DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

anangasi/anangase

anangasi/anangase (a-nán-ga-si) sf fãrã pl – atsea tsi-l tradzi pri cariva (tsi-l fatsi, tsi-l pindzi) tra s-facã tsiva; shtiuri, parachinisi, mucaeti
{ro: îndemn, stimulant, impuls}
{fr: stimulant, impulsion}
{en: stimulant, impulse}
ex: chinsirã fãrã multã anangasi (pindzeari, shtiuri)

§ anãngãsãescu (a-nãn-gã-sã-ĭés-cu) vb IV anãngãsãii (a-nãn-gã-sã-íĭ), anãngãsãeam (a-nãn-gã-sã-ĭámŭ), anãngãsãitã (a-nãn-gã-sã-í-tã), anãngãsãiri/anãngãsãire (a-nãn-gã-sã-í-ri) – lj-dzãc a unui (l-pingu, l-fac, l-cljem, l-cãndãrsescu, l-vãryescu, etc. pri cariva) tra s-facã un lucru; mi fac mucaeti (dupã anangasea tsi nj-u fatsi cariva) tra s-lu fac un lucru; anãngãsescu, ngãsãescu, parachinisescu, pãrãchinisescu, pãrãchinsescu, pãrãnchisescu; fac, pingu, cãndãrsescu, ipuhriusescu, vãryescu, urnimsescu, etc.
{ro: îndemna, stimula, forţa}
{fr: inciter, stimuler, contraindre, forcer}
{en: incite, stimulate, force, oblige}
ex: bãrbatslji anãngãsãea caljlji (lj-pindzea, lj-avina, lj-fãtsea s-minã ma-agonja); mi anãngãsãeashti (mi fatsi, mi pindzi, mi ipu-hriuseashti) s-fug noaptea

§ anãngãsãit (a-nãn-gã-sã-ítŭ) adg anãngãsãitã (a-nãn-gã-sã-í-tã), anãngãsãits (a-nãn-gã-sã-ítsĭ), anãngãsãiti/anãngãsãite (a-nãn-gã-sã-í-ti) – tsi-lj s-ari dzãsã (tsi easti pimtu, faptu, cãndãrsit, ipuhriusit) s-facã tsiva; tsi s-ari faptã mucaeti; anãngãsit, ngãsãit, parachinisit, pãrãchinisit, pãrãchinsit, pãrãnchisit; faptu, pimtu, cãndãrsit, ipuhriusit, vãryit, urnimsit, etc.
{ro: îndemnat, stimulat, forţat}
{fr: incité, stimulé, contraint, forcé}
{en: incited, stimulated, forced, obliged}

§ anãngãsãi-ri/anãngãsãire (a-nãn-gã-sã-í-ri) sf anãngãsãiri (a-nãn-gã-sã-írĭ) – atsea tsi fatsi un cari anãngãsãeashti pri cariva; anãngãsiri, ngãsãiri, parachinisiri, pãrãchinisiri, pãrãchinsiri, pãrãnchisiri; fãtseari, pindzeari, cãndãrsiri, ipuhriusiri, vãryiri, urnimsiri, etc.; anangasi, mucaeti, shtiuri
{ro: acţiunea de a îndemna, de a stimula, de a forţa; îndemnare, stimulare, forţare}
{fr: action d’inciter, de stimuler, de contraindre, de forcer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

plimatco

plimatco (pli-mat-có) sm plimatcadz (pli-mat-cádzĭ) – preftul a curi omlu si ximuluyiseashti (lji spuni amãrtiili tsi-ari faptã) tra s-caftã ljirtari al Dumnidzã; pramatico, prãmatico
{ro: duhovnic, confesor}
{fr: confesseur}
{en: (father) confessor}
ex: si ximu-luyisescu muljerli la plimatco (preftu)

§ pramatico (pra-ma-ti-có) sm pramaticadz (pra-ma-ti-cádzĭ) – (unã cu plimatco)

§ prãmatico (prã-ma-ti-có) sm prãmaticadz (prã-ma-ti-cádzĭ) – (unã cu plimatco)
ex: va s-njargã la prãmatico

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ticlifi/ticlife

ticlifi/ticlife (ti-clí-fi) sf ticlihi? (ti-clíhĭ) – harea tsi u-ari atsel cari-aducheashti cã nu-lj yini s-facã tsiva di-arshini i di fricã; andirsi, andirisi, ndilisi, ndirisi, antirisi, arushdii, arshini
{ro: timiditate, jenă; scrupul}
{fr: timidité, gêne; scrupule}
{en: timidity, shyness, bashfulness; scruple}
ex: s-hibã fãrã ticlifi (arushdii, arshini); si spunem fãrã ticlifi (arshini) la prãmaticolu; li-acãtsarã ghini aloaturli di eara fãrã ticlifi (andirisi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã