DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

punti/punte

punti/punte (pún-ti) sf puntsã (pún-tsã) – binai (adãrãmintu di lemnu, cheatrã, metal, etc.) mari i njicã, faptã pristi un arãu (vali, cali, etc.) tra s-poatã oaminjlji (amãxili) s-treacã dit-unã parti tu-alantã a arãului (a valiljei, a caliljei, etc.) fãrã s-intrã tu apã (s-dipunã tu vali, etc.); pumhi, punghi;
(expr:
1: atsel di sum punti = draclu;
2: mi fac punti = caftu s-lji mbun doi oaminj, s-lji fac s-aducheascã, etc.;
3: tsi nu tãxeshti, pãnã s-trets puntea? = tãxeshti itsido cãndu eshti tu zori, cã u-ai i cã nu u-ai, cã pots i cã nu pots s-u fats, mash ca s-ts-agiundzi scupolu, s-ascachi di bileadzlji tu cari ti-aflji;
4: u leagã ca gumarlu pi punti = (pots s-lji dzãtsi cãti vrei, cã) el u tsãni pi-a lui, nu sh-alãxeashti mintea, ari cap gros, di shinic, etc.)
{ro: punte}
{fr: pont}
{en: bridge}
ex: puntea priti-arãulu dit hoarã nu easti mari; punti di cheatrã, punti di her; pisti Dunã s-ari faptã nã punti di her; eara nã punti di lemnu pisti apã; draclu puntsã nu fatsi, ma puntsã aspardzi; fã-ti sots cu draclu, pãnã s-trets puntea; atselj tsi pot di trec pristi puntea aestã, s-duc tu paradis; li plãntã, ca gumarlu pri punti
(expr: u tsãni pi-a lui, nu sh-alãxeashti mintea); bãgã cur ca gumarlu pri punti; punti s-ti fats
(expr: bagã-ti anamisa di elj tra sh-lj-agiuts si s-aducheascã)

§ pumhi/pumhe (púm-hi) sf pl(?) – (unã cu punti)

§ punghi/punghe (pún-ghi) sf pl(?) – (unã cu punti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã