(expr: ljau, apuc aripidina = acats sã scad, u ljau cãtrã nghios cu avearea, cu anjlji, cu sãnãtatea)
{ro: povârniş, râpă}
{fr: pente, penchant}
{en: slope}
ex: tu-aripidinã sh-broasca alagã; dzeana, aripidina; prit creacuri shi aripidinj; loarã aripidina
(expr: nchisirã sã scadã cu sãnãtatea, cu avearea)

§ ripidinã (ri-pi-dí-nã) sf ripidinj (ri-pi-dínjĭ) – (unã cu aripidinã)
ex: tu-aumbroasa ripidinã; cu greu nã alinãm tu munti, cã eara ripidinã

§ areapid (a-reá-pidŭ) sn areapidi/areapide (a-reá-pi-di) – (unã cu aripidinã)
ex: yinea areapidlu (aripidina) nghios

§ aripidinos (a-ri-pi-di-nósŭ) adg aripidinoasã (a-ri-pi-di-nŭá-sã), aripidinosh (a-ri-pi-di-nóshĭ), aripidinoasi/aripidinoase (a-ri-pi-di-nŭá-si) – tsi easti ncljinat ca unã aripidinã; arãpos, rãpos
{ro: cu povârnişuri, cu râpe}
{fr: en pente, endroit penché}
{en: with slope}
ex: munti aripidinos (cu multi aripidinj) shi chitros; calea easti aripidinoasã (cu aripidinj)

§ ripidinos (ri-pi-di-nósŭ) adg ripidinoasã (ri-pi-di-nŭá-sã), ripidinosh (ri-pi-di-nóshĭ), ripidinoasi/ripidinoase (ri-pi-di-nŭá-si) – (unã cu aripidinos)
ex: imnãm greu pi coasta ripidinoasã; muntsãlj a noshtri suntu chitrosh shi ripidinosh

§ aripidinedz (a-ri-pi-di-nédzŭ) vb I aripidinai (a-ri-pi-di-náĭ), aripidinam (a-ri-pi-di-námŭ), aripidinatã (a-ri-pi-di-ná-tã), aripidinari/ari-pidinare (a-ri-pi-di-ná-ri) – dipun unã aripidinã; ljau aripidina; (fig: aripidinedz = scad cu sãnãtatea sh-cu anjlji)
{ro: coborî pe povârniş, declina}
{fr: descendre une pente, pencher, décliner}
{en: go down the slope, decline}
ex: zmeulu aripidineadzã (s-alasã cãtrã nghios) ca sfulgul; s-aripidinarã (dipusirã) tu cãmpu iu sh-avea armasã ornja moashi

§ aripidin (a-ri-pi-dínŭ) vb I aripidinai (a-ri-pi-di-náĭ), aripidinam (a-ri-pi-di-námŭ), aripidinatã (a-ri-pi-di-ná-tã), aripidinari/aripidinare (a-ri-pi-di-ná-ri) – (vedz aripidinedz)
ex: ornjilj tuts s-aripidinã (s-hiumusescu, s-alasã cãtrã nghios)

§ aripidinat (a-ri-pi-di-nátŭ) adg aripidinatã (a-ri-pi-di-ná-tã), aripidinats (a-ri-pi-di-nátsĭ), aripidinati/aripidinate (a-ri-pi-di-ná-ti) – tsi-ari dipusã unã aripidinã
{ro: coborât pe povârniş, declinat}
{fr: descendu une pente, penché, décliné}
{en: gone down the slope, declined}

§ aripidinari/aripidinare (a-ri-pi-di-ná-ri) sf aripidinãri (a-ri-pi-di-nắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu dipuni unã aripidinã
{ro: acţiunea de a coborî un povârniş, de a declina}
{fr: action de descendre une pente, de pencher, de décliner}
{en: action of going down the slope, of declining}

§ arãpãdinã (a-rã-pã-dí-nã) sf arãpãdinj (a-rã-pã-dínjĭ) – (unã cu aripidinã)

§ arãpãdzãnã (a-rã-pã-dzắ-nã) sf arãpãdzãnj (a-rã-pi-dzắnjĭ) – (unã cu aripidinã)

§ arãpidinã (a-rã-pi-dí-nã) sf arãpidinj (a-rã-pi-dínjĭ) – (unã cu aripidinã)

1: arucutescu = beau i mãc; trec prit gãrgãlan mãcari i beari;
2: lu-arucutescu = l-vatãm, lu-aruc mpadi di-l vatãm)
{ro: rostogoli}
{fr: (faire) rouler}
{en: roll, turn over and over}
ex: cheatra tsi s-arucuteashti (s-minã anvãrtinda-si di-unã parti sh-di-alantã), mushclju nu-acatsã; s-arucutea pripadi; s-arucuti di pri dzeanã; curcubeta, arucutindalui, arucutindalui, agiumsi la pãlati; astã searã s-arucutescu (s-bagã s-doarmã deadun) gionili shi nveasta nauã; trapsi fãndac shi lu-arucuti (fig: l-deadi di padi, l-vãtãmã); lu-arucutirã (fig: l-tãljarã) ca un nãmalj; easti di-atselj tsi arucutescu (fig: bea i mãcã) multu; s-arucutea di pi ohtu; elj arucutescu la hani
(expr: bea yin, arãchii, etc.); arucutirã (bãnarã) aproapea trei anj; cara nu-ai tsi s-fats, arucutea chetri din dzeanã

§ arucutit (a-ru-cu-títŭ) adg arucutitã (a-ru-cu-tí-tã), arucutits (a-ru-cu-títsĭ), arucutiti/arucutite (a-ru-cu-tí-ti) – tsi s-ari minatã anvãrtinda-si shi turnãnda-si ca aroata; tsi easti tes mpadi i pi crivati (sh-etim tra s-lu-acatsã somnul); arcutit, antãvãlit, andãvãlit, cutuvulit, cutãvãlit, cutuvlit, ntãvãlit, tãvãlit, anduchilit, ghilindit, chilindit
{ro: rostogolit}
{fr: roulé}
{en: rolled, turned over and over}
ex: cãndu njershu s-lu ved lu-aflai arucutit (tes pri crivati; icã mbitat); easti arucutit (fig: easti biut, mbitat, dzadã)

§ arucutiri/arucutire (a-ru-cu-tí-ri) sf arucutiri (a-ru-cu-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arucuteashti cariva; arcutiri, antãvãliri, andãvãliri, cutuvuliri, cutãvãliri, cutuvliri, ntãvãliri, tãvãliri, anduchiliri, ghilindiri, chilindiri
{ro: acţiunea de a (se) rostogoli; rostogolire}
{fr: action de (faire) rouler}
{en: action of rolling, of turning over and over}

§ arocuta (a-ró-cu-ta) adv – atsea tsi fatsi un tsi s-da pristi cap arucutinda-si; culutumbã, curtumbã, tumbã, drãclã
{ro: tumbă, de-a berbeleacul}
{fr: culbute, cul par dessus tête}
{en: head over heels}

§ arucutish (a-ru-cu-tíshĭŭ) sn arucutishuri (a-ru-cu-tí-shĭurĭ) – loc aripidinos ca tu-unã arãpã iu poati omlu si s-da culutumba; aripidinã, ripidinã, arãpidinã, arãpãdinã, arãpãdzãnã, catifur
{ro: povârniş}
{fr: pente, penchant}
{en: slope}
ex: arucutishlu era fari ndreptu (aripidina eara multu arãpoasã)

§ arcutescu (ar-cu-tés-cu) (mi) vb IV arcutii (ar-cu-tíĭ), arcuteam (ar-cu-teámŭ), arcutitã (ar-cu-tí-tã), arcutiri/arcutire (ar-cu-tí-ri) – (unã cu arucutescu)
ex: arcutea-l hima
(expr: aruc-lu mpadi, vatãmã-l); yinghits furi el arcutea
(expr: vãtãma)

§ arcutit (ar-cu-títŭ) adg arcutitã (ar-cu-tí-tã), arcutits (ar-cu-títsĭ), arcutiti/arcutite (ar-cu-tí-ti) – (unã cu arucutit)

§ arcutiri/arcutire (ar-cu-tí-ri) sf arcutiri (ar-cu-tírĭ) – (unã cu arucutiri)

§ arucutos (a-ru-cu-tósŭ) adg arucutoasã (a-ru-cu-tŭá-sã), arucutosh (a-ru-cu-tóshĭ), arucutoasi/arucutoase (a-ru-cu-tŭá-si) – tsi sh-u-adutsi cu un tserclju icã discu; stronghil, gurguljitos, gurguljutos, ngurguljitos, gurguljat, vãrligos, nvãrligos, anvãrligos, ãnvãrligos, nvãrgos, ãnvãrgos, nvrãgos;
(expr: zboarã arucutoasi = zboarã spusi cu diplumãtii (ashi cum lipseashti ca omlu si sh-agiungã scupolu); zboarã diplumatitsi)
{ro: rotund, rotunjit}
{fr: rond, arrondi}
{en: round, rounded}
ex: aflai unã cheatrã arucutoasã (stronghilã); unã lugurii arucutoasã (stronghilã)

§ rucutescu (ru-cu-tés-cu) (mi) vb IV rucutii (ru-cu-tíĭ), rucuteam (ru-cu-teámŭ), rucutitã (ru-cu-tí-tã), rucutiri/rucutire (ru-cu-tí-ri) – (unã cu arucutescu)
ex: rucuti voza pãnã n tsilar; va s-mi rucutescu (s-mi tindu) niheamã; lu-acãtsarã sh-lu rucutirã
(expr: l-vãtãmarã)

§ rucutit (ru-cu-títŭ) adg rucutitã (ru-cu-tí-tã), rucutits (ru-cu-títsĭ), rucutiti/rucutite (ru-cu-tí-ti) – (unã cu arucutit)

§ rucutiri/rucutire (ru-cu-tí-ri) sf rucutiri (ru-cu-tírĭ) – (unã cu arucutiri)

ex: la cãmpari easti adetea aestã

ex: dit pãdina (padea) cu gãbjeu; scutea oili prit pãdinj

§ padinã (pá-di-nã) sf padinj (pá-dinjĭ) – (unã cu pãdinã)

§ padi2/pade (pá-di) adv (tu scriarea-a noastrã: di-aradã, zburãrea u-aflãm scriatã altã soi: (i) ãn padi shi n padi: vedz mpadi; (ii) pri padi: vedz pripadi; (iii) di padi: vedz dipadi – tsi easti aproapea di fatsa-a loclui; (loc) tsi nu easti ahãntu nsus (ca altu loc)
{ro: jos, în jos, la vale}
{fr: en bas, aval}
{en: down, downward}

§ mpadi/mpade (mpá-di) adv – pri loc, nghios, ãnghios, nghiosura, ahimura, hima, nhima, pogor, pãgor, pugor; hambla; cãtrã la vali, cãtrã tu cãmpu;
(expr:
1: zborlu-a meu nu cadi mpadi = zborlu a meu easti ascultat, nu easti spus di geaba, va si s-facã tsi dzãc;
2: l-bag mpadi; l-culcu mpadi = (i) lu-ashternu, l-bag ãnghios; (ii) lu zdupunescu di padi, lu-aruc mpadi; (iii) l-vatám;
3: cad mpadi = (i) cad ãnghios; (ii) lãndzidzãscu;
4: nj-bag inima mpadi = nj-si fatsi njilã, mi curmã njila;
5: armãni mpadi ipotisea = s-asparsi ipotisea)
{ro: jos, în jos}
{fr: en bas, sur la terre}
{en: down, on the ground}
ex: stai mpadi (pi scamnu, pat); s-ashtearnã frãndza mpadi (nghios, pri loc); nu s-minã di mpadi, s-nu tsiva di-lj arãtseashti loclu; lo di mpadi (di nghios, di pri loc) unã cheatrã; shadi mpadi (nghios) pi scãndurã; di mpadi pãnã nsus (di pri loc pãnã n tser); s-nu cadã mpadi (nghios); zborlu a tãu ãmpadi nu cadi
(expr: zborlu a tãu easti tinjisit, nu easti arcat geaba, easti ascultat); nj-easti cã s-nu-nj cadã grailu mpadi
(expr: nj-easti cã nu va s-hiu ascultat); canda va lj-armãnã cupia mpadi?
(expr: singurã, fãrã ca s-aibã un tsi s-lji poartã ngãtan?); l-bãgã mpadi
(expr: lu zdupunã mpadi, lu-azvimsi); s-cadã mpadi
(expr: s-lãndzidzascã); trapsi pristi nãs shi-l culcã mpadi
(expr: shi-l vãtãmã)

§ nimpadi/nimpade (ni-mpá-di) adv – tsi nu poati s-shadã tu-un loc; tsi nu lu-acatsã (nu lu-ari) loclu shi s-minã tut chirolu
{ro: fără astâmpăr}
{fr: remuant}
{en: restless}
ex: pitruniclji di nimpadi (tsi nu u-ari loclu, tsi nu shadi tu-un loc)

§ pripadi/pripade (pri-pá-di) adv – (dutsearea-a omlui dit un loc tu altu) cu imarea pri cicioarli a lui (nu ncãlar, nu tu-amaxi, etc.)
{ro: pe jos, cu picioarele}
{fr: à pieds}
{en: on foot}
ex: yinea pripadi (imnãndalui, cu cicioarli); sã s-ducã pripadi (cu cicioarli) ca cãnili; yinea pripadi (pri cicioari); mini earam pripadi, el ncãlar

§ dipadi/dipade (di-pá-di) adv (scriat shi di padi) – aproapea di loc, unã cu loclu, tsi da (agudeashti) di loc, etc.
(expr:
1: l-dau dipadi = (i) lu-aruc (l-zdupunescu) di loc; (ii) urfãnipsescu; (iii) aspun (discoapir, fac si s-aflã) lucri tsi nu suntu cunuscuti, tsi suntu acrifo)
{ro: jos, aproapea de nivelul pământului}
{fr: bas, au niveau de la terre}
{en: down, close to the ground level}
ex: deadi dipadi
(expr: zdupunã, huhuti, arcã mpadi) ficiorlu nica un ou; da pescul dipadi
(expr: l-zdupunã di loc, lu-arcã mpadi); ded dipadi
(expr: u urfãnipsii) casa ntreagã; ded dipadi (aspush tra si s-avdã) tut tsi shteam; cum s-imnã greaca pripadi (cu cicioarli) cu fustãnjli pãn dipadi (lundzi pãnã iu da di loc)?