DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

pãeatã

pãeatã (pã-ĭá-tã) sf pãets (pã-ĭétsĭ) – un apanghiu faptu trã prãvdzã (tsi sh-u-adutsi cu unã casã tsi ari mash citii); streahã ma largã la mardzinea di-unã citii; pueatã, bueatã
{ro: păiată, un fel de adăpost (pentru animale); streaşină}
{fr: une sorte d’abri (pour les animaux); avant-toit}
{en: a kind of shelter or cover (made mostly for the animals); eaves}
ex: fãntãna cu pãeata muhlidzãtã

§ pueatã (pu-ĭá-tã) sf puets (pu-ĭétsĭ) – (unã cu pãeatã)

§ bueatã (bu-ĭá-tã) sf buets (bu-ĭétsĭ) – (unã cu pãeatã)
ex: oi spindzurati pri buets; cãdzu bueata

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

muhlã

muhlã (múh-lã) sf muhli/muhle (múh-li) – unã soi di ciupernicã (peciurcã) tsi creashti pi mãcãruri, chetri shi stizmi nutioasi shi s-aspuni ca un petur mãzgos, sumolcu-veardi, tsi da unã anjurizmã maxutarcã; muhlidzami
{ro: mucegai, mucezeală}
{fr: chancissure, moisissure}
{en: mould, mildew}
ex: stizmili anjurzea ca di muhlã; acãtsã muhlã pãnea; u-alãsai tu igrasii sh-acãtsã muhlã; stranjlu anjurzeashti muhlã

§ muhlid (múh-lid) adg muhlidã (múh-li-dã), muhlidz (múh-lidzĭ), muhlidi/muhlide (múh-li-di) – tsi ari acãtsatã muhlã; tsi easti cu muhlã; (chiro) nutios tsi anjurdzeashti muhlã; cu muhlã; muhlidzãt
{ro: mucegăit}
{fr: chanci, moisi}
{en: moldy, with mildew}
ex: pãnea tsi-avea nãsã eara muhlidã (cu muhlã); dauã dzãli li tsãnui tu tsilar shi li aflai muhlidi (cã avea acãtsatã muhlã)

§ muhlidzami/muhlidzame (muh-li-dzá-mi) sf muhlidzãnj (muh-li-dzắnjĭ) – catastasea tu cari s-aflã un lucru tsi ari acãtsatã muhlã; muhlã
{ro: mucegai, mucegăire}
{fr: état de chancissure, moisissure}
{en: moldiness}

§ muhlidzãscu (muh-li-dzắs-cu) vb IV muhlidzãi (muh-li-dzắĭ), muhlidzam (muh-li-dzámŭ), muhlidzãtã (muh-li-dzắ-tã), muhlidzãri/muhlidzãre (muh-li-dzắ-ri) – acats muhlã; (fig: muhlidzãscu = stau multu chiro tu idyiul loc, dzac)
{ro: mucegăi}
{fr: chancir, moisir}
{en: make something moldy; mildew}
ex: casa avea muhlidzãtã (acãtsatã muhlã); stãndalui dipriunã aoa, va muhlidzãm (fig: di shideari multã, va s-acãtsãm muhlã!); muhlidzãsh (fig: shidzush multu) aoatsi; lj-muhlidzãrã tuti luguriili ncljisi di-ahãt chiro; muhlidzãscu (fig: stau, dzac) tu zãndani fãrã fai

§ muhlidzãt (muh-li-dzắtŭ) adg muhlidzãtã (muh-li-dzắ-tã), muhlidzãts (muh-li-dzắtsĭ), muh-lidzãti/muhlidzãte (muh-li-dzắ-ti) – tsi ari acãtsatã muhlã; (mur) muciulit, cimulit, ciumulit
{ro: mucegăit}
{fr: chanci, moisi}
{en: made moldy; mildew}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pai/pae

pai/pae (pá-i) sf pãi (pắĭ) – avearea tsi u-adutsi unã featã cu ea, cãndu s-mãritã (tsi-lj si da di pãrintsã); pricã, pirtsii, pritsii, zestrã;
(expr: unã pai di carni = unã parti bunã di carni di pravdã)
{ro: zestre}
{fr: trousseau, dot}
{en: dowry}
ex: ts-dau sinduchea sh-paea tutã; lj-ded a featãljei unã pai bunã; feata tu fugã sh-lo shi pilisterlji cu paea-alantã; lj-adusi pai multã; lj-feci paea

§ mpai (mpáĭŭ) vb I mpãeai (mpã-ĭáĭ), mpãeam (mpã-ĭámŭ), mpãeatã (mpã-ĭá-tã), mpãeari/mpãeare (mpã-ĭá-ri) – lj-dau (lj-fac) pai a unei featã tsi s-mãritã
{ro: înzestra}
{fr: doter une jeune fille}
{en: dower}
ex: aestu om ari mpãeatã (featsi, deadi pai la) multi feati oarfãni

§ mpãeat (mpã-ĭátŭ) adg mpãeatã (mpã-ĭá-tã), mpãeats (mpã-ĭátsĭ), mpãeati/mpãeate (mpã-ĭá-ti) – (featã) tsi ari pai
{ro: înzestrat}
{fr: doté}
{en: dowered}

§ mpãeari/mpãeare (mpã-ĭá-ri) sf mpãeri (mpã-ĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu dai (fats) unã pai
{ro: acţiunea de a înzestra; înzestrare}
{fr: action de doter une jeune fille}
{en: action of dowering}
ex: mpãearea-a featilor lu scãdzu multu

§ apai/apae (a-pá-i) sf apãi (a-pắĭ) – pãradzlji bãgats di cati giucãtor la un gioc, cu nomlu ca tuts paradzlji s-hibã loats di-atsel tsi va s-amintã gioclu
{ro: miză}
{fr: enjeu; mise}
{en: stake (game)}
ex: cari nu-sh bãgã apaea?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

plentsã

plentsã (plén-tsã) sf plentsã (plén-tsã) – binai i udã tu cari sh-aflã apanghiul (suntu hrãniti shi bãneadzã prãvdzãli); ahuri, damã, patos, pleantsã, staulã
{ro: grajd}
{fr: écurie}
{en: stable}
ex: un fur intrã tu plentsã (ahuri)

§ pleantsã (pleán-tsã) sf pleantsã (pleán-tsã) – (unã cu plentsã)

§ pljamitsã (pljĭá-mi-tsã) sf pljamitsã (pljĭá-mi-tsã) – (unã cu plentsã)
ex: s-bat caljlji tu pljamitsã (ahuri) xeanã

§ pljantsã (pljĭán-tsã) sf pljantsã(?) (pljĭán-tsã) – binai i udã tu cari s-tsãn hãlãtsli di lucrari agrili, grãdinjli, machini, cãtivãrãoarã prãvdzã, etc.; shatrã, tream, pãeatã
{ro: şopron}
{fr: hangar}
{en: shed}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

shatrã

shatrã (shĭá-trã) sf pl(?) – binai i udã tu cari s-tsãn hãlãtsli (machinjli) di lucrari agrili, grãdinjli, cãtivãrãoarã prãvdzã, etc.; tream, pljantsã, pãeatã, streahã
{ro: şopron}
{fr: appentis, remise, hangar}
{en: shed}
ex: featsi nã shatrã (tream) di scãnduri; arucã tuti vicljiturli sum shatrã (pãeatã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

tream

tream (treámŭ) sn treami/treame (treá-mi) – binai i udã tu cari s-tsãn hãlãtsli (machinjli) di lucrari agrili, grãdinjli, cãtivãrãoarã prãvdzã, etc.; pljantsã, shatrã, pãeatã, streahã
{ro: şopron}
{fr: appentis, remise, hangar}
{en: shed}
ex: ningã ubor avea un tream (pljantsã) lungu, tsãnut pri nishti sturi di lemnu; nã vreavã s-avdi n tream (pljantsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã