsi beasi = zburãscu di un sh-di-alantu, vruti sh-nivruti; zburãscu tut chirolu sh-dzãc mash glãrinj, papardeli;
23: escu (durnjii) cu curlu nsus = nu escu cu bunili, nu hiu tu ori, mi-acatsã orili)
{ro: cur}
{fr: cul, derrière}
{en: arse}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

des1

des1 (désŭ) adg deasã (deá-sã), desh (déshĭ), deasi/dease (deá-si) – tsi s-aflã bãgats (apitrusits) tu-un loc, multu aproapea un di-alantu; tsi nu suntu diparti un di-alantu; tsi easti strimtu; disat, ndisat, spes, picnos, apitrusit
{ro: des}
{fr: épais}
{en: thick}
ex: cã-i pãdurea deasã (speasã, ndisatã)

§ ndes (ndésŭ) (mi) vb I ndisai (ndi-sáĭ), ndisam (ndi-sámŭ), ndisatã (ndi-sá-tã), ndisa-ri/ndisare (ndi-sá-ri) – calcu lucri unã pristi-alantã ta s-acatsã ma putsãn loc (tra sã ncapã ma multi tu loclu iu suntu bãgati); calcu, apitrusescu, aputrusescu, aputursescu, hig, ndop;
(expr:
1: u ndes (cu mãcari) = mi ndop cu mãcari, mãc multu;
2: lj-u ndes = l-bat, lj-dau un shcop)
{ro: îndesa; îndopa}
{fr: (en)tasser; enfoncer; bourrer; (se) gaver}
{en: squeeze, cram, pack tight; feed forcefully}
ex: ndeasã-li (hidzi-li, apitrusea-li) tuti tu disagã; li ndisai (hipshu) pit tuti cohiurli; si ndisã (s-hipsi, s-fundusi, intrã) tu arãu; neaua acãtsã s-lj-u ndeasã (s-cadã multã shi speasã); avea ndisatã pishtolu ahãt (cu earbã) cã cripã nãmlia cãndu u dishirtã; multã mãcari lji ndeasã
(expr: hidzi tu stumahi, lu ndoapã); ndeasã tini
(expr: ndoapã-ti, mãcã ghini) shi caftã-ts lucrul; lji ndisãm pãrjinã greauã
(expr: ãl bãtem multu, ãlj dãm unã bãteari greauã ta s-nu u-agãrshascã); lji ndisai multi
(expr: l-bãtui multu); tu ubor cu calj sã ndeasã

§ spes (spésŭ) adg speasã (speá-sã), spesh (spéshĭ), speasi/spease (speá-si) – (unã cu des1)
ex: spatã speasã (strimtã); tu alunjlji verdzã, spesh (apitrusits); pãljuri spesh (ndisats); sitã speasã (deasã); percea speasã (deasã)

§ ndisat1 (ndi-sátŭ) adg ndisatã (ndi-sá-tã), ndisats (ndi-sátsĭ), ndisati/ndisate (ndi-sá-ti) – (lucru) tsi easti cãlcat, apitrusit, tra sã ncapã ma ghini aclo iu easti bãgat; cãlcat, apitrusit, aputrusit, aputursit, hiptu; des, spes, picnos
{ro: îndesat; îndopat}
{fr: tassé; enfoncé; bourré; gavé; épais}
{en: squeezed, crammed, packed tight; fed forcefully}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gumar

gumar (ghu-márŭ) sm, sf gumarã (ghu-má-rã), gumari (ghu-márĭ), gumari/gumare (ghu-má-ri) – pravdã tsi sh-u-adutsi cu un cal ma njic sh-cari easti sh-cu ureclji mãri; tar, cãci, shonj, uci, tãronj, uricljat, dãngã, dãnglãrã;
(expr:
1: ca gumarlu tu oi = nu hiu ca-alantsã, mi-aleg di alantsã di deavãrliga;
2: ca gumarlu pri punti; bag cur ca gumarlu pri punti = hiu anapud, u tsãn pi-a mea sh-nu-ascultu di vãrnu;
3: (easti) ca gumar zimnjusit = easti nvirinat, trã plãngu;
4: ca gumarlu la numtã = zbor tr-atsel tsi ari agiutatã, ma deapoea sta di-unã parti, nu glindiseashti, nu veadi nitsiunã hãiri cã vinji la numtã;
5: ca gumarlji s-tundi, primuveara = (om) tsi dipriunã amãnã s-facã tsiva; zborlu yini di-aclo cã gumarlji sh-alãxescu perlu primuveara;
6: ca zurlu-gumarlu al Nastradin Hogea = s-dzãtsi, trã pezã, tr-atsel tsi s-alavdã cã nu-ari vãrnã cusuri;
7: tsi nu shtii sã mpartã palji la doi gumari = om lishor la minti, tsi nu easti dishteptu, tsi nu-lj talji caplu dip;
8: gumar ãncãrcat cu hrisafi = (tsi easti) avut ma tivichel;
9: s-turnã gumarlu s-dzãcã a cucotlui: “cap gros!” = zbor tsi s-dzãtsi cãndu atsel tsi nu para easti dishteptu, lj-dzãtsi a unui cã nu-ari faptã ghini, cã ari faptã unã glãrimi;
10: shcljoapicã gumarlu di ureaclji! = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva arucã furnjia pri un lucru shi s-veadi limpidi cã nu easti dealihea cã furnjia easti altã; zbor s-dzãtsi cãndu easti limpidi cã un lucru nu-ari tsiva s-facã cu-un altu lucru; tsi-ari s-facã unã cu altã!;
11: nu hiu gumar s-mi ncalits pri ureclji = nu hiu om sh-ahãt aplo tra s-mi-alas arãs di caritsido;
12: s-dusi pi cal, vinji pi gumar; di pri cal, pri gumar = di-aclo iu eara ghini, avut, featsi tsi featsi shi s-aflã ma-arãu, ma oarfãn;
13: shi ti gumar ordzu nu lipseashti; shtii gumarlu s-mãcã machi-dunish? = nu lipseashti s-nã purtãm cu tutã dunjaea unã soi; lipseashti s-dãm un lucru mash la-atselj tsi-ahãrzeashti;
14: gumar aspelj, sãpunea-ts cheri = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari agiutã ncot pri cariva (cari nu va s-veadã hãiri di agiutorlu tsi-lj si da), tr-atsel cari fatsi lucri ncot, di cari nu-ari-ananghi, cari sh-aspardzi paradzlji pri lucri tsi nu-ahãrzescu tsiva;
15: gumarlu la gumar tradzi = omlu s-adunã totna cu oaminj ca el, di-unã soi;
16: shi dispoti s-lu-adari, gumarlu tut gumar armãni = haractirlu-a omlui nu s-alãxeashti cã va-l tinjiseshti ma multu, cã va s-facã ma avut, cã va s-agiungã tu-unã tesi ma analtã, etc.;
17: mash un gumar i mpãzari? = tra s-tsã fats un lucru, nu-ai ananghi mash di cariva maxus, pots s-ts-ul fats sh-cu cariva altu;
18: easti gumar, u-ari chealea di gumar = easti un om niprãxit, abrashcu, arsiz, fãrã-arshini;
19: gumar di la Cãzãclarlji = (om) dip fãrã arshini, tsi easti multu nearushinat; [adutsem aminti cã Cãzãclarlji easti unã hoarã Tisãlia, iu s-crescu gumari mãri sh-di-anami];

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

guvujdel

guvujdel (gu-vuj-délŭ) sm guvujdelj (gu-vuj-déljĭ) – atsea tsi easi dit truplu i frãndza di trandafil (dit scalj, earbã, pãljur, arburi, etc.)shi sh-u-adutsi cu un ac tsi ntsapã; schin tsi intrã di-aradã tu ciciorlu-a oilor sh-li fatsi sã shcljoapicã; lãngoari tsi yini di la-aestã ntsãpãturã; schin, guvuzdel, guvuzdelj
{ro: spin, ghimpe}
{fr: épine, piquant}
{en: thorn, prickle}
ex: az gãlbadza, mãni guvujdelu, chirea oili di videai cu ocljilj

§ guvuzdel (gu-vuz-délŭ) sm guvuzdelj (gu-vuz-déljĭ) – (unã cu guvujdel)

§ guvuzdelj (gu-vuz-déljĭŭ) sm guvuzdelj (gu-vuz-déljĭ) – (unã cu guvujdel)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã