{ro: pune la cuptor}
{fr: mettre dans le four}
{en: put in the oven}
ex: nu mi njishcai di la cireap pãn nu nji ncilipai pãnea

§ ncilipat (nci-li-pátŭ) adg ncilipatã (nci-li-pá-tã), ncilipats (nci-li-pátsĭ), ncilipati/ncilipate (nci-li-pá-ti) – tsi easti bãgat tu cireap tra si s-coacã
{ro: pus la cuptor}
{fr: mis dans le four}
{en: put in the oven}
ex:

§ ncilipari/ncilipare (nci-li-pá-ri) sf ncilipãri (nci-li-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã tsiva tu cireap tra si s-coacã
{ro: acţiunea de a pune la cuptor}
{fr: action de mettre dans le four}
{en: action of putting in the oven}

§ hãsãpescu1 (hã-sã-pés-cu) adg hãsãpeascã (hã-sã-peás-cã), hãsãpeshtsã (hã-sã-pésh-tsã), hãsãpeshti (hã-sã-pésh-ti) – tsi ari s-facã cu hãsaplu i hãsãplãchea; (lucru) di hãsap
{ro: de măcelar}
{fr: de boucher}
{en: of butcher}
ex: cutsut hãsãpescu (di hãsap)

§ hãsãpescu2 (hã-sã-pés-cu) vb IV hãsãpii (hã-sã-píĭ), hãsãpeam (hã-sã-peámŭ), hãsãpitã (hã-sã-pí-tã), hãsãpiri/hãsãpire (hã-sã-pí-ri) – talj unã pravdã tra sã-lj vindu carnea; vatãm (cu apala, tufechea, etc.) unã multimi di hiintsi (oaminj, prãvdzã, etc.); trec prit lipidã (cutsut, apalã, etc.); fac mãchelj; cãsãpescu, mãchilipsescu, gilitipsescu, etc.
{ro: măcelări, masacra}
{fr: tuer des animaux pour la viande; massacrer}
{en: slaughter animals for meat; massacre}
ex: lj-hãsãpirã (lj-mãchilipsirã) tuts, cu njic sh-cu mari

§ hãsãpit (hã-sã-pítŭ) adg hãsãpitã (hã-sã-pí-tã), hãsãpits (hã-sã-pítsĭ), hãsãpiti/hãsãpite (hã-sã-pí-ti) – (pravdã) tãljatã ti carni; tsi easti vãtãmat (tricut prit lipidã); cãsãchit, mãchilipsit, gilitipsit, etc.
{ro: măcelărit, masacrat}
{fr: tué (pour la viande); massacré}
{en: slaughtered; massacred}

§ hãsãpiri/hãsãpire (hã-sã-pí-ri) sf hãsãpiri (hã-sã-pírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãdu unã pravdã easti tãljatã trã carni; atsea tsi s-fatsi cãndu s-mãchi-lipseashti cariva; cãsãchiri, mãchilipsiri, gilitipsiri, etc.
{ro: acţiunea de a măcelări, de a masacra; măcelărire, masacrare}
{fr: action de tuer (pour la viande), massacrer}
{en: action of slaughtering, of massacring}

§ hãsãpii/hãsãpie (hã-sã-pí-i) sf hãsãpii (hã-sã-píĭ) –
1: tãljarea-a unei multimi di prãvdzã trã carni; vãtãmarea-a unei multimi di hiintsi (oaminj, prãvdzã, etc.), cu virsari di sãndzi (cu apala, cãtsutlu, tufechea, etc.);
2: ducheani iu s-vindi carni sh-lugurii fapti di carni; hasapljo, cãsãpnitsã, hãsãpnitsã, hãsãmnitsã, hãsãplãchi
{ro: măcel, masacru; măcelărie}
{fr: carnage, massacre; boucherie}
{en: carnage, slaughter, massacre; butcher’s shop}
ex: intrai tu hãsãpii tra s-acumpãr carni; hãsãpii (mãchelj, mãchilipsiri, fãnico) featsirã tu casili-a lor

§ cãsãpescu (cã-sã-pés-cu) vb IV cãsãchii (cã-sã-chíĭ), cãsãcheam (cã-sã-chĭámŭ), cãsãchitã (cã-sã-chí-tã), cãsãchi-ri/cãsãchire (cã-sã-chí-ri) – (unã cu hãsãpescu2)
ex: ansãrits, cã ma nã cãsãpescu (mãchilipsescu); lj-cãsãchirã mãratslji tu munti

§ cãsãchit (cã-sã-chítŭ) adg cãsãchitã (cã-sã-chí-tã), cãsãchits (cã-sã-chítsĭ), cãsãchiti/cãsãchite (cã-sã-chí-ti) – (unã cu hãsãpit)

§ cãsãchiri/cãsãchire (cã-sã-chí-ri) sf cãsãchiri (cã-sã-chírĭ) – (unã cu hãsãpiri)

§ cãsãpii/cãsãpie (cã-sã-pí-i) sf cãsãpii (cã-sã-píĭ) – (unã cu hãsãpii)

(expr: l-mãyipsirã) pri Goga; ponjlji ligarã
(expr: featsirã) multu poami estan; Mailu cu mushuteatsa-a lui ligã poami sh-Cirisharlu li coapsi; nu-lj ligã ninga mintea
(expr: armasi ageamit, nu criscu cu mintea, nu s-coapsi la minti); aestu u ligã tu greaua, ca gumarlu pri punti
(expr: ari cap di tãgari, u tsãni pi-a lui, easti nãpudhearic); ascherea ligã
(expr: anvãrligã) pãdurea; mi ligai cu nãs s-fac lucru; u ligã
(expr: deadi zborlu, s-ipuhriusi) “cã va mi duc”, shi di ducã mãna nu trapsi; ficiorlu s-ligã (deadi zborlu, lj-tãxi) s-lj-aducã cãnjlji; cu un zbor lji ligai gura
(expr: l-feci s-tacã, s-nu-sh dishcljidã gura) di nu putu s-dzãcã tsiva; nãs nu-ascultã shi u ligã
(expr: apufãsi), cã va s-ducã, iu s-duc sh-fratslji; sh-ligã tuti cãrtsãli tsi-avea; mi ligai
(expr: lj-tãxii) s-lji fac aestã buneatsã; li bãgash ghini, cu sineti?; nu mi leg
(expr: nu-ts tãxescu), cara s-pot va s-yin, cara nu, nu; moasha-atsea-l ligã
(expr: lj-arcã mãyi); leagã-ts tsãruhili
(expr: ndreadzi-ti, fã-ti etim) sh-adunã-o cãtrã amari

§ ligat (li-gátŭ) adg ligatã (li-gá-tã), ligats (li-gátsĭ), ligati/ligate (li-gá-ti) – (lucri) tsi suntu fapti si sta stres deadun (cu agiutorlu-a unui hir, spangu, funi, singiri, etc. tsi s-anvãrteashti pristi eali sh-un nod tsi li tsãni tu-un loc deadun, tra s-nu s-disfacã); (pungã) tsi-lj s-ari ncljisã gura cu-un spangu anvãrtit deavãrliga
{ro: legat}
{fr: lié, attaché}
{en: tied, attached}
ex: dipuni ligat di bãrnu shi agiundzi tru salã; un pilister cu cartea ligatã di gushi; him cu mãnjli ligati sh-nu putem s-u dãm; oaminj ligats cu mãnjli dinãpoi; tãlje funea cu cari eara ligat; catilu tsi-l giudica eara ligat di unlu oclju cã-l durea; cu ocljilj ligats, da s-acatsã vãrã, da s-acatsã, nu-ari; eara ligat cu heari multu greali; calu easti ligat (tsãnut di tsiva cu-unã funi tra s-nu s-minã dit loc); tora nyeai shi nu hiu ligat di giurat
(expr: pot s-fac shi si spun tsi voi); greashti cu un grai ligat
(expr: apufãsit, mintimen); acatsã di ntreabã capitili ligati
(expr: mintimeni) dit amirãrilji; ari zboarã ligati
(expr: mintimeni); vãrã nu putea s-lji da vãrã minti ligatã
(expr: mintimenã, tsi mindueashti ghini, etc.); Yeani n hoarã ma ligat
(expr: ma cu minti, ma cu cap, ma mintimen); gionili-a tãu easti ligat
(expr: mãyipsit, lji s-au faptã-amãyi; icã expr: easti loat sclav); cãnjlji atumtsea eara ligats cã sh-eara dzua; nu hiu ligat di giurat shi aspun alihea curatã

§ ligari/ligare (li-gá-ri) sf ligãri (li-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-leagã tsiva i cariva;
(expr: hiu tri ligari = hiu glar, glãrii di minti)
{ro: acţiunea de a lega}
{fr: action de lier, d’attacher}
{en: action of tying; of attaching}
ex: lai capsuman, ligari vrei di prun; easti tri ligari
(expr: glãri di minti)

§ ligãturã (li-gã-tú-rã) sf ligãturi (li-gã-túrĭ) – atsea (spangul, funea, singirlu, zborlu dat, etc.) tsi li fatsi s-hibã ligati dauã (i ma multi) lucri; lucrili tsi suntu ligati deadun; zbor dat salami di cariva (cu giurat, cu tsirimonji) cã va-l facã sigura un lucru; aduchirea (sinfunia, cundrata) cu cari s-leagã doi (i ma multsã) oaminj ta s-facã tsiva; atsea di cari easti ligat un lucru ca si s-facã i s-nu s-facã; ipuhreusi, cãuli, cãvuli, sinfunii, ligãmintu
{ro: legătură, condiţie, legământ, pact, înţelegere}
{fr: lien, liaison, condition, pacte, obligation}
{en: tie, bond, binding, condition, pact, understanding}
ex: lj-diznudai ligãturli cu cari eara ligat la mãnj; lo avearea di la vãsiloanja, cum lã fu ligãtura (aduchirea); vinji la pãlati, cum lã fu ligãtura; aclo avea nã ligãturã multu greauã; deadi zbor, cã nãsh avurã ligãtura, s-nu s-ducã; prindea tora, dupã ligãturã, s-lji da feata; limba lji si dizligã dinãoarã; featsirã ligãtura, i s-lu dispoalji di muli, i si-lj lja tut tsi-ari preftul; hilja-a amirãlui va mãrtari, cu ligãtura (ipuhreusea tra) s-u facã s-arãdã; u vindic mash cu-unã ligãturã (cãuli, ligãmintu)

§ ligãmintu (li-gã-mín-tu) sn ligãminti/ligãminte (li-gã-mín-ti) – zbor dat i aduchiri faptã salami (cu giurat, cu tsirimonji) di cariva (i ma multsã) cã va si s-facã sigura un lucru; sinfunia cu cari s-leagã doi (i ma multsã) oaminj tra s-facã tsiva
{ro: legământ, pact, înţelegere}
{fr: pacte, obligation}
{en: pact, understanding}

§ dizleg (diz-légŭ) (mi) vb I dizligai (diz-li-gáĭ), dizligam (diz-li-gámŭ), dizligatã (diz-li-gá-tã), dizligari/dizligare (diz-li-gá-ri) – li fac dauã (i ma multi) lucri tra s-nu mata hibã ligati un di-alantu (s-hibã ahoryea); disfac un nod cu cari easti ligat un lucru; dishcljid unã pungã (sac, etc.) tsi eara ligatã la gurã; disfac, diznod, dishcljid;
(expr: l-dizleg = (i) ãlj dau cali (lj-aflu ceareea, troplu, culaea) a unui lucru tsi easti multu mintit; aflu apandisea la unã ntribari i unã angucitoari; (ii) l-fac pri cariva (cu discãntãri) tra si s-dishteaptã dit amãyili tu cari s-aflã arcat; lu-amãyipsescu, l-cãrmuescu; (iii) aspargu ntsircljarea tu cari s-aflã cariva i tsiva; (iv) lu-ascap dit ligarea sh-arcarea tu-ahapsi;
2: mi dizleg = (i) es dit ananghea (ipuhriusirea) tsi u-am tra s-fac lucrili tsi-nj si caftã s-li fac; (ii) mi-aruc tu-unã banã di purnilji; mi fac pãnghios;
3: nj-dizleg limba (di giurat) = (i) dishcljid gura shi zburãscu di lucri tsi vream s-li tsãn ascumti; (ii) pot (am izini tra) sã zburãscu trã un lucru ti cari am faptã giurat ca s-nu zburãscu; ascap di ipuhreusea tsi u-aveam cu giurat tra s-nu-l dzãc un lucru;
4: ãnj dizleg ocljilj = ved tsi s-fatsi;
5: mi dizleg = spun tsi am tu suflit a unui tsi poati s-mi-aducheascã i amãrtiili a unui preftu tra s-am ljirtarea-al Dumnidzã)
{ro: dezlega; rezolva (probleme)}
{fr: délier, débander, résoudre (des problèmes)}
{en: untie, solve (problems)}
ex: dizligã cãpestrul di la cal; brãnlu-a meu dizleagã (disfã, distsindzi); cara poati s-anguceascã shi s-dizleagã
(expr: s-aflã apandisea la) treili aesti ntribãri; dizligã (disfeatsi) hearili di la mãnj; dizleagã-nj mãnjli sã-ts dau ndoauã zãhãrtãri din gepi; nafoarã, s-dizligã shi ligã funea di un cutsur; lj-fu njilã a gionilui sh-u dizligã; nitsi draclu s-nu-lj poatã s-lji dizleagã; lji si dizligã limba di giurat shi zburã hiljlu di-amirã; aestã, minti fiteascã, lji li dizligã; nã dizligãm ocljilj
(expr: vidzum tsi s-fatsi); lji si dizligã limba
(expr: nchisi s-da apandisi la ntribãri) cãndu vidzu cã vor s-lu vatãmã pi tatã-su; va s-poatã s-li dizleagã
(expr: s-aflã apandisea la) atseali trei ntribãri; lji si dizligã limba di giurat; mi dizligã
(expr: mi ljirtã) preftul di-amãrtii ca s-pot s-mi cumãnic; cum u dizligã luguria
(expr: cum ãlj deadi cali, lj-aflã troplu a luguriiljei)?; moasha-aestã shtii s-leagã
(expr: s-arucã mãyi) shi s-dizleagã
(expr: s-dishteaptã dit mãyi); di cãndu muri tatã-su s-dizligã
(expr: s-featsi pãnghios)

§ dizligat (diz-li-gátŭ) adg dizligatã (diz-li-gá-tã), dizligats (diz-li-gátsĭ), dizliga-ti/dizligate (diz-li-gá-ti) – tsi nu mata easti ligat; tsi easti niligat (diznudat, disfaptu, dishcljis, etc.)
{ro: dezlegat; rezolvat (probleme)}
{fr: délié, débandé, résolu (des problèmes)}
{en: untied, solved (problems)}
ex: cãnili-i dizligat; ari gura dizligatã
(expr: zburashti multi, tsi lipseashti sh-tsi nu lipseashti)

§ dizligari/dizligare (diz-li-gá-ri) sf dizligãri (diz-li-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dizleagã tsiva; disfãtseari, diznudari, dishcljideari
{ro: acţiunea de a dezlega; de a rezolva (probleme)}
{fr: action de délier, de débander, de résoudre (des problèmes)}
{en: action of untying, of solving (problems)}
ex: lji spusi dizligarea-a atsilor trei ntribãri

§ nidizligat (ni-diz-li-gátŭ) adg nidizligatã (ni-diz-li-gá-tã), nidizligats (ni-diz-li-gátsĭ), nidizliga-ti/nidizligate (ni-diz-li-gá-ti) – tsi nu easti dizligat (diznudat, disfaptu, dishcljis, etc.); tsi easti ninga ligat
{ro: nedezlegat, nerezolvat}
{fr: qui n’est pas délié or détaché, qui n’est pas résolu (des problèmes)}
{en: that is not untied, undetached, unsolved (problems)}
ex: cãnili-i nidizligat (easti ligat)

§ nidizliga-ri/nidizligare (ni-diz-li-gá-ri) sf nidizligãri (ni-diz-li-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-dizleagã tsiva; disfãtseari, diznudari, dishcljideari
{ro: acţiunea de a nu dezlega; de a nu rezolva (probleme)}
{fr: action de ne pas délier, de ne pas détacher, de ne pas résoudre (des problèmes)}
{en: action of not untying, of not detaching, of not solving (problems)}

ex: lituryisea (psãltisea) doi preftsã; preftul va s-lituryiseascã adzã ti Ayiu-Nicola

§ lituryisit (li-tur-yi-sítŭ) adg lituryisitã (li-tur-yi-sí-tã), lituryisits (li-tur-yi-sítsĭ), lituryisiti/lituryisite (li-tur-yi-sí-ti) – tsi easti vluyisit (dghivãsit) di preftu cãndu fatsi lituryia Dumãnica i dzãlili pisimi; psãltisit, psãlsit, psulisit, vluyisit
{ro: liturghisit}
{fr: bénit durant la messe}
{en: celebrate during the mass}
ex: lituryii (piscuri) lituryisiti (vluyisiti di preftu Dumãnica)

§ lituryisiri/lituryisire (li-tur-yi-sí-ri) sf lituryisiri (li-tur-yi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu preftul dghivãseashti lituryia tu bisearicã; psãltisiri, psãlsiri, psulisiri, vluyisiri
{ro: acţiunea de a liturghisi; liturghisire}
{fr: action de célébrer la messe}
{en: action of celebrating the mass}

§ liturgo (li-tur-ghó) sm liturgadz (li-tur-ghádzĭ) – preftul tsi lituryiseashti tu bisearicã
{ro: preotul care slujeşte}
{fr: le prêtre officiant}
{en: officiating priest}
ex: preftul aestu noulu easti liturgo adzã