|
|
popurdã
popurdã (pó-purdhã) sf popurdi/popurde (pó-pur-dhi) – unã soi di bureati (ciupernicã, peciurcã) tsi s-mãcã; smãrci, burec, ciupernicã, peciurcã, bishinã di vulpi
{ro: pufai, un fel de ciupercă comestibilă}
{fr: vesse de loup (champignon comestible)}
{en: an edible mushroom}
bishinã
bishinã (bi-shí-nã) sf bisinj (bi-shínjĭ) – vimtu tsi easi dit matsã prit guva di cur sh-cari, di-aradã, anjurzeashti urut shi fatsi un vrondu ghini cunuscut;
(expr:
1: bishinã di vulpi sf bishinj di vulpi – unã soi di bureati (ciupernicã, peciurcã) tsi s-mãcã; popurdã;
2: (dzãc, trag, etc.) bishinj = (dzãc, trag, etc.) minciunj;
3: vindu bishinj = dzãc minciunj sh-caftu s-lu-arãd pri cariva;
4: bishinã cufã = bishinã tsi nu s-avdi;
5: bishinj di cuc = zboarã goali sh-fãrã simasii; chirturi, bãrcudii, curcufeli, papardeli, curcu-beti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, etc.;
6: aruc (trag, nj-ascapã, scot, etc.) unã bishinã = bes, bishinedz;
7: cu bishinj nu s-vãpsescu oauãli = fãrã atseali tsi tsã lipsescu, nu pots s-lu fats un lucru;
8: nj-fug bishinjli = nj-easti multã fricã, lãhtãrsescu;
8: nj-arãtseashti bishina = nj-cher curagilu)
{ro: băşină}
{fr: pet}
{en: fart}
ex: trapsi (deadi, arcã, lj-ascãpã) nã bishinã di dishtiptã tutã lumea; macã lu schinj gumarlu, s-ashteptsã bishinj; ascultu mini bishinj
(expr: minciunj) di-atseali?
§ bishinos (bi-shi-nósŭ) adg bishinoasã (bi-shi-nŭá-sã), bishinosh (bi-shi-nóshĭ), bishinoasi/bishinoase (bi-shi-nŭá-si) – un tsi tradzi bishinj;
(expr: bishinos = (i) (om) tsi lj-easti fricã; tsi easti fricos, cãcãtos, cufuryios, etc.; (ii) (om) tsi dzãtsi minciunj, minciunos; (iii) (om) tsi zburashti chirãturi, tsi talji papardeli, tsi mãcã bizbilji, etc.)
{ro: băşinos}
{fr: péteur}
{en: who farts}
ex: nu-am vidzutã ficior ma bishinos (tsi tradzi ma multi bishinj; icã expr: tsi-lj fug ma multi bishinjli, tsi easti ma fricos) di-aestu; ved cã nu ts-u tsãni, bishinoase!
(expr: fricoase!, cãcãtoase!); s-nu njerdzi pri mintea-a bishinoslui aestu
(expr: a minciunoslui aestu, a-aishtui om tsi zburashti glãrinj)
§ bes (bésŭ) (mi) vb IV bishii (bi-shíĭ), bisham (bi-shĭámŭ), bishitã (bi-shí-tã), bishiri/bishire (bi-shí-ri) – alas vimtu s-easã (scot vimtu) dit matsã prit guva di cur; trag unã bishinã; bishinedz;
(expr:
1: capra beasi shi oaea s-arushineadzã = zbor tsi s-dzãtsi trã un om cã stipseashti, cãndu averlu easti cã un altu om lu-ari stepsul;
bishinã
bishinã di vulpi sf bishinj di vulpi – unã soi di bureati (ciupernicã, peciurcã) tsi s-mãcã; popurdã, smãrci, burec, ciupernicã, peciurcã
{ro: pufai, un fel de ciupercă comestibilă}
{fr: vesse de loup (champignon comestible)}
{en: an edible mushroom}
popurdhã
popurdhã (pó-purdhã) sf popurdhi/popurdhe (pó-pur-dhi) – unã cu popurdã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: popurdãvulpi/vulpe
vulpi/vulpe (vúl-pi) sf, adg vulchi (vúl-chi) – agru-prici di pãduri (mari cãt un cãni, cu ghuna ca aroshi, alicã, cu urecljili chipitoasi, cu mutsa ngustã) cunuscutã trã hãrli shireti tsi li ari; guna loatã sh-lucratã (ca palto, etc.) di la aestã agru-prici; schilã (fig:
1: bishinã di vulpi = popurdã, unã soi di bureati tsi s-mãcã;
2: vulpi = cheali, gunã di vulpi; stranj di cheali di vulpi;
3: vulpi (adg invar) = shiret, cumalindru, hitru, pispu, ponir, mãlãgar, puniro, tirtipci; expr:
4: vulpi veaclji (om multu shiret, cumalindru, pispu, etc.;
5: tsi vulpi tãcutã-i! = tsi om ipucrit easti, tsi nu dzãtsi atseali tsi mindueashti;
6: ari noauã sufliti ca vulpea, cãtusha sh-muljarea = easti greu s-lu fats s-moarã;
7: ca vulpea cu coaljili a tsaplui = ashteaptã tsiva ncot; [adutsem aminti cã pãrmitlu dzãtsi cã vulpea, vidzãndalui cã s-minã coaljili-a tsaplui, pistipsea cã va-lj cadã sh-tr-atsea ashtipta tra s-li mãcã];
8: vulpea, cari nu-agiundzea auãli, dzãtsea cã-s acri = zbor tsi s-dzãtsi-a atsilui cari, cãndu nu poati s-aibã (s-facã) un lucru, dzãtsi taha cã nu l-ari-ananghi)
{ro: vulpe, şiret}
{fr: renard, fourbe}
{en: fox}
ex: dusi mãrata di vulpi; ne gãljinj avem, ne di vulpi n-avigljem; vulpea, cãt easti di shireatã, cadi tu stãpitsã; shi vulpea s-acatsã di patruli cicioari; vulpea, cãndu s-vidzu fãr coadã, vru s-li facã tuti coluvi; nãs tsi nu vrea, na! iu astalji nã vulpi; vulpea, cu drãcuriili a ljei, arsari nãoarã; nu tricu-unã dzuã shi na-ts-u cumbara vulpi; cari dusi vulpea, nu ts-alãsã njari tu oalã; njarea tutã u-avea glãpuitã mastorsa di vulpi; dupã putsãnã oarã agiundzi la vulpi; vulpea-lj deadi nã cali; loai nã cheatrã, lj-aminai unã pri cãpuljili ali vulpi; tsi vulpi (fig: shiret, shireatã) tãcutã hii!; si nviscu di vulchi (fig: guni di cheali di vulpi)
§ vulponj (vul-pónjĭŭ) sm, sf, adg vulpoanji/vulpoanje (vul-pŭá-nji), vulponj (vul-pónjĭ), vulpoa-nji/vulpoanje (vul-pŭá-nji) – (unã cu vulpi)
ex: nu ti lja cu vulponjlu atsel (fig: omlu atsel shiret, cumalindru), cã va s-ti-arãdã
§ vulpilji/vulpilje (vul-pí-lji) sf vulpilj (vul-píljĭ) – hãrli tsi-l fac omlu tra s-hibã shiret ca unã vulpi; pispeatsã, shiritlãchi, punirlichi, tirtipi
{ro: şiretenie}
{fr: fourberie, finauderie}