|
|
pnevmã
pnevmã (pnév-mã) sf pnevmati/pnevmate (pnév-ma-ti) – hãrli tsi-l fac omlu s-aducheascã cã easti unã hiintsã ahoryea di-alanti hiintsi; suflit, duh, gean, stuhico
{ro: spirit}
{fr: esprit}
{en: spirit}
abur
abur (á-burŭ) sm aburi (á-burĭ) – chicutli (ca unã soi di negurã) tsi es dit apa (dzama, grãsimea, etc.) tsi hearbi (i sta tu vimtu i la soari); (fig: abur = duh, pnevmã, vimtu)
{ro: abur}
{fr: vapeur}
{en: vapor}
ex: friptaljlu chica di grãsimi cu nishti aburi; pãnea scoati aburi; cari-sh dzãtsea cu mintea cãtã puteari au aburlji; suflitlu easti abur (fig: vimtu, duh)
§ aburos (a-bu-rósŭ) adg aburoasã (a-bu-rŭá-sã), aburosh (a-bu-róshĭ), aburoasi/aburoase (a-bu-rŭá-si) – tsi ari i scoati (poati si scoatã) aburi
{ro: aburos}
{fr: vaporeux}
{en: that releases vapors, vaporising}
ex: ca gljetslu, aratsi sh-aburos; urdzãtura aburoasã (tsi scoati aburi)
§ aburedz1 (a-bu-rédzŭ) vb I aburai (a-bu-ráĭ), aburam (a-bu-rámŭ), aburatã (a-bu-rá-tã), aburari/aburare (a-bu-rá-ri) – scot aburi; bag s-shadã tu aburi; acats aburi; mi fac aburi; xizumsescu
{ro: aburi, evapora}
{fr: vaporiser}
{en: vaporize}
ex: carnea abura (scutea aburi) pri fearica uscatã; fãntãnjli tsi abureadzã (tsi scot aburi); loclu abureadzã (scoati aburi)
§ aburat1 (a-bu-rátŭ) adg aburatã (a-bu-rá-tã), aburats (a-bu-rátsĭ), aburati/aburate (a-bu-rá-ti) – tsi ari scoasã aburi; tsi s-ari faptã aburi; tsi ari acãtsatã aburi; tsi ari shidzutã tu aburi; xizumsit
{ro: aburit}
{fr: vaporisé}
{en: vaporized}
§ aburari1/aburare (a-bu-rá-ri) sf aburãri (a-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu es aburi (cãndu tsiva fatsi, acatsã i scoati aburi); xizumsiri
{ro: acţiunea de a aburi; aburire}
{fr: action d’exhaler des vapeurs}
{en: action of vaporizing} aburescu (a-bu-rés-cu) (mi) vb IV aburii (a-bu-ríĭ), abuream (a-bu-reámŭ), aburitã (a-bu-rí-tã), aburiri/aburire (a-bu-rí-ri) – (unã cu aburedz1)
ex: geamurli s-aburirã (acãtsarã aburi); cãndu pãnea s-usucã u aburim (u bãgãm s-shadã tu aburi)
duh
duh (dúhŭ) sn duhuri (dú-hurĭ) –
1: anasã, adiljat, adiljatic, suflari, ahnoatã, hnoatã, suluchi;
2: hãrli tsi-l fac omlu s-aducheascã cã easti unã hiintsã ahoryea di-alanti hiintsi; suflit, pnevmã, gean, stuhico;
(expr:
1: sh-loarã (sh-li au) duhurli = bãneadzã ghini un cu-alantu, s-aduchescu ghini, suntu bunj oaspits, au ligãturi buni un cu-alantu;
2: sh-loarã duhlu = s-anjurdzirã un pri-alantu, s-cunuscurã, acãtsarã niheamã gaireti;
3: lj-easi duhlu = lj-si curmã adiljaticlu, lj-easi suflitlu, moari;
4: Sãmtul, Ayiul Duh = Duhlu-al Dumnidzã; Sãmta Pnevmã, unã di treili fãts al Dumnidzã, alanti dauã hiindalui Tatãl sh-Hiljlu)
{ro: respiraţie, suflare; duh, spirit}
{fr: respiration; âme, esprit}
{en: breathing; spirit}
ex: multu greu lj-anjurdzea duhlu (anasa, adiljatlu, suflarea); dupã duhlu (adiljatlu, anasa) a ljei, dupã muljirushca-lj fatsã, nu-lj yinea s-pistipseascã iuvashuva cã-i ficior; nj-anjurzeashti duhlu (adiljaticlu, suflarea, ahnoata); duhlu (suflitlu) a Hristolui mplãtea n casã; Sãmtul Duh dipusi pri apostolj; duh easti suflitlu; cãt agiumshu acasã, lj-ishi duhlu (lj-ishi suflitlu, muri); ari multu duh (suflit); cu duhlu al Dumnidzã amirãroanja nchisi greauã