{fr: tomber; s’écrouler}
{en: fall; collapse}
ex: frãndzãli ma-ts cad earna; cadz, pitã di lapti, cadz, cãdãifi, cadz flurie, cadz fustane, cadz di tuti; casa va nã cadã (va nã s-aruvueascã, va nã si surpã); murlu-a casãljei cãdzu (s-surpã); trã Hristolu nãsh cãdzurã; cãdzu niptut
(expr: lãndzidzã) sh-muri; cãdzu arãulu
(expr: arãulu fu azvimtu); luplu cadi
(expr: easti azvimtu) di ursã; a fratilui ãlj cadi casa
(expr: ari ndreptu la casã); partea tsi nã cadi s-u lom
(expr: tsi easti trã noi, tsi nã yini a nauã); a ljei nu-lj cãdzu
(expr: nu-lj si da) tsiva; zborlu-a lui nu-lj cadi mpadi
(expr: zborlu-a lui easti ascultat, easti sãldisit); celniclu cãdzu nafoarã
(expr: chiru tuti oili, avearea); cadi nafoarã
(expr: ari ipilipsii); cãdzu pri dzinuclji n fatsa-a lui s-lji caftã ljirtari
(expr: lj-cãftã, lj-si ngricã multu tra s-lu ljartã); muljerli nu cãdea ma nghios
(expr: nu s-alãsa astricuti); mãcãrli aesti cad greali
(expr: nu s-hunipsescu lishor) trã stumahea-a ta; zborlu-a tãu va-lj cadã greu
(expr: va-l cãrteascã); acãtsarã s-cadã tufeclji
(expr: nchisirã si s-avdã aminãri, plãscãnituri di tufechi); pãgana cãdzu analtu pri furi
(expr: tihisi tra s-da tamam di furi; s-hiumusi, s-arcã pri furi); lj-cãdzum cu mari pãlãcãrii
(expr: lj-pricãdem, nã ngricãm multu); cãtrã iu cadi
(expr: s-aflã) hoara-a voastrã?; lucru aestu nu-nj cadi tu pãzari
(expr: lu-aflu scumpu, nu nji sã ndreadzi huzmetea); lucrul aestu nã cãdea s-lu-adrãm noi
(expr: lipsea s-lu-adrãm noi, eara arada-a noastrã); feata-lj cãdzu tu mari vreari
(expr: lu-arãseashti, u va multu feata); vai cãdem adz pri tufechi =
(expr: va s-agiundzem tu-un loc iu s-aminã tufechili); patrulji furi cãdzurã
(expr: murirã, furã acãtsats, furã vãtãmats)

§ cãdzut (cã-dzútŭ) adg cãdzutã (cã-dzú-tã), cãdzuts (cã-dzútsĭ), cãdzuti/cãdzute (cã-dzú-ti); tsi s-ari minatã di nsus cãtrã nghios (cu vreari i fãrã vreari) cã-l trapsi greatsa sh-nu mata avea tsiva pi cari si sta; tsi s-ari disfaptã di loclu iu eara acãtsat shi s-ari minatã (cãtrã nghios); chicat; arãvul-sit, surpat, survuljisit, dãrãmat, aruvuit, aruvulsit, etc.
{ro: căzut; prăbuşit}
{fr: tombé; écroulé}
{en: fallen; collapsed}
ex: carni di caprã cãdzutã
(expr: caprã vãtãmatã)

§ cãdeari/cãdeare (cã-deá-ri) sf cãderi (cã-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cadi tsiva (cariva); chicari; arãvulsiri, surpari, survuljisiri, dãrãmari, aruvuiri, aruvulsiri, etc.
{ro: acţiunea de a cădea; de a se prăbuşi; cădere, prăbuşire}
{fr: action de tomber; de s’écrouler}
{en: action of falling; of collapsing}
ex: cu cãdearea tsi cãdzu, sh-freadzi ciciorlu

§ cãdzãturã (cã-dzã-tú-rã) sf cãdzãturi (cã-dzã-túrĭ) – atsea tsi pati un cãndu cadi
{ro: căzătură; prăbuşire}
{fr: chute}
{en: fall; tumble}

§ pricad (pri-cádŭ) vb II pricãdzui (pri-cã-dzúĭ), pricãdeam (pri-cã-deámŭ), pricãdzutã (pri-cã-dzú-tã), pricãdeari/pricãdeare (pri-cã-deá-ri) – pãlãcãrsescu multu; lj-cad rigeai; paracad, mi-angrec; pãlãcãrsescu, pãrãcãlsescu, pãrlãcãrsescu, rog
{ro: implora, ruga stăruitor}
{fr: prier avec insistance; implorer}
{en: beg, implore}
ex: lj-pricadi trã (l-pãlãcãrseashti multu s-lji da) unã oai; tihea-lj pricãdzu (lj-cãdzu cu mari pãlãcãrii) la cioarli a mintiljei; ãts pricad (ti pãlãcãrsescu multu), lai munte frate; yini la aushlu shi-lj pricadi (pãlãcãrseashti) s-u-apreadunã n casã; lj-pricãdzurã-a amirãlui s-lu ljartã; lj-pricãdzu la cicioarli a lui; lã cadi sh-pricadi, la elj sh-la Dumnidzã, s-aibã njilã di nãs

§ pricãdzut (pri-cã-dzútŭ) adg pricãdzutã (pri-cã-dzú-tã), pricãdzuts (pri-cã-dzútsĭ), pricãdzu-ti/pricãdzute (pri-cã-dzú-ti) – tsi lu-ari pãlãcãrsitã multu pri cariva; tsi fu pãlãcãrsit multu di cariva; tsi-lj s-ari angricatã cariva; paracãdzut, ngricat, pãlãcãrsit, pãrãcãlsit, pãrlãcãrsit
{ro: implorat, rugat stăruitor}
{fr: prié; imploré}
{en: begged, implored}

§ pri-cãdeari/pricãdeare (pri-cã-deá-ri) sf pricãderi (pri-cã-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva-lj pricadi a unui; paracãdeari, angri-cari, ngricari, rigeai, pãlãcãrsiri, pãrãcãlsiri, pãrlãcãrsiri
{ro: acţiunea de a implora, de a ruga stăruitor; implorare; cerere insistentă}
{fr: action de prier; d’implorer; prière, sollicitation}
{en: action of begging, of imploring; request}
ex: fãrã multi pricãderi (rigei, ngricãri)

§ paracad (pá-ra-cádŭ) vb II paracãdzui (pá-ra-cã-dzúĭ), paracãdeam (pá-ra-cã-deámŭ), para-cãdzutã (pá-ra-cã-dzú-tã), paracãdeari/paracãdeare (pá-ra-cã-deá-ri) – (unã cu pricad)
ex: el lj-paracãdzu (l-pãlãcãrsi multu) s-lu-alasã; pãnã atumtsea, paracadi (cadi-lj rigeai) sh-tini; lj-paracãdzui (l-pãlãcãrsii multu) s-mi ljartã

§ paracãdzut (pá-ra-cã-dzútŭ) adg paracãdzutã (pá-ra-cã-dzú-tã), paracãdzuts (pá-ra-cã-dzútsĭ), paracãdzuti/paracãdzute (pá-ra-cã-dzú-ti) – (unã cu pricãdzut)

§ paracãdeari/paracãdeare (pá-ra-cã-deá-ri) sf paracãderi (pá-ra-cã-dérĭ) – (unã cu pricãdeari)

{en: pagan}
ex: pãngãniteasca-ts vreari (ca di pãngãn)

§ pãngã-nescu (pãn-gã-nés-cu) (mi) vb IV pãngãnii (pãn-gã-níĭ), pãngã-neam (pãn-gã-neámŭ), pãngãnitã (pãn-gã-ní-tã), pãngãniri/pãn-gãnire (pãn-gã-ní-ri) – nj-arnisescu pistea crishtinã sh-mi fac pãngãn; (fig:
1: (mi) pãngãnescu = (i) (mi) fac om arãu, andihristu; (ii) ljau unã lãngoari urutã di la cariva, mi mulipsescu; (iii) (mi) lãvushescu, mãryescu, murdãripsescu; (iv) mi chish i mi cac pri tsiva i pri cariva; expr:
2: pãngãnescu unã featã = arushinedz unã featã, u bag tu-ashtirnut unã featã (u-ampihiur, u-ambairu), di-aradã, fãrã vrearea-a ljei)
{ro: pângări}
{fr: devenir païen; (se) souiller}
{en: become pagan; dirty (oneself)}
ex: njirdzeats di vã pãngãneats (fig: vã lãvushats); daratslji pãngãnescu (u fac pãn-gãnã) casa; va s-mãritã featili, cãndu nu va s-pãngãneascã (mur-dãripseascã) loclu cu poalili nsus cãtrã soari; s-nu pãngãneascã loclu n fatsa-a soarilui; mãcash cãcat, di ti pãngãnish (fig: lãvushish); mi pãngãnii (fig: mulipsii) di tini; s-pãngãni (fig: s-mulipsi, lo lãngoari di la altu) di lãndzidzã

§ pãngãnit (pãn-gã-nítŭ) adg pãngãnitã (pãn-gã-ní-tã), pãngãnits (pãn-gã-nítsĭ), pãngãniti/pãngãnite (pãn-gã-ní-ti) – tsi ari arnisitã pistea crishtinã
{ro: pângărit}
{fr: devenu païen; souillé}
{en: who became pagan; dirtied (oneself)}
ex: sapã loclu pãngãnit di mbogra di moashi

§ pãngãniri/pãngãnire (pãn-gã-ní-ri) sf pãngãniri (pãn-gã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pãngãneashti tsiva i cariva
{ro: acţiunea de a pângări}
{fr: action de devenir païen; de (se) souiller}
{en: action of becoming pagan; of dirtying (oneself)}

§ pãngãrescu (pãn-gã-rés-cu) (mi) vb IV pãngãrii (pãn-gã-ríĭ), pãngãream (pãn-gã-reámŭ), pãngãritã (pãn-gã-rí-tã), pãngãriri/pãngãrire (pãn-gã-rí-ri) – (unã cu pãngãnescu)
ex: intrarã dushmanjlji sh-pãngãrirã casa-a Domnului; featsirã aralili tuti, tãljarã bãrbatslji, pãngãrirã
(expr: ambãirarã) featili

§ pãngãrit (pãn-gã-rítŭ) adg pãngãritã (pãn-gã-rí-tã), pãngãrits (pãn-gã-rítsĭ), pãngãriti/pãngãrite (pãn-gã-rí-ti) – (unã cu pãngãnit)
ex: aprucheats voi, tu casili-a voastri, oaminj pãngãrits?

§ pãngãriri/pãngãrire (pãn-gã-rí-ri) sf pãngãriri (pãn-gã-rírĭ) – (unã cu pãngãniri)

§ pãngãnipsescu (pãn-gã-nip-sés-cu) (mi) vb IV pãngãnipsii (pãn-gã-nip-síĭ), pãngãnipseam (pãn-gã-nip-seámŭ), pãngãnipsitã (pãn-gã-nip-sí-tã), pãngãnipsiri/pãngãnipsire (pãn-gã-nip-sí-ri) – (unã cu pãngã-nescu)

§ pãngãnipsit (pãn-gã-nip-sítŭ) adg pãngãnipsitã (pãn-gã-nip-sí-tã), pãngãnipsits (pãn-gã-nip-sítsĭ), pãngãnipsiti/pãn-gãnipsite (pãn-gã-nip-sí-ti) – (unã cu pãngãnit)

§ pãngãnipsi-ri/pãngãnipsire (pãn-gã-nip-sí-ri) sf pãngãnipsiri (pãn-gã-nip-sírĭ) – (unã cu pãngãniri)

§ mpãngãnescu (mpãn-gã-nés-cu) (mi) vb IV mpãngãnii (mpãn-gã-níĭ), mpãngãneam (mpãn-gã-neámŭ), mpãngãnitã (mpãn-gã-ní-tã), mpãngãniri/mpãngãnire (mpãn-gã-ní-ri) – (unã cu pãngãnescu)
ex: mpãngãnirã dush-manjlji bisearica; mpãngãneshti (fig: lãvusheshti) cuvata di lemnu

§ mpãngãnit (mpãn-gã-nítŭ) adg mpãngãnitã (mpãn-gã-ní-tã), mpãngãnits (mpãn-gã-nítsĭ), mpãngãniti/mpãngãnite (mpãn-gã-ní-ti) – (unã cu pãngãnit)

§ mpãngãniri/mpãngãnire (mpãn-gã-ní-ri) sf mpãngãniri (mpãn-gã-nírĭ) – (unã cu pãngãniri)

§ mpãngãn (mpãn-gắnŭ) (mi) vb IV mpãngãnai (mpãn-gã-náĭ), mpãngãnam (mpãn-gã-námŭ), mpãngãnatã (mpãn-gã-ná-tã), mpãngãnari/mpãngãnare (mpãn-gã-ná-ri) – (unã cu pãngãnescu)

§ mpãngãnat (mpãn-gã-nátŭ) adg mpãngãnatã (mpãn-gã-ná-tã), mpãngãnats (mpãn-gã-nátsĭ), mpãngãnati/mpãngãnate (mpãn-gã-ná-ti) – (unã cu pãngãnit)

§ mpãngãnari/mpãngãnare (mpãn-gã-ná-ri) sf mpãngãnãri (mpãn-gã-nắrĭ) – (unã cu pãngã-niri)

ex: s-da tu shteari (hãbari), ca s-agiungã pãgana

§ shtiut2 (shti-útŭ) sm, sf, adg shtiutã (shti-ú-tã), shtiuts (shti-útsĭ), shtiuti/shtiute (shti-ú-ti) – atsel (om) tsi shtii (cunoashti) multi lucri; atsel (om) tsi easti cunuscut trã lucrili tsi shtii; om multu dishteptu sh-mintimen; om tsi easti multu nvitsat (cã s-ari dusã la sculii anj cu-arada icã ari dghivãsitã multi cãrtsã); cunuscut, mintimen, nvitsat
{ro: savant, înţelept, inteligent, cunoscut pentru ceeace ştie}
{fr: savant, sage, intelligent, instruit}
{en: scientist, sage, highly educated and knowledgeable person}
ex: easti un om shtiut (nvitsat, mintimen); njica fu cama shtiuta (ma dishtiptata); acãtsã nica cu grai dultsi sh-cu zboarã shtiuti (mintimeni); avdzã-l tsi greashti shtiutlu (nvitsatlu); eara multu mintios shi multu shtiut; acljamã amirãlu shtiuts (oaminj avdzãts tr-atseali multi lucri tsi cunoscu), filózuhi, yeatsrã; cãndu shtiutslji-l vidzurã pri chirutlu aestu, acãtsarã s-arãdã; s-mi-alash s-lã bag cãti nã petalã la cur a tutlor shtiutslor tsi sh-arãd di mini; sta nãs atumtsea di lji ncaltsã tuts shtiutslji cu cãti nã petalã la cur

§ nishtiut1 (nish-ti-útŭ) adg nishtiutã (nish-ti-ú-tã), nishtiuts (nish-ti-útsĭ), nishtiuti/nishtiute (nish-ti-ú-ti) – tsi nu si shtii; (lucru) tsi nu easti shtiut; (om) tsi nu easti sigur cã atseali tsi mindueashti (veadi, avdi, nveatsã, etc.) suntu dealihea; nicunuscut
{ro: (lucru) neştiut, necunoscut; ignorant, fără experienţă}
{fr: qui n’est pas connu; ignorant, inexpérimenté}
{en: unknown; ignorant, inexperienced}
ex: muri nishtiut (fãrã s-hibã shtiut) di farã, di fisi; tini, cucoate, nishtiute (tsi nu shtii); feata-aistã sh-eara nã glarã, nã chirutã sh-nishtiutã (tsi nu para shtia multi di banã)

§ nishtiri/nishtire (nish-tí-ri) sf nishtiri (nish-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu shtii; nishteari, nicunushteari;
(expr: pi nishtiri = l-fac un lucru pristi misurã, ma multu dicãt s-cadi, l-parafac)
{ro: acţiunea de a nu şti; neştire}
{fr: action de ne pas savoir}
{en: action of not knowing}
ex: di nishtiri (cã nu shtea di) li featsi tuti; durnjii pi nishtiri
(expr: durnjii multu, paradurnjii); el mãca pi nishtiri
(expr: mãca multu, si ndupa, paramãca); hãrgeashti pi nishtiri; cheari shtirea (cunushtearea) prit nishtirea

§ nishteari/nishteare (nish-teá-ri) sf nishteri (nish-térĭ) – (unã cu nishtiri)

§ nishtiut2 (nish-ti-útŭ) sm, sf, adg nishtiutã (nish-ti-ú-tã), nishtiuts (nish-ti-útsĭ), nishtiuti/nishtiute (nish-ti-ú-ti) – atsel tsi nu shtii (cunoashti) multi lucri; atsel tsi nu para easti dishteptu sh-mintimen; atsel tsi nu easti multu nvitsat (cã nu s-ari dusã la sculii anj cu-arada icã nu ari dghivãsitã multi cãrtsã); nimintimen, ninvitsat
{ro: care nu este savant, care nu este înţelept}
{fr: qui n’est pas savant, qui n’est pas sage, qui n’est pas instruit}
{en: who is not a scientist, who is not a sage, who is not well educated and knowledgeable man}
ex: cum va s-mi ljau mini dupã zborlu a nishtiutlui aestu (a aishtui tsi nu shtii tsiva; a ninvitsatlui aestu)

§ shtiri2/shtire (shtí-ri) sf shtiri (shtírĭ) – faptã tsi s-adutsi (tsi agiundzi) la cunushtearea-a unui om (a lumiljei); hãbari, haberi, shtiri, noauã, nauã, zbor, mãndatã, halat, glas, idisi
{ro: ştiinţă, ştire, informaţie}
{fr: savoir, connaissance, nouvelle, information}
{en: knowledge, information, news}
ex: lj-adusirã uruta shtiri (hãbari); lã pitricu shtiri, cã s-nu-lj dãdeari feata nveastã, tuts prit dinti va-lj treacã; vinj s-tsã dau tu shtiri, cã ascheri greauã yini s-ti-astingã; nj-adusi shtiri di la arsul shi friptul a meu frati; cãndu vinji shtirea aestã, s-pãli dinãcali; lj-aduc shtiri buni dit loclu a lui; s-da cãrari a lucrului shi s-aducã vãrã shtiri; pãnã s-ducã s-da ti shtiri a tatã-sui; nvitsã shtirea-atsea uruta, cã-lj muri nveasta