|
|
plãciusit
plãciusit (plã-cĭu-sítŭ) adg – vedz tu ploaci1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ploaci1ploaci1/ploace
ploaci1/ploace (plŭá-ci) sf ploci (plócĭ) shi plociuri (pló-cĭurĭ) – soi di cheatrã mari tsi s-talji ndreaptã tra si s-facã cãljuri, si s-facã ploci di murmintsã, etc.; soi di cheatrã tsi s-disfatsi lishor tu peturi suptsãri tsi pot si s-bagã pri casã tra s-facã unã citii di cheatrã, icã, si s-adarã pinatsi tra sã scrii pri eali njitslji la sculii, etc.; (fig:
1: ploaci = (i) murminti, moarti; (ii) pinac, pãnãchidã; expr:
2: bãgai ploci pri pãnticã = hiu (escu) agiun)
{ro: ardezie, tăbliţă de scris, lespede, placă, piatră de mormânt}
{fr: ardoise, tablette d’ardoise; dalle, pierre plate; pierre tumulaire, tombeau}
{en: slate; paving stone, floor tile; ledger, flatstone}
ex: yinghits frats cu plocili n cap (angucitoari: dzeadzitli); di sum plocili (chetsrãli) di murmintsã strigã-a noshtri bunj pãrintsã; ashtirnurã ploci di mirmer tu bisea-ricã; multi lucri nu s-agãrshescu pãnã la ploaci (fig: murminti); tsi pãtsãi, pãn la ploaci (fig: moarti, mirminti) va u spun; plãndzea pi ploacea (ploacea di mirmintu; la mirmintul) a tatã-sui; ficiorlu freadzi ploacea (fig: panachida); casi anvãliti cu ploci; plocili di pi casã s-frãngu; ear fumealja sh-nicuchira ploci pri pãnticã bãgarã
(expr: cã suntu multu-agiunj, bãgarã ploci pri pãnticã tra s-lã curmã foamea)
§ plucicã (plu-cí-cã) sf plucitsi/plucitse (plu-cí-tsi) – ploaci njicã
§ plãciusescu (plã-cĭu-sés-cu) vb IV plãciusii (plã-cĭu-síĭ), plãciuseam (plã-cĭu-seámŭ), plãciusitã (plã-cĭu-sí-tã), plãciusiri/plãciusire (plã-cĭu-sí-ri) – cu agudirea (apitrusirea, zmuticarea, ciucutirea, etc.) a unui lucru ãl fac s-hibã tes ca unã ploaci; pliciutedz, plãciutedz, plãsedz, nturtedz, turtescu
{ro: turti}
{fr: aplatir}
{en: flatten}
ex: l-plãciusii narea (lj-u feci ca unã ploaci)
§ plãciusit (plã-cĭu-sítŭ) adg plãciusitã (plã-cĭu-sí-tã), plãciusits (plã-cĭu-sítsĭ), plãciusiti/plãciusite (plã-cĭu-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã tes ca unã ploaci; plãciutat, pliciutat, plãsat, nturtat, turtit
{ro: turtit}
turtã1
turtã1 (túr-tã) sf turti/turte (túr-ti) – aloat (cãtivãrãoarã adrat fãrã mãeauã) coptu tu cireap (multi ori pi jar);
(expr:
1: mi feci turtã = (i) mi cãtãdhixii, mi cãtrãfonisii, nj-si freadzirã nãrli, nj-adunai coada, etc.; (ii) biui multu sh-mi mbitai; mi feci dzadã (hrup, cãndilã, tracã, ciurlã, cucutã, etc.);
2: mi fac (la fatsã, galbin) ca turta di tsearã = ngãlbinescu, mi fac galbin la fatsã;
3: di cinushi albã nu s-fatsi turtã = nu pots s-u fats unã huzmeti cu itsido lucru: tsã lipsescu atseali lucri di cari ai ananghi;
4: catiun cinusha pri turta-a lui u tradzi = catiun sinferlu sh-mutreashti)
{ro: turtă}
{fr: galette}
{en: kind of pita-bread}
ex: turta-a ta, cu turta-a mea, pi un fus unã s-shutsã (angucitoari: cheatra di moarã); turta-a mea stri turta-a ta, fuslu-a meu n buriclu-a tãu (angucitoari: cheatra di moarã); cãndu-nj bag mãna tu spuzã (cinushi), Shunda u acats di buzã (angucitoari: turta); fãrã di fãrinã nu s-fatsi turta; adarã unã turtã tu cinushi; s-ljai unã turtã di pãni; turtã s-featsi
(expr: s-cãtãdhixi, s-cãtrãfonisi, lj-si freadzirã nãrli, sh-adunã coada); s-featsi galbin ca turta di tsearã
(expr: multu galbin la fatsã)
§ turtescu (tur-tés-cu) (mi) vb IV turtii (tur-tíĭ), turteam (tur-teámŭ), turtitã (tur-tí-tã), turtiri/turtire (tur-tí-ri) – cu agudirea (apitrusirea, zmuticarea, ciucutirea, etc.) a unui lucru ãl fac s-hibã tes ca unã turtã (ploaci); nturtedz, plãciusescu, pliciutedz, plãciutedz, plãsedz
{ro: turti}
{fr: aplatir}
{en: flatten}
ex: nu putui s-u turtescu (s-u fac teasã ca unã turtã, s-u plãciutedz)
§ turtit (tur-títŭ) adg turtitã (tur-tí-tã), turtits (tur-títsĭ), turtiti/turtite (tur-tí-ti) – tsi easti faptu s-hibã tes ca unã turtã (ploaci); nturtat, plãciusit, plãciutat, pliciutat, plãsat
{ro: turtit}
{fr: aplati}
{en: flattened}
§ turtiri/turtire (tur-tí-ri) sf turtiri (tur-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti turtit; nturtari, plãciu-tari, pliciutari, plãsari
{ro: acţiunea de a turti; turtire}