§ dizghin (diz-ghínŭ) (mi) vb I dizghinai (diz-ghi-náĭ), dizghinam (diz-ghi-námŭ), dizghinatã (diz-ghi-ná-tã), dizghinari/dizghinare (diz-ghi-ná-ri) – (unã cu dijgljin)
ex: munãfitslji nã dizghinarã (fig: bãgarã ngrãnji, zizanji, nã featsirã s-nã ncãcem), di nu s-aleapsi tsiva di tutiputa-a noastrã

§ dizghinat (diz-ghi-nátŭ) adg dizghinatã (diz-ghi-ná-tã), dizghinats (diz-ghi-nátsĭ), dizghina-ti/dizghinate (diz-ghi-ná-ti) – (unã cu dijgljinat)

§ dizghina-ri/dizghinare (diz-ghi-ná-ri) sf dizghinãri (diz-ghi-nắrĭ) – (unã cu dijgljinari)

{fr: action de ne pas (se) montrer, de ne pas apparaître}
{en: action of not appearing}

§ furnisescu (fur-ni-sés-cu) vb IV furnisii (fur-ni-síĭ), furniseam (fur-ni-seámŭ), furnisitã (fur-ni-sí-tã), furnisiri/furnisire (fur-ni-sí-ri) – (unã cu fãnirusescu)
ex: lji si furnisirã (lji s-aspusirã, lji si alincirã) a ficiorlui trei muljeri

§ furnisit (fur-ni-sítŭ) adg furnisitã (fur-ni-sí-tã), furnisits (fur-ni-sítsĭ), furnisiti/furnisite (fur-ni-sí-ti) – (unã cu fãnirusit)

§ furnisiri/furnisire (fur-ni-sí-ri) sf furnisiri (fur-ni-sírĭ) – (unã cu fãnirusiri)

§ fanã1 (fá-nã) sf pl(?) –
1: aspuneari, fãnirusiri, furnisiri, alãnciri, alinciri, pãrãstisiri, pãrãstãsiri;
2: fatsa sh-tuti hãrli cu cari s-aspuni cariva (sh-cu cari easti vidzut di altsã); vidzutã, videari, fatsã, opsi, masti, indami, ceahre, prep
{ro: înfăţişare, aspect, existenţă; arătare, apariţie}
{fr: aspect, apparence, existence; apparition, comparution, présence}
{en: appearance, aspect, existence}
ex: fana (indamea, aspunearea, alãncirea) a furlor nu s-videa; tuti li-ari Mara, tsi-ts lipseashti? fana (vidzuta, opsea)

§ fanumin (fa-nú-minŭ) adg fanuminã (fa-nú-mi-nã), fanuminj (fa-nú-minjĭ), fanumini/fanumine (fa-nú-mi-ni) – tsi ari unã vidzutã multu mushatã; tsi-aspuni mãreatsã sh-pirifanji tu vidzutã; lãrgonj, undzit
{ro: impozant, arătos, măreţ}
{fr: imposant, de belle apparence}
{en: looking beautiful, dignified, imposing, commanding}
ex: platanj mãri shi fanuminj (pirifanj, tsi-aspun mãreatsã)

§ angheauã2 (an-ghĭa-úã) sf anghei (an-ghĭéĭ) – (unã cu lumachi)

§ lumãchisescu (lu-mã-chi-sés-cu) vb IV lumãchisii (lu-mã-chi-síĭ), lumãchiseam (lu-mã-chi-seámŭ), lumã-chisitã (lu-mã-chi-sí-tã), lumãchisiri/lumãchisire (lu-mã-chi-sí-ri) – (arburli) ãlj crescu lumãchi; (arburli) fatsi sã-lj creascã multi lumãchi; talj lumãchi dit un arburi tra s-lu fac s-aibã ma putsãni lumãchi; cur frãndzãli di pi lumãchi –
{ro: rămuri; elaga (tăia, curăţa arborele de ramuri); curăţa ramuri de frunze}
{fr: pousser des branches; devenir touffu; élaguer (couper des branches), ébrancher; éffeuiller}
{en: grow branches; become bushy; prune (trees), cut off leaves}
ex: lumãchisi (curã di pi-alumãchi) multi frãndzã

§ lumãchisit (lu-mã-chi-sítŭ) adg lumãchisitã (lu-mã-chi-sí-tã), lumãchisits (lu-mã-chi-sítsĭ), lumãchisiti/lumãchisite (lu-mã-chi-sí-ti) – tsi lj-ari criscutã lumãchi; tsi easti tufos (cu multi lumãchi); tsi-lj si curarã frãndzi di pi lumãchi)
{ro: rămurit; elagat (cu ramuri tăiate); cu ramuri curăţate de frunze}
{fr: qui a fait des branches; devenu touffu; élagué, ébranché}
{en: who has grown branches; which became bushy; pruned, with leaves cut off}

§ lumãchisiri/lumãchisire (lu-mã-chi-sí-ri) sf lumãchisiri (lu-mã-chi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-lumãchiseashti un arburi
{ro: acţiunea de a face ramuri, de a elaga; rămurire, elagare}
{fr: action de pousser des branches; de devenir touffu; d’élaguer, d’ébrancher}
{en: action of growing branches; of becoming bushy; of pruning, of cutting off leaves}

§ mpiturat (mpi-tu-rátŭ) adg mpituratã (mpi-tu-rá-tã), mpiturats (mpi-tu-rátsĭ), mpiturati/mpiturate (mpi-tu-rá-ti) – (aloat) tes shi faptu peturi
{ro: (aloat) întins în foi de plăcintă}
{fr: (pâte) étendue en feuilles de “pita”}
{en: (dough) made in puffy sheets for “pita”}

§ mpiturari/mpiturare (mpi-tu-rá-ri) sf mpiturãri (mpi-tu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-tindi aloatlu ti peturi
{ro: acţiunea de a tinde foi de plăcintă}
{fr: action d’étendre la pâte pour faire les feuilles de “pita”}
{en: action of making sheets of dough}
ex: mpiturarea (fãtsearea, ntindirea-a peturlor) nã lo dauã dzãli

§ dispituredz (dis-pi-tu-rédzŭ) (mi) vb I dispiturai (dis-pi-tu-ráĭ), dispituram (dis-pi-tu-rámŭ), dispituratã (dis-pi-tu-rá-tã), dispi-turari/dispiturare (dis-pi-tu-rá-ri) – (mi) disfac ca un petur di-un lucru (ca peturlu dit pitã, ca bueaua di pi stizmã, ca coaja di pi-un arburi, etc.); dizgolj, dizbilescu
{ro: (se) desface în foi}
{fr: (s’)éffeuiller (en parlant d’un gateau); boursoufler, gondoler (en parlant d’un mur, d’une paroi, d’un arbre, etc.}
{en: fall off, detach (sheets of pastry, paint from a wall, bark from a tree, etc.)}
ex: pita s-dispitureadzã, ashi cum mi-ariseashti; murlji s-dispiturarã di bueauã; li dispiturai tuti shi sãrmãnitsã nu putui s-adar

§ dispeatur (dis-peá-turŭ) (mi) vb I dispiturai (dis-pi-tu-ráĭ), dispituram (dis-pi-tu-rámŭ), dispituratã (dis-pi-tu-rá-tã), dis-piturari/dispiturare (dis-pi-tu-rá-ri) – (unã cu dispituredz)
ex: pita s-dispeaturã; toamna, platanjlji s-dispeaturã; li dispiturai tuti leamnili

§ dispetur (dis-pé-turŭ) (mi) vb I dispiturai (dis-pi-tu-ráĭ), dispituram (dis-pi-tu-rámŭ), dispituratã (dis-pi-tu-rá-tã), dis-piturari/dispiturare (dis-pi-tu-rá-ri) – (unã cu dispituredz)
ex: cãndu aloatlu easti frimitat cu umtu s-dispeturã

§ dispiturat (dis-pi-tu-rátŭ) adg dispituratã (dis-pi-tu-rá-tã), dispiturats (dis-pi-tu-rátsĭ), dispiturati/dispiturate (dis-pi-tu-rá-ti) – (lucru, pitã, coaji, etc.) trã cari peturli s-aleg (s-disfac) ghini; disfaptu dit un lucru ca un petur (peturlu dit pitã, bueaua di pi stizmã, coaja di pri pom, etc.); dizguljat, dizbilit
{ro: desfăcut în foi}
{fr: (gateau) éffeuillé; (mur) boursouflé, gondolé}
{en: fallen off, detached (puffy sheets of pastry, paint from a wall, bark from a tree, etc.)}
ex: ca s-hibã pita dispituratã, lipseashti s-frimintsã aloatlu cu umtu

§ dispiturari/dispiturare (dis-pi-tu-rá-ri) sf dispiturãri (dis-pi-tu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-dispeaturã; dizguljari, dizbiliri
{ro: acţiunea de a se desfoi, de a se descoji; desfoire, des-cojire}
{fr: action de (s’)éffeuiller; de boursoufler, de gondoler}
{en: action of falling off, of detaching (puffy sheets of pastry, paint from a wall, bark from a tree, etc.)}

§ pituridã (pi-tu-rí-dã) sf pituridz (pi-tu-rídzĭ) – njits cumãts albi tsi s-dispitureadzã (s-disfac) dit chealea-a caplui; mãtreatsã, mãtratsã
{ro: mătreaţă}
{fr: péllicules (de la tête)}
{en: dandruff}