|
|
pontsã
pontsã (pón-tsã) sf pontsã (pón-tsã) –
1: unã soi di cãpachi (tãvã, di her) cu cari s-acoapirã pãnea (mãcarea, pita) cãndu easti bãgatã si s-coacã pi vatra arsã; ponjtsã, pointsã, gastru, gastrã, ciriche, circhelj, circhen;
2: oalã di loc coptu tu cari s-crescu lilici (multi ori trã tsãneari n casã); ponjitsã, pointsã, glastrã, gãvãnos, ghiveci, ghiuveci, ljastrã
{ro: ţăst; ghiveci de flori}
{fr: four de campagne en forme de couvercle; pot à fleurs}
{en: oven in the form of a lid; flower pot}
ex: copshu pitã tu pontsã; chealea u bãgã sum pontsã ãlj dzãtsea “pontsã pi casã”
§ pointsã (pó-in-tsã) sf pointsã (pó-in-tsã) – (unã cu pontsã)
§ ponjtsã (pónjĭ-tsã) sf ponjtsã (pónjĭ-tsã) – (unã cu pontsã)
ex: voi avut nã ponjtsã mari; intrai tu-unã ulãrii s-acumpãr nã ponjtsã (tãvã largu di loc arsu)
badzarã
badzarã (ba-dzá-rã) sf badzari/badzare (ba-dzá-ri) shi badzãri (ba-dzắrĭ) – unã soi di pitã di cash (veardzã, urdzãts, etc.) adratã cu fãrinã di misur (cãlãmbuchi), coaptã di-aradã tu pontsã; pitã di bãbotã (bubotã); bãbotã, bubotã; (fig: badzara = om aplo, tsi nu shtii cum si s-poartã tu lumi, om di la oi, nipilichisit, niciuplit, neaspilat)
{ro: plăcintă de mălai}
{fr: galette de maïs avec du fromage et cuite au four appelé “pontsã”}
{en: some kind of cheese “pita” (pie) made with corn flour}
ex: easti un badzara (fig: neaspilat, tsi nu shtii si s-poartã tu lumi); nã dzuã, treatsi badzara di ursã pri-aclo
§ bãdzarã (bã-dzá-rã) sf bãdzari/bãdzare (bã-dzá-ri) shi bãdzãri (bã-dzắrĭ) – (unã cu badzarã)
bondzã
bondzã (bón-dzã) sf bondzã (bón-dzã) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz pontsã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãciriche
ciriche (ci-ri-chĭé) sm cirichedz (ci-ri-chĭédzĭ) – unã soi di cãpachi (di her) cu cari s-acoapirã pãnea (mãcarea, pita) cãndu easti bãgatã si s-coacã pi vatra arsã; cirche, circhen, circhelj, gastru, gastrã, pointsã, ponjtsã, pontsã
{ro: ţăst}
{fr: four de campagne en forme de couvercle}
{en: oven in the form of a lid}
§ circhen (cir-chĭénŭ) sn circheni/circhene (cir-chĭé-ni) – (unã cu ciriche)
§ cirche (cir-chĭé) sm circhedz (cir-chĭédzĭ) – (unã cu ciriche)
§ circhelj (cir-chĭéljĭŭ) sn circhealji/circhealje (cir-chĭá-lji) – (unã cu ciriche)
ex: acupirimintul lu-ari ca circhelj, ca gastrul atsel aruptul
§ cirichel (ci-ri-chĭélŭ) sn cirichealji(?) (ci-ri-chĭá-lji) – cireap njic, ciripic, cirichii, pishnic
{ro: cuptoraş}
{fr: petit four}
{en: small oven}
§ cirichii/cirichie (ci-ri-chí-i) sf cirichii (ci-ri-chíĭ) – (unã cu cirichel)
§ cirichinã (ci-ri-chí-nã) sf cirichini/cirichine (ci-ri-chí-ni) – vatra-a circhelui
{ro: vatra cuptorului}
{fr: l’âtre du four}
{en: hearth of oven}
gastru
gastru (ghás-tru) sn gastri/gastre (ghás-tri) – unã soi di cãpachi (di her) cu cari s-acoapirã pãnea (mãcarea, pita) cãndu easti bãgatã si s-coacã pi vatra arsã; gastrã, pointsã, pontsã, ponjtsã, pondzã, cirche, ciriche, circhelj, circhen
{ro: ţăst}
{fr: ustensile (four de campagne) en forme de couvercle}
{en: oven in the form of a lid}
ex: arap pisuprã, arap dinghios, nveastã tu mesi (angucitoari: gastrul)
§ gastrã (ghás-trã) sf gastri/gastre (ghás-tri) – (unã cu gastru)
ghiveci
ghiveci (ghi-vécĭŭ) sn ghiveci (ghi-vé-ci) – oalã di loc coptu tu cari s-crescu lilici (multi ori trã tsãneari n casã); glastrã, ghiuveci, pontsã, pondzã, pointsã, ponjitsã, ljastrã
{ro: ghiveci de flori}
{fr: pot à fleurs}
{en: flower pot}
ex: ari multi flori pit ghiveci
§ ghiuveci (ghĭu-vécĭŭ) sn ghiuveci (ghĭu-vé-ci) – (unã cu ghiveci)
glastrã
glastrã (ghlás-trã) sf glastri/glastre (ghlás-tri) – oalã di loc coptu tu cari s-crescu lilici (multi ori trã tsãneari n casã); ghiuveci, ghiveci, pontsã, pondzã, pointsã, ponjitsã, ljastrã, gãvãnos
{ro: ghiveci de flori}
{fr: pot à fleurs}
{en: flower pot}
§ ljastrã (ljĭás-trã) sf ljastri/ljastre (ljĭás-tri) – (unã cu glastrã)
pat3
pat3 (pátŭ) sn paturi (pà-turĭ) –
1: lucri bãgati sã sta tu-aradã un dupã-alantu; starea-a lucrilor tsi s-aflã bãgati un dupã-alantu (ca tu-un bair, sireauã, udopsu, dupã cum lipseashti, dupã cum s-tihiseashti icã dupã cum u va cariva); aradã, radã, arãdãrichi, sireauã, ordu, sãrã, udopsu, etc.;
2: vas tu cari s-bagã tsarã shi s-crescu lilicili; glastrã, ljastrã, ghiveci, ghivici, ghiuvici, pontsã, pointsã
{ro: rând, şir; ghiveci (de flori)}
{fr: rangée; pot à fleurs}
{en: row; flower pot}
ex: ari trei paturi (arãdz) di carafili tru grãdinã; patlu di carafili dit grãdina-a voastrã njurzeashti di diparti
pointsã
pointsã (pó-in-tsã) sf – vedz tu pontsã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pontsãpondzã
pondzã (pón-dzã) sf pondzã (pón-dzã) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz pontsã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãponjtsã
ponjtsã (pónjĭ-tsã) sf – vedz tu pontsã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pontsã