|
plentsã
plentsã (plén-tsã) sf plentsã (plén-tsã) – binai i udã tu cari sh-aflã apanghiul (suntu hrãniti shi bãneadzã prãvdzãli); ahuri, damã, patos, pleantsã, staulã
{ro: grajd}
{fr: écurie}
{en: stable}
ex: un fur intrã tu plentsã (ahuri)
§ pleantsã (pleán-tsã) sf pleantsã (pleán-tsã) – (unã cu plentsã)
§ pljamitsã (pljĭá-mi-tsã) sf pljamitsã (pljĭá-mi-tsã) – (unã cu plentsã)
ex: s-bat caljlji tu pljamitsã (ahuri) xeanã
§ pljantsã (pljĭán-tsã) sf pljantsã(?) (pljĭán-tsã) – binai i udã tu cari s-tsãn hãlãtsli di lucrari agrili, grãdinjli, machini, cãtivãrãoarã prãvdzã, etc.; shatrã, tream, pãeatã
{ro: şopron}
{fr: hangar}
{en: shed}
ahuri/ahure
ahuri/ahure (a-hú-ri) sf ahuri (a-húrĭ) – binai i udã tu cari sh-aflã apanghiul, suntu hrãniti shi bãneadzã prãvdzãli; damã, patos, pleantsã, plentsã, staulã;
(expr: nj-adun caljlji tu ahuri = nj-tsãn gura ncljisã sh-nu dzãc tsiva)
{ro: grajd}
{fr: écurie}
{en: stable}
ex: aclo tu ahuri suntu prãvdzãli; mash tu unã ahuri un cal mãca ordzu; trapsi tu-ahuri s-aleagã un cal; calu bun s-vindi dit ahuri
ampihiur
ampihiur (am-pí-hĭurŭ) (mi) vb I ampihiurai (am-pi-hĭu-ráĭ), ampihiuram (am-pi-hĭu-rámŭ), ampihiuratã (am-pi-hĭu-rá-tã), ampihiurari/ampihiurare (am-pi-hĭu-rá-ri) – trec un hir prit guva-a aclui; fac unã guvã tu-un lucru dit unã parti tu-alantã; trec un lucru (cari di-aradã easti nturyisit tu-un capit) prit altu lucru pãnã s-aflã di partea-alantã; mpihiur, mpihior, cãrtiljedz, strãpungu, spitrundu, spritundu, strãbat, stribat; (fig: u-ampihiur = (i) u-arãd, u-aplãnãsescu, u-ancaltsu, lj-bag cãlupea, lj-bag cuvata, lj-trec tastrul di gushi, etc.; (ii) mi bag tu-ashtirnut cu-unã muljari tra s-u ciumulescu, s-u-ambair, s-u ncalic, s-nã agãchipsim)
{ro: înfira, străpunge}
{fr: enfiler (une aiguille); percer, transpercer}
{en: thread (needle); pierce, go through}
ex: ampihiur (trec) hirlu prit ac; grenda u-ampihiurarã (lj-featsirã guvi di-unã parti tu-alantã); u-ampihiurã (fig: u bãgã tu ashtirnut, u-ambãirã); lj-vidzui cã si-ampihiurarã (si-ambãirarã, s-bãgarã tu-ashtirnut deadun) tu plentsã
§ ampihior (am-pi-hĭórŭ) (mi) vb I ampihiurai (am-pi-hĭu-ráĭ), ampihiuram (am-pi-hĭu-rámŭ), ampihiuratã (am-pi-hĭu-rá-tã), ampihiurari/ampihiurare (am-pi-hĭu-rá-ri) – (unã cu ampihiur, [bãgats oarã cã actsentul cadi pi-altã silabã])
§ ampihiurat (am-pi-hĭu-rátŭ) adg ampihiuratã (am-pi-hĭu-rá-tã), ampihiurats (am-pi-hĭu-rátsĭ), ampihiurati/ampihiurate (am-pi-hĭu-rá-ti) – (lucru) tsi-lj s-ari tricutã tsiva dit unã parti tu-alantã; tsi-lj si featsi unã guvã dit unã parti tu-alantã; (aclu) tsi-lj s-ari tricutã hirlu prit guvã; mpihiurat, cãrtiljat, strãpumtu, spitrumtu, spritumtu, strãbãtut, stribãtut
{ro: înfirat, străpuns}
{fr: enfilé (aiguille); percé, transpercé}
{en: threaded (needle); pierced, gone through}
§ ampihiurari/ampihiurare (am-pi-hĭu-rá-ri) sf ampihiurãri (am-pi-hĭu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ampihiurã; mpihiurari, cãrtiljari, strãpundziri, spitrundiri, spritundiri, strãbatiri, strãbãteari, stribatiri, stribãteari
{ro: acţiunea de a înfira, de a străpunge; înfirare, străpungere}
{fr: action d’enfiler (une aiguille); de percer, de transpercer}
{en: action of threading (needle); of piercing, of going through}
damã
damã (dá-mã) sf dãmuri (dắ-murĭ) – binai i udã tu cari sh-aflã apanghiul, suntu hrãniti shi bãneadzã prãvdzãli; ahuri, patos, pleantsã, plentsã, staulã
{ro: grajd}
{fr: écurie}
{en: stable}
patos
patos (pa-tósŭ) sm pl(?) – binai i udã tu cari sh-aflã apanghiul a prãvdzãlor (iu suntu hrãniti shi bãneadzã); ahuri, damã, pleantsã, plentsã, staulã
{ro: grajd}
{fr: écurie}
{en: stable}
pleantsã
pleantsã (pleán-tsã) sf – vedz tu plentsã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: plentsãpljamitsã
pljamitsã (pljĭá-mi-tsã) sf – vedz tu plentsã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: plentsãpljantsã
pljantsã (pljĭán-tsã) sf – vedz tu plentsã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: plentsãstaulã
staulã (stá-u-lã) sf stauli/staule (stá-u-li) – binai i udã tu cari sh-aflã apanghiul, suntu hrãniti shi bãneadzã prãvdzãli; ahuri, damã, patos, plentsã, pleantsã
{ro: grajd}
{fr: écurie}
{en: stable}