|
|
psãnac
psãnac (psã-nácŭ) adg – vedz tu putsãn
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: putsãnpsãnami/psãname
psãnami/psãname (psã-ná-mi) sf – vedz tu putsãn
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: putsãnpsãnari/psãnare
psãnari/psãnare (psã-ná-ri) sf – vedz tu putsãn
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: putsãnpsãnat
psãnat (psã-nátŭ) adg – vedz tu putsãn
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: putsãnpsãnedz
psãnedz (psã-nédzŭ) (mi) vb I – vedz tu putsãn
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: putsãnpsãniri/psãnire
psãniri/psãnire (psã-ní-ri) sf – vedz tu putsãn
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: putsãnpsãn
psãn (psắnŭ) adv (invar), adg – vedz tu putsãn
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: putsãnpsantã
psantã (psán-thã) sf psanti/psante (psán-thi) shi psãnti (psắn-thi) – ãmplititurã di trupuri (shi frãndzi) di arugoz, faptã ca unã chilimi tsi s-ashtearni mpadi; aruguzinã, psathã
{ro: rogojină}
{fr: natte de roseau, paillason}
{en: mat made of reeds, door mat}
§ psatã (psá-thã) sf psãti (psắthĭ) – (unã cu psantã)
psanthã
psanthã (psán-thã) sf psanthi/psanthe (psán-thi) shi psãnthi (psắn-thi) – unã cu psantã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: psantãarugoz
arugoz (a-ru-gózŭ) sn arugoazi/arugoaze (a-ru-gŭá-zi) – numã datã la ma multi turlii di erburi tsi pot s-creascã multu analti (pãnã la 4-5 metri) tu locuri vãltoasi (tu mardzinea di lacuri i arãuri), cu tru-plu veardi, suptsãri, corcan sh-cu noduri tu locuri-locuri, cu frãndzã lundzi, cu lilicili adunati stog tu-unã soi di schic dit chipita-a truplui, sh-dit cari s-fac mplitituri, ma multu aruguzinj shi meturi; trãscã, trescã, cãlami, rugoz, arãgoz, arugosh, arãgosh, stuf, shuvar
{ro: trestie, rogoz, papură, stuf}
{fr: roseau à balai}
{en: reed}
§ arãgoz (a-rã-gózŭ) sn arãgoazi/arãgoaze (a-rã-gŭá-zi) – (unã cu arugoz)
§ arugosh (a-ru-góshĭŭ) sn arugoashi/arugoashe (a-ru-gŭá-shi) – (unã cu arugoz)
§ arã-gosh (a-rã-góshĭŭ) sn arãgoashi/arãgoashe (a-rã-gŭá-shi) – (unã cu arugoz)
§ rugoz (ru-gózŭ) sn rugoazi (ru-gŭá-zi) – (unã cu arugoz)
ex: s-apleacã rugozlu (tresca); avea ashtirnutã oda tutã cu rugoazi
§ rãgoz (rã-gózŭ) sn rãgoazi (rã-gŭá-zi) – (unã cu arugoz)
§ rãgazi/rãgaze (rã-ghá-zi) sf rãgãzi (rã-ghắzĭ) – (unã cu arugoz)
§ rogosh (ro-góshĭŭ) sn rogoshuri (ro-gó-shĭurĭ) – (unã cu arugoz)
§ aruguzinã (a-ru-gu-zí-nã) sf aruguzinj (a-ru-gu-zínjĭ) – mplititurã di trupuri (shi frãndzã) di arugoz faptã ca unã chilimi tsi s-ashtearni mpadi; psanthã, psathã
{ro: rogojină}
{fr: natte de roseau, paillason}
{en: mat made of reeds, door mat}
ex: arucutits pri unã aruguzinã veaclji; lji nvãrti doilji tu unã aru-guzinã; u umsi aruguzina cu cãtrani; nitsi-aruguzinã nu-avea n casã, di oarfãnj tsi eara
§ ruguzãrii/ruguzãrie (ru-gu-zã-rí-i) sf ruguzãrii (ru-gu-zã-ríĭ) – loclu iu crescu shi s-aflã arugoazi; ducheani iu s-fac i s-vindu aruguzinj
{ro: loc unde cresc trestii; loc unde se fac sau vând rogojini}
ascap
ascap (as-cápŭ) vb I ascãpai (as-cã-páĭ), ascãpam (as-cã-pámŭ), ascãpatã (as-cã-pá-tã), ascãpari/ascãpare (as-cã-pá-ri) – mi zmulgu di-iuva shi-nj ljau calea; mi disfac dit tsiva sh-fug (dit un loc, di cariva, etc. tsi nu mi-ariseashti); trec prit (es dit) unã catastasi greauã; lu-alas (bitisescu) un lucru; bitisescu (aspargu, hãrgiuescu) paradzlji; scap, discap, asusescu, curturisescu, cutursescu, nchiuluescu, bitisescu
{ro: scăpa; termina}
{fr: échapper, se sauver; terminer, achever}
{en: escape; finish, end}
ex: paradzlji lj-ascãparã (s-bitisirã, lj-asparsirã); seara, dzua ascapã (bitiseashti); nj-ascãpã (nj-fudzi) dit mãnã; ascap (mi zmulgu, fug) dit mãna-a lui; mizi ascãpai dit hãpsãnã; ascãpai di (mi lai di, u-ashtershu) unã borgi mari; ascãpai shi di njitsli borgi tsi-aveam ti dari; ascãpãm (tricum) dinclo di munti; Mitlu nu lu-ascãpa (nu lu-alãsa) dintr-oclji saclu; pãnã s-ascap di pirmith (s-bitisescu pirmithlu); Doamne! ascapã-nj-mi di-arãu; lu-ascãpai di moarti; lipseashti s-u-aibã ascãpatã vãrnu; astã-searã ascãpai; s-mi-ascãparish, s-nu mi cheri
§ ascãpat (as-cã-pátŭ) adg ascãpatã (as-cã-pá-tã), ascãpats (as-cã-pátsĭ), ascãpati/ascãpate (as-cã-pá-ti) – tsi s-ari zmulsã di cariva; tsi s-ari disfaptã di tsiva sh-ari vgatã; tsi ari tricutã prit unã catastasi greauã; tsi lu-ari alãsatã un lucru (lu-ari bitisitã); tsi lj-ari aspartã (hãrgiuitã) paradzlji; scãpat, discãpat, asusit, curturisit, cutursit, nchiuluit, bitisit
{ro: scăpat; terminat}
{fr: échappé, sauvé; terminé, achevé}
{en: escaped; finished, ended}
ex: dzã ca s-eshti ascãpatã (curturisitã); ascãpats di-Arap, inshirã tu lumi; va s-escu ascãpat shi va s-nã bãnãm deadun pãnã la moarti; cara s-tritsea di gardu eara ascãpatã
§ ascãpari/ascãpare (as-cã-pá-ri) sf ascãpãri (as-cã-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ascapã di tsiva; scãpari, discãpari, asusiri, curturisiri, cutursiri, nchiuluiri, bitisiri
{ro: acţiunea de a scăpa; de a termina; scăpare, terminare}
{fr: action d’échapper, de se sauver; de terminer, d’achever; salut, délivrance}
{en: action of escaping; of finishing, of ending; salvation, end}
ex: mintea-a aushlor, ghineatsa shi ascãparea-a tinirlor; cari vidzu acshi feata, cã nu-ari ascãpari; la mãnar sh-aflã ascãparea
ascundu
ascundu (as-cún-du) (mi) vb III shi II ascumshu (as-cúm-shĭu), ascundeam (as-cun-deámŭ), ascunsã (as-cún-sã) shi ascumsã (as-cúm-sã) shi ascumtã (as-cúm-tã), ascundiri/ascundire (as-cún-di-ri) shi ascundeari/ascundeare (as-cun-deá-ri) – bag tsiva tu-un loc iu nu poati si s-veadã di lumi; acoapir, zãrusescu, pãpãrusescu;
(expr: u-ascundu tu patru suti di guvi = u-ascundu multu ghini tra s-nu poatã s-u aflã vãr)
{ro: ascunde}
{fr: cacher, dissimuler}
{en: hide, conceal}
ex: un gioni, noaptea easi, dzua s-ascundi (angucitoari: losturlu); iu s-mi-ascundu, iu s-mi nhig, strigã murarlu; vinjim di n-ascumsim aoatsi; n-ascumsim tu plemtsã; mi-ascumshu dupã mur; ascundi-ti pri grendã; s-u ascundem shi di trei-trei dzãli s-nã dutsem s-mãcãm; ascumsim armili ca s-nu nã li lja; lj-si featsi pãntica pãn di gurã, ascundi-u, cari pots!
§ ascumtu1 (as-cúm-tu) adg ascumtã (as-cúm-tã), ascumtsã (as-cúm-tsã), ascumti/ascumte (as-cúm-ti) – tsi easti tu-un loc iu nu poati s-hibã vidzut di lumi; acupirit, pãpãrusit, zãrusit
{ro: ascuns}
{fr: caché}
{en: hidden}
ex: dzua sta ascumtu n muri, sh-noaptea nã veaglji di furi (angucitoari: losturlu); mã-sa, cari shidea ascumtã, nu putu s-aravdã; un di-atselj tsi eara ascumtsã dzãsi; amirãlu shidea ascumtu tu un loc shi asculta; lu tsãnu ascumtu multu chiro; un gioni ascumtu
§ ascumsu1 (as-cúm-su) adg ascumsã (as-cúm-sã), ascumshi (as-cúm-shi), ascumsi/ascumse (as-cúm-si) – (unã cu ascumtu1)
§ ascunsu1 (as-cún-su) adg ascunsã (as-cún-sã), ascunshi (as-cún-shi), ascunsi/ascunse (as-cún-si) – (unã cu ascumtu1)
§ ascundiri/ascundire (as-cún-di-ri) sf ascundiri (as-cún-dirĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu s-ascundi; acupiriri, pãpãrusiri, zãrusiri
{ro: acţiunea de a ascunde; ascundere}
{fr: action de cacher}
{en: action of hiding}
ex: (gioclu) cu cheatra ascundiri
§ ascundeari/ascundeare (as-cun-deá-ri) sf ascunderi (as-cun-dérĭ) – (unã cu ascundiri)
ex: loc tr-ascundeari ea nu videa
chilipuri/chilipure
chilipuri/chilipure (chi-li-pú-ri) sf chilipuri (chi-li-púrĭ) – pãr-mãtii multu ma eftinã dicãt tinjia-a ljei di-aradã (multi ori xifaptã di pãrmãteftu cãndu va s-ascapã di nãsã); pãrmãtii acumpratã multu ma eftin putsãn di cãt fatsi di-aradã
{ro: chilipir}
{fr: aubai-ne}
{en: bargain}
ex: aflai nã chilipuri; arsari shi gioacã niheamã, cã bunã chilipuri nã cãdzu; ahtari chilipuri s-u cãftãm cu tseara, nu u-aflam
§ chilipurgi (chi-li-pur-gí) sm chilipurgeadz (chi-li-pur-gĭádzĭ) – om tsi-alagã mash dupã chilipuri; chilipirgi, hãpsãngi
{ro: chilipirgiu}
{fr: homme qui cherche des aubaines}
{en: man seeking bargains}
§ chilipirgi (chi-li-pir-gí) sm chilipirgeadz (chi-li-pir-gĭádzĭ) – (unã cu chilipurgi)
§ hãpsãngi (hãp-sãn-gí) sm, sf hãpsãngioanji/hãpsãngioanje (hãp-sãn-gĭŭá-nji), hãpsãn-geadz (hãp-sãn-gĭádzĭ), hãpsãngioanji/hãpsãngioanje (hãp-sãn-gĭŭá-nji) – (unã cu chilipurgi)
cripsanã
cripsanã (crip-sá-nã) sf cripsani/cripsane (crip-sá-ni) – loclu iu omlu poati s-ascundã un lucru; loclu iu omlu poati si s-ascundã (tra s-poatã s-doarmã i s-dizvurseascã, tra s-nu poatã lumea s-lu aflã, etc.); ascumtish, ascumtatic, ascumtalj, ascumtici, pãtljauã, limeri, etc.
{ro: ascunzătoare}
{fr: cachette}
{en: hiding place}
dit
dit (dítŭ) prip [tsi yini di la dauãli zboarã di shi tu] – zbor tsi-aspuni ligãtura tsi u-ari un lucru cu loclu iu s-aflã tsiva (loclu di iu si scoati tsiva, di iu yini cariva, di iu nchiseashti tsiva, etc.); din, ditru, di;
(expr:
1: nu lj-es dit zbor = lu-acultu, fac tut tsi-nj dzãtsi;
2: nj-si mutã perlji dit cap = lãhtãrsescu;
3: ãnj ljau perlji dit cap sh-fug = fug di-iuva, agonja sh-lãhtãrsit;
4: nj-deapir (nj-trag, nji zmulgu) perlji din (dit) cap = nj-yini si-nj trag perlji dit cap di plãndzearea shi aurlarea tsi fac sh-di durearea tsi-aduchescu)
{ro: din}
{fr: de}
{en: from}
ex: loclu tut lu-alagã shi dit loc nu s-minã (angucitoari: mintea); dit oauã hearti, pot s-easã pulj?; ascãpã dit cãfasi; nu lj-es dit zbor
§ ditru (dí-tru) prip – (unã cu dit)
ex: mizi ascãpai ditru-aesti mintireji; lu-ascãpã ditru hãpsani; easi ditru odã
§ din (dín) prip – (unã cu dit)
ex: geamurli din hoarã; lu scoasim din casã; perlji din cap sh-dipira; yin din pãduri
§ ditrã (dí-trã) cong – di itia cã; dirtã, trã, cã, cãtse
{ro: pentru, pentru că}
{fr: pour, à cause de}
{en: for, because of}
ex: ditrã (trã) tini stau; ditrã tini (di itia-a ta) mi ncãceai
§ dirtã (dír-tã) cong – (unã cu ditrã)
§ dintrã (dín-trã) cong (shi forma shcurtã dintr-) – dit, din, di ningã, din fatsã, etc.
{ro: din, dintre}
{fr: de, d’entre, près de}
{en: of, from, between}
ex: dintrã (di ningã) grãdinã u loai; calea dintrã (namisa di) sesti dauã hori; l-va dintr-inimã (dit inimã); s-fugã dintrã ea (di ningã ea, din fatsa-a ljei); li chiru dintr-oclji (dit fatsa-a ocljilor); fug dintrã tini (din fatsa-a ta, di ningã tini)
dzac
dzac (dzácŭ) vb III shi II dzãcui (dzã-cúĭ), dzãtseam (dzã-tseámŭ), dzãcutã (dzã-cú-tã), dzatsiri/dzatsire (dzá-tsi-ri) shi dzãtseari/dzãtseare (dzã-tseá-ri) – stau tes tu crivati (mpadi pri loc, pri scamnu, etc.) cã nu-am tsiva s-fac (cã hiu lãndzit, nidurnjit, avursit, mortu, etc.); stau tes (mortu) tu murminti; stau iuva di multu chiro apãrãtsit di tuts; zac, lãndzidzãscu, dormu, etc.
{ro: zăcea}
{fr: être malade; garder le lit; gésir}
{en: be sick; lie in bed; lie (helpless or dead)}
ex: ari un an tsi dzatsi; s-dzacã shi sã suschirã; va s-dzacã sum neauã loclu; un tinir dzatsi greu lãndzit; ne lãngoari nu-am dzãcutã; tuts, asteshlji, dzac tu laea tsarã; ari un an tsi dzatsi; dzãcui lãndzit doi mesh; dzatsi anj di dzãli agãrshit tu hãpsani
§ dzãcut (dzã-cútŭ) adg dzãcutã (dzã-cú-tã), dzãcuts (dzã-cútsĭ), dzãcuti/dzãcute (dzã-cú-ti) – tsi easti tes mpadi (tu crivati); tsi easti lãndzit; cari nu para easti ghini cu sãnãtatea sh-lãndzidzashti lishor; zãcut;
(expr: dzãcutlu shi pãtsãtlu! = s-lu lja neclu, si s-ducã la drats!)
{ro: zăcut, bolnav; bolnăvicios}
{fr: malade; maladif; qui a gardé le lit}
{en: sick; sickly; who lies (in bed, helpless or dead)}
ex: s-arsarã ea di-iu sta dzãcutã (lãndzitã); fu dzãcut (lãndzit, tu crivati) trei stãmãnj; easti om multu dzãcut (tsi easti totna ca lãndzit)
§ dzatsiri/dzatsire (dzá-tsi-ri) sf dzatsiri (dzá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dzatsi tu crivati (easti lãndzit, mortu, etc.)
{ro: zăcere}
{fr: action d’être malade; de garder le lit; de gésir}
{en: action of being sick; of lying (in bed, helpless or dead)}
§ dzãtseari2/dzãtseare (dzã-tseá-ri) sf dzãtseri (dzã-tsérĭ) – (unã cu dzatsiri)
ex: dzãtsearea aestã nu mi-arãseashti
§ zac (zácŭ) vb III shi II zãcui (zã-cúĭ), zãtseam (zã-tseámŭ), zãcutã (zã-cú-tã), zatsiri/zatsire (zá-tsi-ri) shi zãtseari (zã-tseá-ri) – (unã cu dzac)
ex: isusitili zac di vreari, laili feati; gionili-a tãu tu groapã zatsi
§ zãcut (zã-cútŭ) adg zãcutã (zã-cú-tã), zãcuts (zã-cútsĭ), zãcuti/zãcute (zã-cú-ti) – (unã cu dzãcut)
filichii/filichie
filichii/filichie (fi-li-chí-i) sf filichii (fi-li-chíi) – binai (casã, loc, etc.) iu suntu tsãnuts ncljish atselj tsi suntu aflats cu stepsu di chivernisi (dupã tsi suntu giudicats shi culãsits tra sã sta ncljish un castili chiro, icã ninti, cãndu ashteaptã ninga tra si s-ducã la giudicatã); filãchii, hapsi, hãpsani, hãpseani, hãpsãnã, ncljisoari, zundani, sãndani, zãndani, pudrumi, budrumi, bãdrumi
{ro: închi-soare}
{fr: prison}
{en: prison}
ex: arcats-lu s-putridzascã tu filichii (hapsi)
§ filãchii/filãchie (fi-lã-chí-i) sf filãchii (fi-lã-chíi) – (unã cu filichii)
firã
firã (fí-rã) sf firi/fire (fí-ri) – atsea tsi s-cheari dit-unã muljiturã cu aburarea (ca apa bunãoarã tsi hearbi, tsi sta la soari, etc.); atsea tsi scadi dit un lucru cu njicshurarea-a lui; atsea tsi lipseashti dit-un lucru; atsea tsi-aspuni cã un lucru nu easti ghini adrat; lipsitã, cusuri, xichi, ihtizai, herã
{ro: pierdere, lipsă}
{fr: déchet; coulage; discale, manque}
{en: loss; leak; lack, shortage}
§ herã (hĭé-rã) sf fãrã pl – atsea tsi-aspuni cã un lucru nu easti ghini adrat sh-cã ari tsiva tsi-lj lipseashti; atsea tsi lipseashti dit-un lucru; lipsitã, mãhãnã, cusuri, smãrdã, catmeri, xichi;
(expr: escu herã = nj-lipseashti tsiva, nu hiu cu tutã mintea, escu glar)
{ro: lipsă, defect}
{fr: tare, manque, défaut}
{en: fault, shortage, deficiency}
ex: pute vãrnãoarã herã (xichi) di tsiva nu armãsesh; tsi ts-u hera (tsi tsã lipseashti; cari tsã easti lipsita), cãsidoase? kiliposh di mãrgãritari; nu s-fãtsea xichi shi herã (catmeri); nj-deadi herã (nu cãt lipsea); tini eshti herã
(expr: eshti glar), nu li ai tuti mintsãli
§ firisescu (fi-ri-sés-cu) vb IV firisii (fi-ri-síĭ), firiseam (fi-ri-seámŭ), firisitã (fi-ri-sí-tã), firisiri/firisire (fi-ri-sí-ri) – fac unã muljiturã sã scadã cu aburarea (cu chicarea i curarea prit unã guvã, etc.); fac tsiva si scadã (si s-chearã, si s-njicshureadzã, etc.); afirisescu, hirisescu, aburedz, cur, chic, cher, scot, njicshuredz, scad, dipun, apun, discrescu, mputsãnedz, psãnedz; (fig:
1: firisescu = mi cher cu mintea tu-altã parti; expr:
2: firisescu guvojdi = treambur di (nj-easti) fricã, treambur di (nj-easti) arcoari)
{ro: pierde, lipsi, scădea, reduce, împuţina}
{fr: éprouver du déchet; subir du coulage; diminuer, discaler, réduire, déduire, rabattre}
{en: lose, reduce, diminish}
ex: patru njelj nã firisirã (nã s-chirurã, murirã)
§ firisit (fi-ri-sítŭ) adg firisitã (fi-ri-sí-tã), firisits (fi-ri-sítsĭ), firisiti/firisite (fi-ri-sí-ti) – tsi ari scãdzutã; tsi s-ari njicshuratã; afirisit, hirisit, aburat, chicat, curat, chirut, scos, njicshurat, scãdzut, dipus, apus, discriscut, mputsãnat, psãnat
flucusescu
flucusescu (flu-cu-sés-cu) vb IV flucusii (flu-cu-síĭ), flucuseam (flu-cu-seámŭ), flucusitã (flu-cu-sí-tã), flucusiri/flucusire (flu-cu-sí-ri) – lu-aruc pri cariva tu hãpsani; ncljid, hãpsãnescu
{ro: întemniţa}
{fr: emprisonner}
{en: imprison}
ex: flucusits-lu (arcats-lu tu hãpsani) doi mesh
§ flucusit (flu-cu-sítŭ) adg flucusitã (flu-cu-sí-tã), flucusits (flu-cu-sítsĭ), flucusiti/flucusite (flu-cu-sí-ti) – tsi easti ncljis tu hãpsani; ncljis, hãpsãnit
{ro: întemniţat}
{fr: emprisonné}
{en: imprisoned}
§ flucusiri/flucusire (flu-cu-sí-ri) sf flucusiri (flu-cu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti ncljis tu hãpsani; ncljidiri, ncljideari, hãpsãniri
{ro: acţiunea de a întemniţa; întemniţare}
{fr: action d’emprisonner}
{en: action of throwing in prison}