|
|
provã
provã (pró-vã) sf provi/prove (pró-vi) – semnul tsi-aspuni cã un lucru easti (s-featsi) dealihea; atsea tsi-adarã omlu tra si shtibã cã un lucru poati si s-facã ashi cum mindueashti el; duchimãsirea-a unei hãlati tra s-vedz ma s-lucreadzã cum lipseashti; semnu, ispati, mãrturii
{ro: probă, dovadă, experiment}
{fr: essai, épreuve}
{en: proof, test, trial, experiment}
provatos
provatos (pro-va-tósŭ) adv – vedz tu pravatos
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pravatosapudixescu
apudixescu (a-pu-dhic-sés-cu) vb IV apudixii (a-pu-dhic-síĭ), apudixeam (a-pu-dhic-seámŭ), apudixitã (a-pu-dhic-sí-tã), apudi-xiri/apudixire (a-pu-dhic-sí-ri) – aduc (dau) semnu (provã) cã atsea tsi spun easti dealihea
{ro: dovedi}
{fr: prouver}
{en: prove}
§ apudixit (a-pu-dhic-sítŭ) adg apudixitã (a-pu-dhic-sí-tã), apudixits (a-pu-dhic-sítsĭ), apudixiti/apudixite (a-pu-dhic-sí-ti) – tsi s-ari adusã semnu cã atseali spusi suntu dealihea
{ro: dovedit}
{fr: prouvé}
{en: proven}
§ apudixiri/apudixire (a-pu-dhic-sí-ri) sf apudixiri (a-pu-dhic-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adutsi semnu cã atseali spusi suntu dealihea
{ro: acţiunea de a dovedi; dovedire}
{fr: action de prouver}
{en: action of proving}
§ apodi-xi/apodixe (a-pó-dhic-si) sf apodixi (a-pó-dhixĭ) – semnu cã atsea tsi spuni cariva easti dealihea; carti scriatã shi ipugrãpsitã ca semnu cã atsel tsi sh-bãgã ipugrãfia pricunoasti cã ari loatã paradz di la cariva; semnu, provã, ispati, huciudii, hugiudii
{ro: dovadă, chitanţă}
{fr: preuve, quittance}
{en: proof, receipt}
duchimii/duchimie
duchimii/duchimie (du-chi-mí-i) sf duchimii (du-chi-míĭ) – atsea tsi fatsi omlu tra s-veadã ma s-hibã dealihea un lucru; semnul cã tsiva easti dealihea; provã
{ro: încercare, probă}
{fr: essai, épreuve}
{en: trial, test}
ex: lj-feci duchimia (prova)
§ duchimãsescu (du-chi-mã-sés-cu) (mi) vb IV duchimãsii (du-chi-mã-síĭ), duchimãseam (du-chi-mã-seámŭ), duchimãsitã (du-chi-mã-sí-tã), duchimãsiri/duchimãsire (du-chi-mã-sí-ri) – fac unã duchimii (provã); mutrescu (caftu) s-ved ma s-hibã dealihea atseali tsi-nj si par (tsi minduescu) cã suntu dealihea; caftu s-ved cum ãnj si uidiseashti (yini) un lucru (stranj); cãtãpãtsescu
{ro: încerca, proba}
{fr: essayer, éprouver}
{en: try, test}
ex: duchimãsea-l (fã-lj provã) cãt ma multu; l-duchimãsii (cãftai s-ved; l-vidzui) tsi om easti; lj-duchimãsii vãrtutea (cãftai s-ved cãt vãrtos easti; lj-vidzui vãrtutea)
§ duchimãsit (du-chi-mã-sítŭ) adg duchimãsitã (du-chi-mã-sí-tã), duchimãsits (du-chi-mã-sítsĭ), duchimãsiti/duchimãsite (du-chi-mã-sí-ti) – tsi-lj si featsi unã duchimii (provã); tsi easti cãftat tra sã-lj s-aducheascã hãrli; cãtãpãtsit
{ro: încercat, probat}
{fr: essayé, éprouvé}
{en: tried, tested}
§ duchimãsiri/duchimãsire (du-chi-mã-sí-ri) sf duchimãsiri (du-chi-mã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva duchimãseashti; cãtãpãtsiri
{ro: acţiunea de a încerca, de a proba}
{fr: action d’essayer, d’éprouver}
{en: action of trying, of testing}
§ niduchimãsit (ni-du-chi-mã-sítŭ) adg niduchimãsitã (ni-du-chi-mã-sí-tã), niduchimãsits (ni-du-chi-mã-sítsĭ), niduchimãsi-ti/niduchimãsite (ni-du-chi-mã-sí-ti) – tsi nu easti (tsi nu fu) duchimãsit; nicãtãpãtsit
{ro: neîncercat, neprobat}
{fr: qui n’est pas essayé; non éprouvé}
{en: that has not been tried (tested)}
fãndãzii/fãndãzie
fãndãzii/fãndãzie (fãn-dã-zí-i) sf fãndãzii (fãn-dã-zíĭ) – lugurii tsi s-veadi icã s-aducheashti mash cu mintea (ca tu-un yis, ca unã minduiri, cari agiutã scriitorlji, puetslji, artishtilj, etc. tu lucrul a lor); pistipsirea tsi u ari cariva cã un lucru easti dealihea, cãndu nu-ari nitsiunã provã cã easti dealihea ashi; fãntãzii, fãndãxiri, yis
{ro: fantezie, reverie, imaginaţie; închipuire}
{fr: imagination; présomption}
{en: imagination; presumption}
ex: multã fãndãzii duchii la omlu aestu; easti om cu fãndãzii
§ fãntãzii/fãntãzie (fãn-tã-zí-i) sf fãntãzii (fãn-tã-zíĭ) – (unã cu fãndãzii)
§ fãndãxii/fãndãxie (fãn-dãc-sí-i) sf fãndãxii (fãn-dãc-síĭ) – (unã cu fãndãzii)
§ fãndãxescu1 (fãn-dãc-sés-cu) (mi) vb IV fãndãxii (fãn-dãc-síĭ), fãndãxeam (fãn-dãc-seámŭ), fãndãxitã (fãn-dãc-sí-tã), fãndãxiri/fãndãxire (fãn-dãc-sí-ri) – ved lugurii cu mintea (nyisedz, minduescu, lugursescu, etc.); ãnj trec fãndãzii prit minti
{ro: închipui, imagina}
{fr: s’imaginer}
{en: imagine, presume}
ex: fãndãxea-ts cã yini unã dzuã cãndu nu cama pots s-lucredz
§ fãndãxit1 (fãn-dãc-sítŭ) adg fãndãxitã (fãn-dãc-sí-tã), fãndãxits (fãn-dãc-sítsĭ), fãndãxiti/fãndãxite (fãn-dãc-sí-ti) – tsi ari vidzutã (s-ari nyisatã) lucri cu mintea
{ro: imaginat, prezumţios}
{fr: imaginé, présomptueux}
{en: imagined; presumptious}
§ fãndãxiri1/fãndãxire (fãn-dãc-sí-ri) sf fãndãxiri (fãn-dãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fãndã-xeashti
{ro: acţiunea de a-şi închipui; închipuire}
{fr: action de s’imaginer}
{en: action of imagining}
§ fãndãzescu (fãn-dãzés-cu) (mi) vb IV fãndãzii (fãn-dãzíĭ), fãndãzeam (fãn-dãzeámŭ), fãndãzitã (fãn-dãzí-tã), fãndãziri/fãndãzire (fãn-dãzí-ri) – (unã cu fãndãxescu1)
ghidi
ghidi (ghí-di) invar – zbor cu cari cariva aspuni cã nu lu-arãseashti tsi s-fatsi, di pãreari di-arãu, cu cari-l cãtigurseashti pri un altu (tr-atseali tsi ari faptã), etc.
{ro: ghidi, termen de reproş, de dezaprobare, de regret, etc.}
{fr: terme de reproche, de blâme, de regret, etc.}
{en: word showing reproach, blame, disapproval, regret, etc.}
ex: ghidi, cap ca di mulari!
huciudii/huciudie
huciudii/huciudie (hu-cĭu-dí-i) sf huciudii (hu-cĭu-díĭ) – [dictiu-narlu al Papahagi nu easti sigur di noima tsi lj-u da a zborlui!]; semnul tsi-aspuni cã un lucru (unã faptã easti dealihea); lucrul (fapta, semnul, etc.) tsi easti ca unã soi di mãrtirii cã s-ari faptã (i cum s-ari faptã) tsiva; hugiudii, semnu, ispati, provã, mãrturii, mãrtirii, mãrtirilji
{ro: dovadă, mărturie}
{fr: preuve, témoignage, confirmation}
{en: proof}
ex: cu tutã inima shi cu tutã huciudia (?)
§ hugiudii/hugiudie (hu-gĭu-dí-i) sf hugiudii (hu-gĭu-díĭ) – (unã cu huciudii)
ex: s-dãm cu tutã hugiudia (?), s-fatsim bunets
imzai/imzae
imzai/imzae (im-zá-i) sf imzãi (im-zắĭ) – carti (di-aradã di la chivernisi, cu vulã sh-ipugrãfii) tu cari s-aspuni (tsi easti ca unã ispati, provã, semnu) cã un lucru s-ari faptã dealihea
{ro: atestat}
{fr: attestation}
{en: attestation}
ispati1/ispate
ispati1/ispate (is-pá-ti) sf pl(?) – lucrul tsi-aspuni cã tsiva easti dealihea; semnul (fapta, lucrul) tsi lu-aspuni un om ca unã soi di mãrtirii, cã s-ari faptã (i cum s-ari faptã) tsiva; semnu, mãrturii, mãrtirii, mãrtirilji, provã
{ro: dovadă, mărturie}
{fr: preuve, témoignage, confirmation}
{en: proof}
ex: s-v-u fac ispati (mãrtirii); cu tsi va-lj fãtsem ispati (tsi semnu va lj-adutsem) al dispoti?
pravatos
pravatos (pra-va-tósŭ) adv – zbor cari-agiutã tu zburãri cãndu un va s-aspunã cã un lucru s-aflã tu-unã scarã multu ma-analtã di-atsea tu cari s-aflã lucrili di-aradã; privatos, prãvatos, provatos, cu puteari, cu dinami, multu, vãrtos, sãnãtos, cadãr, etc.
{ro: tare, viguros}
{fr: fort, vigoureusement}
{en: strong, vigorously}
ex: bãgã s-aurlã pravatos (cu-unã boatsi sãnãtoasã, vãrtoasã), cã s-trundui tutã pãlatea di boatsea-a ljei; cari aurlã pravatos (multu, vãrtos), gura a lui va-l doarã; aurlã nãoarã pravatos pãnã la Dumnidzã; ãl ligã pravatos (vãrtos, sãnãtos) di un cutsur shi arcã prisuprã tãmbarea; ãlj ligã di cãti nã sulã catiun, ama pravatos; pindzi nãoarã pravatos cu lupata di mardzini
§ prãvatos (prã-va-tósŭ) adv – (unã cu pravatos)
ex: grea prãvatos (cu boatsi sculatã, analtã, sãnãtoasã)
§ provatos (pro-va-tósŭ) adv – (unã cu pravatos)
ex: li-asunã lirili provatos (sãnãtos, cu vrondu)
§ privatos (pri-va-tósŭ) adv – (unã cu pravatos)
semnu1
semnu1 (sém-nu) sn seamni/seamne (seám-ni) –
1: lucru tsi caftã s-aspunã tsiva (adrat di fisi icã di om, minari di mãnã, fãtseari cu ocljul, etc.); simadi, urmã, ulmã, arãzgãnã, tor, tragã, dãrã;
2: loclu tsi vrei s-lu-agudeshti cãndu aminj tsiva; lucrul tsi-avinj s-lu fats; nishani, scupo;
3: lucrul tsi-aspuni cã tsiva easti dealihea; provã, mãrturilji;
4: lucrul (nelu) tsi-l da un ficior a unei isusitã ca unã soi di arvunã cã va si nsoarã cu feata; arvunã, arãvoanã, arãvonã, doarã di la numtã;
5: lucru tsi s-aspuni cã nu easti faptu sum nomurli a fisiljei, ma faptu di unã puteari dit lumea alantã; nishani, ciudii, thamã, thavmã;
6: lucru (ca unã cupã turnatã cãtrã nghios cu-unã limbã nãuntru) tsi si spindzurã di gusha-a prãvdzãlor tra s-asunã cãndu s-minã; cloput, chipru, ciocan, tracã;
(expr: di om cu semnu, largu = zbor tsi-lj dzãtsi a omlu si s-afireascã di om cu semnu, s-aibã cãshtigã, cã easti om arãu)
{ro: semn, urmă, marcă, ţintă, probă, mărturie, dar de nuntă, arvună, miracol, ciudă, talangă}
{fr: signe, trace, cible, marque, preuve, témoignage, cadeau de noces, arrhes, miracle, sonnaille, prodige, dépit}
{en: sign, trace, target, proof, testimony, wedding present, deposit, miracle, spite, cattle-bell}
ex: featsi un semnu (minari) cu caplu; bãgai tu loclu-atsel un semnu; ai un semnu (urmã alãsatã di fisi i om) pri nari; seamnili dati (urmili alãsati) di ljundarã; a stearpilor fã-lã cãti un semnu; la oili-a meali, semnul easti unã furcã (la ureaclji); trei, patru seamni di oi; cati celnic sh-ari semnul a lui (di oi, di calj); lj-fãtsea pãrintsãlj, semnu; ari semnu
(expr: ari treatsiri, shtii cum s-lu lja omlu tra s-lu facã s-adarã tsi va el); lo semnu (lo tsi lipsea tra s-aibã treatsiri la cariva); nitsi semnu (urmã) di pãlati nu s-videa; si nvitsã s-da tu semnu (s-agudeascã pri nishani, s-nishinipseascã); s-tragã tu semnu (aminã tra s-agudeascã nishanea); s-lj-aducã shi semnul (prova); sh-lo semnul (tesea, loclu) di pãshe; a stearpilor fã-lã cãti un semnu pri lãnã; avea sh-nãs un semnu (aradã) di calj; acãtsãm cãlãujlji shi distupãm seamnili (chiprili tsi spindzura di gusha-a lor); deadirã seamnili (arvuna, arãvoanili) shi u bãsharã nveasta; Dumãnica tsi vinji deadim semnul (arãvoana di isozmatã); elj doilji deadirã semnu (arvuna di isusiri); tricurã cu seamnili la isozmã; nji s-aspusi semnu (ciudii, nishani) mari; cu ocljilj zgãrlits di semnul (ciudia) tsi vidzurã; mãri ãlj suntu seamnili! (nishenjli!); ea mutrea tsi semnu (ciudii) di featã; atsea nu sh-eara featã, cã sh-eara semnu (nishani, ciudii); nu-lj s-astindzea, trã semnu (trã ciudii); vrea-lj vatãmã, trã semnu (trã ciudii, si s-aducã aminti trã totna); s-li chirdem, trã semnu! (trã ciudii, trã njirari); shi, trã semnu! (trã ciudii); semnu (ciudii) s-aspusi tu hoarã; semnu (ciudii) di mustatsã; easti semnu (ciudii) mari aestã tsi featsi; om easti i semnu? (ciudii?); om cu semnu (om di-anami, cunuscut); cu semnu (anami), nicuchirã; nj-u semnu (nj-yini inati) sh-mi doari, cã omlu-a meu nj-u featsi; pãtsã seamnili (nipãtsãtili) sh-pãrmitili
simadi/simade
simadi/simade (si-má-di) simãdz (si-mắdzĭ) – lucru tsi caftã s-aspunã tsiva (adrat di fisi icã di om, minari di mãnã, fãtseari cu ocljul, etc.); loclu tsi vrei s-lu-agudeshti cãndu aminj tsiva; lucrul tsi-avinj s-lu fats; lucrul tsi-aspuni cã tsiva easti dealihea; semnu, tor, urmã, dãrã, nishani, provã, mãrturilji
{ro: semn, ţintă, indiciu}
{fr: signe, marque, indice, trace}
{en: mark, sign, trace}
ex: di diparti anchileashti simadea (semnul, nishanea) cu tufechea