|
|
plãnuit
plãnuit (plã-nu-ítŭ) adg – vedz tu plan1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: plan1cruescu
cruescu (cru-ĭés-cu) vb IV cruii (cru-íĭ), crueam (cru-ĭámŭ), cruitã (cru-í-tã), cruiri/cruire (cru-í-ri) –
1: talj unã tsãsãturã (pãndzã, curazei, adimtu, pustavi, etc.) tra s-fac un stranj (cãmeashi, fustani, pantaloni, custumi, etc.) cari sã-lj yinã ghini pi trup a omlui (cu forma sh-mãrimea tsi lipseashti);
2: ljau unã apofasi di cum lipseashti s-fac tra s-agiungu la scupolu tsi lu-am; bag di cali planurli trã fãtsearea-a unui lucru; cuirescu, curescu, ndreg, andreg, ãndreg, curdisescu, curdusescu, ncurdusescu, uidisescu, apufãsescu, bag tu-aradã, bag di cali;
(expr:
1: lj-cruescu unã = ãl bat ghini, ãlj dau unã bãteari bunã, ãlj dau un shcop sãnãtos;
2:
(expr: di un lemnu him cruits = nã uidisim multu, dip canda him faptsã unã soi, di Dumnidzã)
{ro: croi; plănui}
{fr: couper, tailler; planifier, faire des projets}
{en: cut (clothes); plan}
ex: araftul nã crueashti (nã li coasi, fatsi, ndreadzi pi misurã) stranjili; crueashti (ari tu minti, si ndreadzi) sã-nj facã tsiva; featsirã cum u cruirã (cum li ndreapsirã lucrili ta si s-facã); Dumnidzãlu acshi crui (li bãgã di cali); tu fatsã unã-ts zburashti, shi dinãpoi altã-ts crueashti; tsi-lj s-avea cruitã; mindizlu crui (ndreapsi, aspusi, lo apofasea di cum si s-facã) calea; nitsi draclu nu shi shtea di cum u crui (u bãgã di cali) nãs tutã luguria aistã; nu va s-pot s-lji cruescu (s-lji ndreg, curdisescu) unã minciunã; lu-acatsã di-lj cruescu un shcop (di-l bat); ãl cruirã-cruirã (l-bãturã, l-bãturã) cu parlu pãnã-l vãtãmarã; cruea-lj, veargã, unã a atsilui cari ti vindu
(expr: bati-l, dã-lj un shcop, a atsilui cari ti vindu)
§ cruit (cru-ítŭ) adg cruitã (cru-í-tã), cruits (cru-ítsĭ), cruiti/cruite (cru-í-ti) – (stranj) tsi s-ari tãljatã, cusutã shi ndreaptã sã-lj yinã ghini pi trup a omlui; tsi easti ndreptu tra si s-facã dupã cum s-ari loatã apofasea ninti; cuirit, curit, ndreptu, andreptu, ãndreptu, curdisit, curdusit, ncurdusit, uidisit, apufãsit, bãgat tu-aradã, bãgat di cali
{ro: croit; plănuit}
{fr: coupé, taillé, confectionné, tramé, projetté; (projet) fait}
{en: cut (clothes); planned}
ex: di un lemnu suntu cruits (faptsã; expr: s-uidisescu multu); acshi-i cruitã (faptã) nãsã
§ cruiri/cruire (cru-í-ri) sf cruiri (cru-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-crueashti tsiva; cuiriri, curiri; ndridzeari, andridzeari, ãndridzeari, curdisiri, curdusiri, ncurdusiri, uidisiri, apufãsiri; (fig: cruiri = bãteari, dari shcop)
ntsirnuescu
ntsirnuescu (ntsir-nu-ĭés-cu) vb IV ntsirnuii (ntsir-nu-íĭ), ntsirnueam (ntsir-nu-ĭámŭ), ntsirnuitã (ntsir-nu-í-tã), ntsirnui-ri/ntsirnuire (ntsir-nu-í-ri) – caftu (bag di cali) peascumta tra s-lji fac tsiva, s-lu-arãd; cruescu planuri ascumti tu minti di cum s-fac tra s-nj-agiungu scupolu; cruescu, cuirescu, curescu
{ro: plănui, lucra pe ascuns}
{fr: couver sous; miner}
{en: hatch (a plot)}
§ ntsirnuit (ntsir-nu-ítŭ) adg ntsirnuitã (ntsir-nu-í-tã), ntsirnuits (ntsir-nu-ítsĭ), ntsirnuiti/ntsirnuite (ntsir-nu-í-ti) – (plan) faptu peascumta; cruit, cuirit, curit
{ro: plănuit, lucrat pe ascuns}
{fr: couvé sous; miné}
{en: hatched (a plot)}
§ ntsirnuiri/ntsirnuire (ntsir-nu-í-ri) sf ntsirnuiri (ntsir-nu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ntsirnueashti
{ro: acţiunea de a plănui, de a lucra pe ascuns}
{fr: action de couver sous; de miner}
{en: action of hatching (a plot)}
plan1
plan1 (plánŭ) sn planuri (plá-nurĭ) –1: minduirea trã cum si s-facã un lucru, ceapã cu ceapã, di cãndu s-lja unã apofasi, ditu nchisitã sh-pãnã tu bitisitã; aplan; programã;
2: hãrli tsi-l fac omlu tra s-hibã shiret; tirtipea faptã di omlu ponir tra s-lu-arãdã pi-atsel tsi easti niheamã ca ageamit (aplo, tivichel, tsi s-arãdi lishor); aplan, pispeatsã, shiritlãchi, punirlichi, vulpilji;
(expr: l-mãcã pi plan = lu-arãdi ghini)
{ro: şiretenie; plan, proiect}
{fr: tromperie, finauderie; plan, projet}
{en: deceit, cunning; plan, project}
ex: acãtsã uvreulu s-u bagã pi plan (di cum s-u-arãdã) muljarea; cã nj-aspardzi planlu tut (tutã minduirea tsi u-aveam di cum s-lu fac lucrul); li-adrã casili dupã plan; featsi bun plan trã (u-ari minduitã ghini ti cum va fãtseari) calea di mãni; mi-adusirã cu plan (punirlichi); nu shtiu cum featsi di mi mãcã pi plan
(expr: mi-arãsi ghini); cum fudzi, li chiru planurli tsi lj-avea datã amirãlu; cum avea shi planurli tsi lj-avea datã tatã-su; acãtsarã s-pushputeascã cu muljari-sa, cu tsi plan (cum s-facã, cu tsi murafeti, cu tsi punirlichi) si-lj vatãmã
§ aplan (a-plánŭ) sn aplanuri (a-plá-nurĭ) – (unã cu plan1)
ex: mi lo, dado, cu aplan (punirlichi); cu aplanlu (tirtipi) s-u lja; l-vãtãmarã cu aplan (pispeatsã); mindui cu bunlu sh-cu aplanlu s-u lja; mutri s-lu-anduplicã cu-aplan s-lu mãcã
(expr: s-lu-arãdã)
§ plan2 (plánŭ) adg planã (plá-nã), planj (plánjĭ), plani/plane (plá-ni) – (om, pãreari, etc.) tsi pari mash cã easti alithea (cãndu-averlu easti cã-i minciunos, pseftu); un tsi s-aspuni unã soi (cã easti bun), cãndu-averlu easti cã-i altã soi (cã easti slab); tsi-arãdi altã lumi; calpu, aplãnãsitor, minciunos, pseftu, yealangi
{ro: amăgitor}
{fr: trompeur}
{en: deceitful}
ex: xenlu easti plan (calpu, aplãnãsitor, nu cum eastsi dealihea)
§ plãnãsescu (plã-nã-sés-cu) vb IV plãnãsii (plã-nã-síĭ), plãnã-seam (plã-nã-seámŭ), plãnãsitã (plã-nã-sí-tã), plãnãsiri/plãnãsire (plã-nã-sí-ri) – lu-arãd pri cariva (tra s-pistipseascã minciunjli tsi-lj dzãc shi) s-adarã atsea tsi voi mini; arãd, minciunedz, aplãnãsescu, plãnisescu, plãnipsescu, plãnescu