Dictsiunar

psãnat

psãnat (psã-nátŭ) adg – vedz tu putsãn

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: putsãn

firã (fí-rã) sf firi/fire (fí-ri) – atsea tsi s-cheari dit-unã muljiturã cu aburarea (ca apa bunãoarã tsi hearbi, tsi sta la soari, etc.); atsea tsi scadi dit un lucru cu njicshurarea-a lui; atsea tsi lipseashti dit-un lucru; atsea tsi-aspuni cã un lucru nu easti ghini adrat; lipsitã, cusuri, xichi, ihtizai, herã
{ro: pierdere, lipsă}
{fr: déchet; coulage; discale, manque}
{en: loss; leak; lack, shortage}

§ herã (hĭé-rã) sf fãrã pl – atsea tsi-aspuni cã un lucru nu easti ghini adrat sh-cã ari tsiva tsi-lj lipseashti; atsea tsi lipseashti dit-un lucru; lipsitã, mãhãnã, cusuri, smãrdã, catmeri, xichi;
(expr: escu herã = nj-lipseashti tsiva, nu hiu cu tutã mintea, escu glar)
{ro: lipsă, defect}
{fr: tare, manque, défaut}
{en: fault, shortage, deficiency}
ex: pute vãrnãoarã herã (xichi) di tsiva nu armãsesh; tsi ts-u hera (tsi tsã lipseashti; cari tsã easti lipsita), cãsidoase? kiliposh di mãrgãritari; nu s-fãtsea xichi shi herã (catmeri); nj-deadi herã (nu cãt lipsea); tini eshti herã
(expr: eshti glar), nu li ai tuti mintsãli

§ firisescu (fi-ri-sés-cu) vb IV firisii (fi-ri-síĭ), firiseam (fi-ri-seámŭ), firisitã (fi-ri-sí-tã), firisiri/firisire (fi-ri-sí-ri) – fac unã muljiturã sã scadã cu aburarea (cu chicarea i curarea prit unã guvã, etc.); fac tsiva si scadã (si s-chearã, si s-njicshureadzã, etc.); afirisescu, hirisescu, aburedz, cur, chic, cher, scot, njicshuredz, scad, dipun, apun, discrescu, mputsãnedz, psãnedz; (fig:
1: firisescu = mi cher cu mintea tu-altã parti; expr:
2: firisescu guvojdi = treambur di (nj-easti) fricã, treambur di (nj-easti) arcoari)
{ro: pierde, lipsi, scădea, reduce, împuţina}
{fr: éprouver du déchet; subir du coulage; diminuer, discaler, réduire, déduire, rabattre}
{en: lose, reduce, diminish}
ex: patru njelj nã firisirã (nã s-chirurã, murirã)

§ firisit (fi-ri-sítŭ) adg firisitã (fi-ri-sí-tã), firisits (fi-ri-sítsĭ), firisiti/firisite (fi-ri-sí-ti) – tsi ari scãdzutã; tsi s-ari njicshuratã; afirisit, hirisit, aburat, chicat, curat, chirut, scos, njicshurat, scãdzut, dipus, apus, discriscut, mputsãnat, psãnat

{ro: redus, împuţinat}
{fr: qui a éprouvé du déchet; discalé, réduit, déduit, rabattu}
{en: lost, reduced, diminished}
ex: avem un sac di lãnã firisit (cu vãria scãdzutã)

§ firisiri/firisire (fi-ri-sí-ri) sf firisiri (fi-ri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-firiseashti tsiva; afirisiri, hirisiri, aburari, chicari, curari, chireari, scuteari, njicshurari, scãdeari, dipuneari, apuneari, discrishteari, mputsã-nari, psãnari, psãniri
{ro: acţiunea de a pierde, de a lipsi, de a reduce; pierdere, reducere, împuţinare}
{fr: action d’éprouver du déchet; de subir du coulage; de discaler, de réduire, de déduire, de rabattre, de défalquer}
{en: action of losing, of reducing, of diminishing}

§ afirisescu (a-fi-ri-sés-cu) vb IV afirisii (a-fi-ri-síĭ), afiriseam (a-fi-ri-seámŭ), afirisitã (a-fi-ri-sí-tã), afirisiri/afi-risire (a-fi-ri-sí-ri) – (unã cu firisescu)
ex: nãs guvojdi afiri-seashti
(expr: treamburã di fricã)

§ afirisit (a-fi-ri-sítŭ) adg afirisitã (a-fi-ri-sí-tã), afirisits (a-fi-ri-sítsĭ), afirisiti/afirisite (a-fi-ri-sí-ti) – (unã cu firisit)

§ afirisiri/afirisire (a-fi-ri-sí-ri) sf afirisiri (a-fi-ri-sírĭ) – (unã cu firisiri)

§ hirisescu (hi-ri-sés-cu) (mi) vb IV hirisii (hi-ri-síĭ), hiriseam (hi-ri-seámŭ), hirisitã (hi-ri-sí-tã), hirisiri/hirisire (hi-ri-sí-ri) – fac tsiva si scadã (s-njicshureadzã, s-hibã ma njic, ma putsãn, etc.); firisescu, afirisescu, scot, njicshuredz, scad, dipun, apun, discrescu, mputsãnedz, psãnedz; (fig: hirisescu = slãghescu)
{ro: pierde, scădea, reduce, împuţina}
{fr: subir du coulage; diminuer, réduire}
{en: reduce, diminish}
ex: pita fudzi, s-hiriseashti (scadi); apa hiri-seashti (scadi), cu aburlu tsi easi; eapili apãrnjirã s-hiriseascã (si scadã ca numir); s-nu hiriseascã (scadã) tsiva, cu vãrã gros cama nghios, piculjlu; di cati dzuã mi hirisescu (fig: slãghescu)

§ hirisit (hi-ri-sítŭ) adg hirisitã (hi-ri-sí-tã), hirisits (hi-ri-sítsĭ), hirisiti/hi-risite (hi-ri-sí-ti) – tsi ari scãdzutã; tsi s-ari njicshuratã; firisit, afirisit, scos, njicshurat, scãdzut, dipus, apus, discriscut, mputsã-nat, psãnat
{ro: redus, împuţinat}
{fr: diminué, réduit, amoindri, discalé}
{en: reduced, diminished}

§ hirisiri/hirisire (hi-ri-sí-ri) sf hirisiri (hi-ri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-hiriseashti tsiva; firisiri, afirisiri, scuteari, njicshurari, scãdeari, dipuneari, apuneari, discrishteari, mputsãnari, psãnari, psãniri
{ro: acţiunea de a reduce; reducere, împuţinare, micşorare}
{fr: action de diminuer, de réduire; amoindrissement}
{en: action of reducing, of diminishing; reduction}

§ hirãsescu (hi-rã-sés-cu) (mi) vb IV hirãsii (hi-rã-síĭ), hirãseam (hi-rã-seámŭ), hirãsitã (hi-rã-sí-tã), hirãsiri/hirãsire (hi-rã-sí-ri) – (unã cu hirisescu)
ex: nj-hirãsirã (nj-bãgarã ma putsãn) doi cots; cara s-nji dai herã, va s-nji hirãseascã

§ hirãsit (hi-rã-sítŭ) adg hirãsitã (hi-rã-sí-tã), hirãsits (hi-rã-sítsĭ), hirãsiti/hirãsite (hi-rã-sí-ti) – (unã cu hirisit)

§ hirãsiri/hirãsire (hi-rã-sí-ri) sf hirãsiri (hi-rã-sírĭ) – (unã cu hirisiri)

§ herãsescu (hĭe-rã-sés-cu) (mi) vb IV herãsii (hĭe-rã-síĭ), herãseam (hĭe-rã-seámŭ), herãsitã (hĭe-rã-sí-tã), herãsiri/he-rãsire (hĭe-rã-sí-ri) – nu am atsea tsi nj-u caftã arada (tsi-nj lipseashti); l-fac pri cariva sã-lj lipseascã un lucru di cari am ananghi; lu dispartu (l-disfac) un lucru tu ma multi cumãts; arãspãndescu lucri tsi s-aflã adunati tu-un loc; mi dipãrtedz (fug) di ningã cariva; fac si sta ahoryea doi oaminj i dauã lucri; lipsescu, dispartu, disfac, etc.
{ro: lipsi; despărţi, separa}
{fr: priver; séparer}
{en: deprive, separate}
ex: moartea nã fatsi s-nã herãsim (s-nã lipsim, nã dispãrtsãm) di tuti mbugãtsãrli di tru aestã etã; cu moartea nã herãsim (nã dispãrtsãm, nã lipsim) sh-di sots sh-di oaspits

§ herãsit (hĭe-rã-sítŭ) adg herãsitã (hĭe-rã-sí-tã), herãsits (hĭe-rã-sítsĭ), herãsiti/herãsite (hĭe-rã-sí-ti) – (lucru) tsi lipseashti cãndu easti ananghi; tsi easti dispãrtsãt di tsiva i cariva; lipsit, dispãrtsãt, disfaptu, etc.
{ro: lipsit; despărţit, separat}
{fr: privé; séparé}
{en: deprived, separated}

§ herãsiri/herãsire (hĭe-rã-sí-ri) sf herãsiri (hĭe-rã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-herãseashti tsiva
{ro: acţiunea de a lipsi; de a despărţi, de a separa; lipsire; despărţire, separare}
{fr: action de priver; de séparer}
{en: action of depriving, of separating}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

njic1

njic1 (njícŭ) adg njicã (njí-cã), njits (njítsĭ), njits (njítsĭ) – tsi easti ma minut di unã boi nolgicã (di-aradã); tsi nu easti mari sh-necã di mesi; minut, shcurtu, apus, scundu
(expr:
1: njic ma drac = s-veadi ca njic, ma easti sarpit, irbapi, gioni, lj-u poati multu;
2: mi fac ma njic = mi-aspun tapin, u-adun coada, mi fac ma bunlu, mi-alas azvimtu, trag mãna)
{ro: mic}
{fr: petit}
{en: small, little}
ex: arãulu easti njic (strimtu, cu putsãnã apã); calea mari, calea njicã (shcurtã shi strimtã); cãsi njits (minuti) trã oaminj njits (shcurtsã); alasã-l s-creascã cã easti ninga njic (tinir); vidzui un om njic (shcurtu di boi); lj-armasi giuplu njic (strimtu, tsi nu lu ncapi); armasi njicã (shcurtã), nu creashti; s-dusi la neavutlu shi s-featsi nãs cama njic (trapsi mãna, s-aspusi ma bunlu, s-alãsã azvimtu) shi si mbunã sh-nu pãtsã cama lãili; vrei s-trets cu alantu? fã-ti ma njic totna; s-featsi cama njicã
(expr: trapsi mãna) shi-lj dzãsi a ljei; nitsiun nu s-fãtsea cama njic
(expr: nu trãdzea mãna, nu s-alãsa azvimtu) shi nu vrea s-armãnã sum grailu-a alãntui

§ njic2 (njícŭ) sm, sf njicã (njí-cã), njits (njítsĭ), njits (njítsĭ) – ficior (featã), dupã tsi s-amintã shi easti ninga njic; nat, njat, njac, tirnjac, sãrmãnitsã, beb, pupul, pup, ciuci, copan, niphiu, gad, gat, njitsico, poci, tsup, ficior, ficiuric, featã, fiticã, mincu, tecnon, cochil, cochilush, hurhutulash
{ro: copil (mic), prunc}
{fr: (petit) enfant, nourrisson}
{en: (little) child, baby}
ex: di cu njicã (fiticã) s-duchea cã lj-aprindi caplu; am un njic (nat) di doi mesh; njica (fitica) tsi u caftu mini; cãndu s-mãrtã dadã-mea eara njicã (featã-ageamitã), ludeatsã

§ njitsico (nji-tsi-có) sm njitsicadz (nji-tsi-cádzĭ) – (unã cu njic2)
ex: nani, nani, njitsico (njiclu-a meu)

§ njicuts (nji-cútsŭ) sm, sf, adg njicutsã (nji-cú-tsã), njicuts (nji-cútsĭ), njicutsi/njicutse (nji-cú-tsi) – tsi easti niheamã ca njic; tsi easti ma njic di njiclu di-aradã; dip njic; ficiuric (fiticã), ciuflic, njicshor, njicãz, njicãzan, njicãzic, njicuz, njicuzan, njicuzancu, njicuzot, njiczot, njiczu

{ro: micuţ, mititel}
{fr: mignon, tout petit}
{en: tiny, very little}
ex: ficior njicuts; nacã, nacã amintã sh-ea vãr njicuts (ficiuric); cãti pãtsã njicutsa (fitica); di ahãtã imnari s-avea apreasã njicutsa (fitica); u-ashtiptã ca di pri bumbac, di nu u duru ni cap, njicutsa

§ njicshor1 (njic-shĭórŭ) adg njicshoarã (njic-shĭŭá-rã), njicshori (njic-shĭórĭ), njicshoari/njicshoare (njic-shĭŭá-ri) – (unã cu njicuts)

§ njicãz (njí-cãzŭ) sm, sf, adg njicãzã (njí-cã-zã), njicãji (njí-cãjĭ), njicãzi/njicãze (njí-cã-zi) – (unã cu njicuts)
ex: ãlj deadi aushlu cu barba albã unã cutii njicãzã

§ njicãzan (nji-cã-zánŭ) sm, sf, adg njicãzanã (nji-cã-zá-nã), njicãzanj (nji-cã-zánjĭ), njicãzani/njicãzane (nji-cã-zá-ni) – (unã cu njicuts)

§ njicãzic (nji-cã-zícŭ) sm, sf, adg njicãzicã (nji-cã-zí-cã), njicãzits (nji-cã-zítsĭ), njicãzitsi/njicãzitse (nji-cã-zí-tsi) – (unã cu njicuts)
ex: cã-i njicã, njicãzicã

§ njicuz (njí-cuzŭ) sm, sf, adg njicuzã (njí-cu-zã), njicuji (njí-cujĭ), njicuzi/njicuze (njí-cu-zi) – (unã cu njicuts)
ex: featili suntu njicuzi (njicuzoti); easi di nuntru un shoaric njicuz

§ njicuzan (nji-cu-zánŭ) sm, sf, adg njicuzanã (nji-cu-zá-nã), njicuzanj (nji-cu-zánjĭ), njicuzani/nji-cuzane (nji-cu-zá-ni) – (unã cu njicuts)
ex: njicuzana lu-anvãr-teashti; aclo iu plãndzea sh-uhta dit frãndzãli dit hicati, dzãtsea njicuzana; alãga njicuzanjlji cãt putea

§ njicuzancu (nji-cu-zán-cu) sm, sf, adg njicuzancã (nji-cu-zán-cã), njicuzantsi (nji-cu-zán-tsi), njicuzantsi/njicuzantse (nji-cu-zán-tsi) – (unã cu njicuts)

§ njicuzot (nji-cu-zótŭ) sm, sf, adg njicuzotã (nji-cu-zó-tã), njicuzots (nji-cu-zótsĭ), njicuzoti/njicuzote (nji-cu-zó-ti) – (unã cu njicuts)
ex: ved, cã lipsea un tsironj njicuzan-njicuzot

§ njiczot (njic-zótŭ) sm, sf, adg njiczotã (njic-zó-tã), njiczots (njic-zótsĭ), njiczoti/njiczote (njic-zó-ti) – (unã cu njicuts)

§ njiczu (njíc-zu) sm, sf, adg njiczã (njíc-zã), njicji (njíc-ji), njiczi/njicze (njíc-zi) – (unã cu njicuts)

§ njicuredz (nji-cu-rédzŭ) (mi) vb I njicurai (nji-cu-ráĭ), njicuram (nji-cu-rámŭ), njicuratã (nji-cu-rá-tã), njicurari/njicurare (nji-cu-rá-ri) – mi fac ma njic di cum earam; fac tsiva si scadã tu numir i mãrimi (lundzimi, lãrdzimi); mi fac ma shcurtu; mi adun; mihrisescu, njicshuredz, mputsinedz, psãnedz, shcurtedz, discrescu, scad, dipun, afirisescu, firisescu, hirisescu
{ro: micşora}
{fr: amoindrir, diminuer, décroître}
{en: diminish, decrease, reduce}
ex: acãtsarã si s-njicureadzã apili (si scadã); stoglu di leamni nu-lj si njicura (nu-lj si fãtsea ma njic); nu u njicurã (afirisi, scãdzu) vrearea; durearea s-njicureadzã (scadi); canda-lj njicurã (dipusi, scãdzu) sh-furtuna dit cheptu; s-avea njicuratã di-aushatic (s-avea shcurtatã, faptã ma njicã) di nu mata puteai s-u cunoshti

§ njicurat (nji-cu-rátŭ) adg njicuratã (nji-cu-rá-tã), njicurats (nji-cu-rátsĭ), njicurati/njicurate (nji-cu-rá-ti) – tsi s-ari faptã ma njic di cum eara; tsi ari scãdzutã tu numir i mãrimi; tsi s-ari faptã ma shcurtu; adunat; mihrisit, njicshurat, nputsinat, psãnat, shcurtat, discriscut, scãdzut, dipus, afirisit, firisit, hirisit
{ro: micşorat}
{fr: amoindri, diminué, décrut}
{en: diminished, decreased, reduced}

§ njicurari/njicurare (nji-cu-rá-ri) sf njicurãri (nji-cu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru njicureadzã; adunari; mihrisiri, njicshurari, nputsinari, psãnari, shcurtari, discrishteari, scãdeari, dipuneari, afirisiri, firisiri, hirisiri
{ro: acţiunea de a (se) micşora; micşorare}
{fr: action d’amoindrir, de diminuer, de décroître; amoindrissement}
{en: action of diminishing, of decreasing, of reducing; decrease, reduction}

§ njicurimi/njicurime (nji-cu-rí-mi) sf fãrã pl – faptul cã un lucru easti (s-ari faptã ma) njic; harea tsi-l fatsi un lucru tra s-hibã (tsi lu-aspuni cã easti) njic; njicurami
{ro: micşorime, descreştere}
{fr: amoindrissement, décroissance, décrue}
{en: decrease, fall, reduction}
ex: multi prici nu puteam s-li videm di njicurimi (di itia cã eara njits)

§ njicurami/njicurame (nji-cu-rá-mi) sf fãrã pl – (unã cu njicurimi)
ex: nu s-veadi di njicurami; di ahãtã njicurami, nu putui s-u mata cunoscu

§ njicshuredz (njic-shĭu-rédzŭ) (mi) vb I njicshurai (njic-shĭu-ráĭ), njicshuram (njic-shĭu-rámŭ), njicshuratã (njic-shĭu-rá-tã), njicshurari/njicshurare (njic-shĭu-rá-ri) – (unã cu njicuredz)
ex: noptsãli njicshureadzã (s-fac ma njits, si shcurteadzã); nji sã njicshurã (nj-si featsi ma njicã) aruga; njicshureadzã-lj (shcurteadzã-lj) bunda tra s-nu u tragã azvarna; lj-njicshurã tãimea

§ njicshurat (njic-shĭu-rátŭ) adg njicshuratã (njic-shĭu-rá-tã), njicshurats (njic-shĭu-rátsĭ), njic-shurati/njicshurate (njic-shĭu-rá-ti) – (unã cu njicurat)

§ njicshurari/njicshurare (njic-shĭu-rá-ri) sf njicshurãri (njic-shĭu-rắrĭ) – (unã cu njicurari)
ex: njicshurarea-a truplui ãlj yini di aushatic

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

putsãn

putsãn (pu-tsắnŭ) adg (shi adv invar) putsãnã (pu-tsắ-nã), putsãnj (pu-tsắnjĭ), putsãni/putsãne (pu-tsắ-ni) – tsi nu easti multu; tsi nu-ari cãt lipseashti; tsi aspuni cã numirlu di lucri easti njic; tsi-aspuni cã un lucru easti di njicã mãrimi (lundzimi, lãrdzimi); tsi nu tsãni multu chiro; zbor tsi-agiutã tu zburãri cãndu un va s-aspunã cã un lucru s-aflã tu-unã scarã ma nghios di-atsea tu cari s-aflã lucrili di-aradã; trã unã dipãrtari njicã; psãn, nãheamã, nãheamãtã, nãheamãzã, nãheamtã, nãfeamã, niheamã, niheamãtã, niheamãzã, niheamtã, nifeamã, nteamã, teamã, timãzicã, timizicã, heamã, heam, himãzicã, himizicã, anghidã, nghidã, nãnghidã, niscãntu, etc.
{ro: puţin}
{fr: un peu}
{en: a little}
ex: nu tricu multu putsãn sh-amintã un ficior; multsã shtiu s-amintã, ma putsãnj sã-lj tsãnã; putsãnj (nu multsã), mãratslji, elj eara; putsãnã u-ai (nu u-ai trã mari lucru) aestã arshini? nchisirã shi dupã putsãn agiumsirã acasã; sh-bãgã caplu pri dzinucljul a featãljei, s-lu caftã putsãn ãn cap; s-turnã tu-ayinji sã s-discurmã putsãn; cum putsãni suntu tu lumi, cãt veadi albul soari; s-avea dusã cu cupia putsãn cama diparti; cu oaspits, cu mushati, trã putsãn chiro-lj featsi tuts pradzlji ghini; nu-ai sã-nj dai putsãn (niscãntu, niheamã) cash?; trã imnari, am ninga putsãn (unã njicã diastimã, dipãrtari; nu multu chiro); di cãt avu, nj-deadi putsãn; putsãnj eara, ma tuts armats pisti cap

§ mputsãnedz (mpu-tsã-nédzŭ) (mi) vb I mputsãnai (mpu-tsã-náĭ), mputsãnam (mpu-tsã-námŭ), mputsãnatã (mpu-tsã-ná-tã), mputsãnari/mputsãnare (mpu-tsã-ná-ri) – scad (mi fac ma putsãn) ca numir i (mi fac ma njic) ca mãrimi; psãnedz, njicshuredz, discrescu, scad, afirisescu, firisescu, hirisescu, dipun
{ro: împuţina, diminua, reduce}
{fr: amoindrir, diminuer, reduire}
{en: diminish, decrease, reduce}
ex: lji si mputsãnã (scãdzu) tãinea; mputsinãm (nã featsim ma putsãnj) acasã; ahiursi s-lã si mputsineadzã (s-lã scadã); si mputsinã (scãdzu, njicshurã) di-aushatic

§ mputsãnat (mpu-tsã-nátŭ) adg mputsãnatã (mpu-tsã-ná-tã), mputsãnats (mpu-tsã-nátsĭ), mputsãnati/mputsãnate (mpu-tsã-ná-ti) – fac tsiva si scadã (s-njicshureadzã, s-hibã ma njic, ma putsãn, etc.) ca numir i ca mãrimi; psãnat, njicshurat, discriscut, scãdzut, afirisit, firisit, hirisit, dipus

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ

psãnat

firã

njic1

putsãn

DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z