Dictsiunar

DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

pirâxescu

RO:tachina … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:42838>2014-05-14 22:31:10.443311 »

pirãxescu (pi-rãc-sés-cu) (mi) vb IV pirãxii (pi-rãc-síĭ), pirãxeam (pi-rãc-seámŭ), pirãxitã (pi-rãc-sí-tã), pirãxiri/pirãxire (pi-rãc-sí-ri) –
1: mi tradzi (mi fatsi, mi pindzi) tsiva cu puteari (un pirazmo, unã mirachi mari), tra s-adar un lucru;
2: lj-aspargu chefea (arihatea); nu lu-alas si sh-aflã arihati; lj-fac biuzuri; angulcescu;
3: dzãc zboarã (fãrã lãeatsã) tra s-nj-arãd niheamã di cariva i di-atseali tsi fatsi el; cãscãndisescu, schin, chipin, cãrtescu
{ro: ispiti; deranja; tachina}
{fr: tenter; incommoder, déranger; taquiner}
{en: tempt; disturb; tease}

§ pirãxit (pi-rãc-sítŭ) adg pirãxitã (pi-rãc-sí-tã), pirãxits (pi-rãc-sítsĭ), pirãxiti/pirãxite (pi-rãc-sí-ti) –
1: tsi easti traptu (pimtu) di-un pirazmo tra s-facã un lucru;
2: tsi-lj s-ari aspartã chefea (arihatea); tsi nu easti alãsat si sh-aflã arihati; faptu biuzuri; angulcit;
3: schinat, cãrtit, cãscãndisit
{ro: ispitit; incomodat, deranjat; tachinat}
{fr: tenté; dérangé, importuné; taquiné}
{en: tempted; disturbed; teased}

§ pirãxiri/pirãxire (pi-rãc-sí-ri) sf pirãxiri (pi-rãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti pirãxit; angulciri, biuzuri; schinari, cãrtiri, cãscãndisiri
{ro: acţiunea de a ispiti; de a deranja, de a incomoda; de a tachina; deranjare, tachinare}
{fr: action de tenter; d’incommoder, de déranger; de taquiner; importunité, dérangement, taquinerie}
{en: action of tempting; of disturbing, of teasing}

§ nipirãxit (ni-pi-rãc-sítŭ) adg nipirãxitã (ni-pi-rãc-sí-tã), nipirãxits (ni-pi-rãc-sítsĭ), nipirãxiti/nipirãxite (ni-pi-rãc-sí-ti) – tsi nu easti pirãxit; tsi nu-lj s-ari aspartã chefea (arihatea); tsi nu easti angulcit; nicãscãndisit, nicãrtit, nischinat, nichipinat
{ro: neispitit, neatins; nederanjat, netachinat)}
{fr: intact; qui n’est pas tenté, dérangé, n’est pas importuné; n’est pas taquiné}
{en: untempted; untouched; undisturbed; who is not teased}

§ nipirãxiri/nipirãxire (ni-pi-rãc-sí-ri) sf nipirãxiri (ni-pi-rãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu pirãxeashti; neangulciri; nicãscãndisiri, nicãrtiri, nischinari, nichipinari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

angulcescu

angulcescu (an-gul-cĭés-cu) (mi) vb IV angulcii (an-gul-cíĭ), an-gulceam (an-gul-cĭámŭ), angulcitã (an-gul-cí-tã), angulciri/angul-cire (an-gul-cí-ri) – lj-aspargu chefea (arihatea); nu lu-alas si sta arihati; lj-fac biuzuri; cãrtescu, pirãxescu, cãscãndisescu
{ro: incomoda, deranja}
{fr: incommoder, déranger}
{en: disturb}
ex: tsi ti angulceashti (tsi ti cãrteashti, tsi ts-aspardzi isihia)?; ti-angulcii di-ahãti ori!

§ angulcit (an-gul-cítŭ) adg angulcitã (an-gul-cí-tã), angulcits (an-gul-cítsĭ), angulciti/angulcite (an-gul-cí-ti) – tsi-lj s-asparsi isihia; tsi nu easti alãsat si sh-aflã arihatea; faptu biuzuri; cãrtit, pirãxit, cãscãndisit
{ro: incomodat, deranjat}
{fr: incommodé, dérangé}
{en: disturbed}

§ angulciri/angulcire (an-gul-cí-ri) sf angulciri (an-gul-círĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu easti alãsat cariva si sta arihati; cãrtiri, pirãxiri, cãscãndisit, biuzuri
{ro: acţiunea de a incomoda, de a deranja; incomodare, deranjare}
{fr: action d’incommoder, de déranger}
{en: action of disturbing someone}

§ ngulcescu (ngul-cĭés-cu) (mi) vb IV ngulcii (ngul-cíĭ), ngulceam (ngul-cĭámŭ), ngulcitã (ngul-cí-tã), ngulciri/ngulcire (ngul-cí-ri) – (unã cu angulcescu)
ex: s-nã ljertsã cã ti ngulcim ahãt chiro; trã noi si ngulci

§ ngulcit (ngul-cítŭ) adg ngulcitã (ngul-cí-tã), ngulcits (ngul-cítsĭ), ngulciti/ngulcite (ngul-cí-ti) – (unã cu angulcit)

§ ngulciri/ngulcire (ngul-cí-ri) sf ngulciri (ngul-círĭ) – (unã cu angulciri)
ex: mari ngulciri lj-avem faptã

§ gulcescu (gul-cĭés-cu) (mi) vb IV gulcii (gul-cíĭ), gulceam (gul-cĭámŭ), gulcitã (gul-cí-tã), gulciri/gulcire (gul-cí-ri) – (unã cu angulcescu)
ex: nu ti gulcea (nu ts-aspardzi arihatea), ti pãlãcãrsim; tuts nã gulci

§ gulcit (gul-cítŭ) adg gulcitã (gul-cí-tã), gulcits (gul-cítsĭ), gulciti/gulcite (gul-cí-ti) – (unã cu angulcit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

cãrtescu

cãrtescu (cãr-tés-cu) (mi) vb IV shi II cãrtii (cãr-tíĭ), cãrteam (cãr-teámŭ), cãrtitã (cãr-tí-tã), cãrtiri/cãrtire (cãr-tí-ri) shi cãrtea-ri/cãrteare (cãr-teá-ri) –
1: lj-aspargu chefea (arihatea); nu lu-alas si sh-aibã arihatea; l-pingu s-facã tsiva; angulcescu, pirãxescu;
2: lj-portu inati a unui (lj-u voi) cã-nj fatsi un lucru tsi nu mi-arãseashti (shi nu para voi s-lu mata ved i s-lji mata zburãscu); cãchiusescu, chicãsescu, ahuljisescu, huljisescu, hulusescu, nãirescu, nãrescu, nãrãescu, nj-chicã greu, nj-pari arãu;
3: aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã, un dor greu tu inimã, unã mãrazi (cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); ãnj chicã greu; ãnj lãescu inima; ãnj cadi milii; lãescu tu hicati; amãrãscu, cãnjisescu, nfushtedz, nvirinedz, nviredz, pãrãpunji-sescu, mãrãnedz, mãrinedz;
4: dau di tsiva (cu mãna, ciciorlu, etc.); bag mãna (deadzitli), agudescu, pusputescu, huhulescu (fig:
1: cãrtescu = fur, nciulescu, spãstrescu, ciun, ciuplescu, sec, etc.; expr:
2: l-cãrtescu = lj-dzãc a unui tra s-facã un lucru, l-pingu, lu schin, l-fac, l-cljem, etc.)
{ro: incomoda, deranja; supăra, ofensa; întrista; atinge}
{fr: incommoder; (se) fâcher, (se) formaliser, s’offenser; attrister, causer du chagrin; atteindre, toucher}
{en: disturb; get (make) sorry, make angry, offend; sadden, grieve; touch}
ex: lala cãrteashti sh-teta zgileashti (angucitoari: brava shi cljiitsa); nu mi cãrtea (nu mi nãirea, nu-nj dzã tsiva, alasã-mi isih); nu cãrteashti (nu-ari, nu fatsi tsiva) cã nji ncljisi portsãli; nã cãrtim di zboarãli tsi dzãsish (chicusim, nã pãru arãu, n-agudirã zboarãli, nã chicarã greu); s-cãrti (nvirinã) ahãt multu; mash unã-l cãrtea (lj-mãca inima, l-mãrãna); nãs nitsi cã s-cãrtea di ea (nu bãga mãna pri ea); s-nu ti cãrteshti di (s-nu badz mãna pri) lucrili a meali; shidzu tu ploai shi s-cãrti di plivrit (lãndzidzã, acãtsã plivrit); s-cãrti di cheptu (fu agudit, lãndzidzã di ofticã); nu ti cãrtea di mini (nu da di mini); pãnã nu-l cãrteshti, cãnili nu ti mushcã; totna mi cãrteashti (mi fatsi s-chicusescu; icã fig: mi schinã); ea cãrtea-l (fig: schinã-l) niheamã, tra s-arãdem; cãrteashti ghini aftuchina (fig: u dutsi, u fatsi s-tragã ninti); nu-l cãrtea (fig: s-nu-l schinj) gumarlu, s-nu beasã; aducheshti cã cãrteashti (fig: furã, spãstreashti)

§ cãrtit (cãr-títŭ) adg cãrtitã (cãr-tí-tã), cãrtits (cãr-títsĭ), cãrtiti/cãrtite (cãr-tí-ti) –
1: tsi-lj s-asparsi chefea (arihatea); tsi nu easti alãsat si sh-aibã isihii; angulcit, pirãxit;

2: tsi-lj poartã inati a unui cã-lj featsi un lucru tsi nu lu-arãsea; cãchiusit, chicãsit, ahuljisit, huljisit, hulusit, nãirit, nãrit, nãrãit;
3: tsi aducheashti (icã fatsi pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); tsi-lj chicã greu; tsi ari cripãri; nvirinat, nvirat, mãrinat;
4: di cari ari datã cariva (cu mãna, ciciorlu, etc.); agudit, pusputit, huhulit
{ro: incomodat, deranjat; supărat, ofensat; întristat; atins}
{fr: incommodé; fâché, offensé; attristé, qui a du chagrin; atteint, touché}
{en: disturbed; sorry, made angry, offended; saddened, grieved; touched}
ex: cãrtit (nvirinat) s-turnã acasã; s-turnã acasã multu cãrtit (mãrãnat); ved mini cã easti cãrtitã pãndza di la arãzboi (minatã, datã di ea); easti cãrtit (agudit, lãndzit di cheptu); easti cãrtit la minti (agudit la minti, tsi-sh chiru mintea); mintea tsi-easti ca cãrtitã (aguditã, nibunã); cu cheptul nu sta ghini: easti cãrtit (agudit, lãndzit di ofticã)

§ cãrtiri/cãrtire (cãr-tí-ri) sf cãrtiri (cãr-tírĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu-lj s-aspardzi chefea-a unui; aspãrdzeari chefea (isihia); angulciri, pirãxiri;
2: atsea tsi s-fatsi cãndu-lj portu inati a unui; cãchiusiri, chicãsiri, ahuljisiri, huljisiri, hulusiri, nãiriri, nãriri, nãrãiri, pãreari arãu;
3: atsea tsi fatsi un cãndu aducheashti (icã fatsi pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); nvirinari, nvirari, amãrãri, nfushtari, cãnjisiri, pãrãpunjisiri, mãrãnari;
4: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva da di tsiva (cu mãna, ciciorlu, etc.); agudiri, pusputiri, huhuliri
{ro: acţiunea de a incomoda, de a deranja; de a supăra, de a ofensa, de a întrista; de a atinge; incomodare, deranjare; supărare, ofensare; întristare; atingere}
{fr: action d’incommoder; de (se) fâcher, de s’offenser; d’attrister, de causer du chagrin; d’atteindre (de toucher)}
{en: action of disturbing; of getting sorry, of making somebody sorry, angry; action of offending, of grieving; of touching}
ex: di cãrtiri (nãrãiri, chicusiri) greauã; di cãrtiri greauã, cari nu shtea iu s-u caftã, sã ncljisi n casã s-cluceascã plãngul; nu shtea tsi s-facã di multã cripari shi di multã cãrtiri

§ cãrteari/cãrteare (cãr-teá-ri) sf cãrteri (cãr-térĭ) – (unã cu cãrtiri)
ex: s-nu-lj hibã cu cãrteari (pãreari arãu, nãiriri)

§ nicãrtit (ni-cãr-títŭ) adg nicãrtitã (ni-cãr-tí-tã), nicãrtits (ni-cãr-títsĭ), nicãrtiti/nicãrtite (ni-cãr-tí-ti) – tsi nu easti cãrtit (pãrut arãu, cãchiusit, chicãsit, huljisit, nãirit, nvirinat, nvirat, mãrinat); di cari nu-ari datã vãrnu; tsi nu easti cãrtit (pusputit, huhulit)
{ro: nesupărat, neofensat; nederanjat; neîntristat; neatins}
{fr: qui n’est pas fâché (offensé; incommodé, attristé, atteint, touché)}
{en: who is not sorry (made angry, disturbed, saddened, grieved, touched)}

§ nicãrtiri/nicãrtire (ni-cãr-tí-ri) sf nicãrtiri (ni-cãr-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-cãrteashti (nu chicuseashti, nu-lj pari-arãu, nu s-nãireashti, nu s-mãrineadzã, nu sã nvirineadzã, nu pusputeashti, etc.)
{ro: acţiunea de a nu (se) supăra, de a nu ofensa, de a nu (se) deranja; de a nu întrista, de a nu atinge; neîntristare, neatingere, etc.}
{fr: action de ne pas (se) fâcher, de ne pas s’offenser; de ne pas incommoder; de ne pas attrister, de ne pas causer du chagrin}
{en: action of not getting sorry, of not making somebody angry; of not disturbing, of not touching}

§ nicãrteari/nicãrteare (ni-cãr-teá-ri) sf nicãrteri (ni-cãr-térĭ) – (unã cu nicãrtiri1)

§ cãrtiturã (cãr-ti-tú-rã) sf cãrtituri (cãr-ti-túrĭ) –
1: aspãrdzeari chefea (isihia); angulciri, pirãxiri;
2: cãchiusiri, chicãsiri, ahuljisiri, huljisiri, hulusiri, nãiriri, nãriri, nãrãiri, pãreari arãu;
3: nvirin, nvirinari, nvirari, mãrazi, mãrinari; aguditurã, pusputiri, huhuliri
{ro: deranj; supărare; ofensă, întristare; atingere}
{fr: fâcherie; offense; affliction, chagrin; attouchement}
{en: disturbance; quarrel, offence; sorrow; touch, contact}

§ cãrteric (cãr-té-ricŭ) adg cãrtericã (cãr-té-ri-cã), cãrterits (cãr-té-ritsĭ), cãrteritsi/cãrteritse (cãr-té-ri-tsi) – tsi cãrteashti (tsi lu-ariseashti s-cãrteascã) lumea cu purtarea-a lui; tsi s-cãrteashti lishor (tsi chicuseashti, tsi-lj cadi milii, tsi-lj chicã greu, etc.), cãndu cariva-lj fatsi tsiva tsi nu lu-ariseashti; cãrtilos, cãrtilivos; (fig: cãrteric = un tsi lu-ariseashti s-furã)
{ro: supărător, supărăcios}
{fr: fâcheux, irritable}
{en: annoying, irritable}
ex: nu mi-arisescu oaminjlji cãrterits (tsi ti cãrtescu cu purtarea-a lor); s-nu lu-alash singur cã easti cãrteric (fig: lu-ariseashti s-furã lucri)

§ cãrtilos (cãr-ti-lósŭ) adg cãrtiloasã (cãr-ti-lŭá-sã), cãrtilosh (cãr-ti-lóshĭ), cãrtiloasi/cãrtiloase (cãr-ti-lŭá-si) – tsi lu-ariseashti s-cãrteascã, s-nu lu-alasã omlu isih; tsi li cãrteashti, li schinã lucrili; tsi pindzi, ximutã lumea; cãrtilivos, cãrteric
{ro: aţâţător, agitator}
{fr: qui attise, qui excite; agitateur}
{en: instigator, agitator}

§ cãrtilivos (cãr-ti-li-vósŭ) adg cãrtilivoasã (cãr-ti-li-vŭá-sã), cãrtilivosh (cãr-ti-li-vóshĭ), cãrtilivoasi/cãrtilivoase (cãr-ti-li-vŭá-si) – (unã cu cãrtilos)
ex: am un frati cãrtilivos (tsi cãrteashti, tsi ximutã lumea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

cãscãndisescu

cãscãndisescu (cãs-cãn-di-sés-cu) vb IV cãscãndisii (cãs-cãn-di-síĭ), cãscãndiseam (cãs-cãn-di-seámŭ), cãscãndisitã (cãs-cãn-di-sí-tã), cãscãndisiri/cãscãndisire (cãs-cãn-di-sí-ri) – dzãc zboarã (fãrã lãeatsã) tra s-nj-arãd di cariva i di-atseali tsi fatsi; nu lu-alas pri cariva s-aibã arihati; pirãxescu, cãrtescu, angulcescu, schin, chipin
{ro: tachina, deranja, sâcâi}
{fr: taquiner, incommoder, trimbaler}
{en: tease, incommodate}
ex: Faraon lji cãscãndisea (nu lj-alãsa arihati); sh-pi mortsã lji cãscãndisea (lj-cãrtea)

§ cãscãndisit (cãs-cãn-di-sítŭ) adg cãscãndisitã (cãs-cãn-di-sí-tã), cãscãndisits (cãs-cãn-di-sítsĭ), cãscãndisiti/cãscãndisite (cãs-cãn-di-sí-ti) – tsi easti schinat cu zboarã dzãsi tr-arãdeari sh-fãrã lãeatsã; tsi nu easti alãsat arihati; pirãxit, cãrtit, angulcit, schinat, chipinat
{ro: tachinat, deranjat, sâcâit}
{fr: taquiné, incommodé, trimbalé}
{en: teased, incommodated}

§ cãscãndisiri/cãscãndi-sire (cãs-cãn-di-sí-ri) sf cãscãndisiri (cãs-cãn-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cãscãndiseashti; pirãxiri, cãrtiri, angulciri, schinari, chipinari
{ro: acţiunea de a tachina, de a deranja, de a sâcâi; tachinare, deranjare, sâcâire}
{fr: action de taquiner, d’incommoder, de trimbaler}
{en: action of teasing, of incommodating}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

chipin

chipin (chi-pinŭ) (mi) vb I chipinai (chi-pi-náĭ), chipinam (chi-pi-námŭ), chipinatã (chi-pi-ná-tã), chipinari/chipinare (chi-pi-ná-ri) – acats cu dzeadzitili niheamã cheali di pri om, u stringu sh-u trag (di-l fac s-lu usturã, s-aducheascã niheamã dureari); acats cu dzeadzitili telea di la chitarã i avyiulii sh-u trag niheamã, ninti ca s-u silghescu shi s-u fac s-asunã; (mushconjlji) ntsapã, mushcã; (pricili, puljlji) acatsã lishor cu dintsãlj, cu dintana, fãrã ca s-facã unã aranã; chipir, chipur, chishcu, cepcuescu;
(expr:
1: chipin (cu zborlu) = lu schin, lu ntsap cu zborlu, lu cãscãndisescu, lu cãrtescu, lu pirãxescu;
2: mi chipinã = mi doari;
3: mi chipinã sharpili (nipãrtica) = aduchescu cã-nj cadi un mari bile pri cap, cã pat unã mari taxirati)
{ro: pişca, ciupi}
{fr: piquer, pincer}
{en: pinch, nip, prick}
ex: sh-tut mi chipinã (chishcã) di coastã; u chipina shi carni mãshca di laea norã; tsi mi chipinj
(expr: ntsachi, schinj, cãrteshti) ashi?; nu mi chipinã
(expr: nu mi doari, nu mi cãrteashti) dip aestu lucru

§ chipinat (chi-pi-nátŭ) adg chipinatã (chi-pi-ná-tã), chipinats (chi-pi-nátsĭ), chipinati/chipinate (chi-pi-ná-ti) – tsi-lj si tradzi chealea cu dzeadzitili di cariva (tsi easti ntsãpat di mushconj, etc.); (lucru, teli) tsi easti acãtsat shi traptu niheamã cu dzeadzitili; chipirat, chipurat, chishcat, cepcuit
{ro: pişcat, ciupit}
{fr: piqué, pincé}
{en: pinched, nipped, pricked}
ex: arsãri ca chipinatã di sharpi
(expr: aduchi mari dureari, u cãrti multu)

§ chipinari/chipinare (chi-pi-ná-ri) sf chipinãri (chi-pi-nắrĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi chipinã; chipirari, chipurari, chishcari, cepcuiri
{ro: acţiunea de a pişca, de a ciupi}
{fr: action de piquer, de pincer}
{en: action of pinching, of nipping, of pricking}

§ nichipinat (ni-chi-pi-nátŭ) adg nichipinatã (ni-chi-pi-ná-tã), nichipinats (ni-chi-pi-nátsĭ), nichipinati/nichipinate (ni-chi-pi-ná-ti) – tsi nu easti chipinat; nichipirat, nichipurat, nichishcat, nicepcuit
{ro: nepişcat, neciupit}

{fr: qui n’est pas piqué ou pincé}
{en: who is not pinched, not nipped, not pricked}
ex: ascãpã nichipinatã di har

§ nichipinari/nichipinare (ni-chi-pi-ná-ri) sf nichipinãri (ni-chi-pi-nắrĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi nu chipinã; nichipirari, nichipurari, nichishcari, nicepcuiri
{ro: acţiunea de a nu pişca, de a nu ciupi}
{fr: action de ne pas piquer, de ne pas pincer}
{en: action of not pinching, of not nipping, of not pricking}

§ chipinãturã (chi-pi-nã-tú-rã) sf chipinãturi (chi-pi-nã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi (tsi pati) cãndu un om easti chipinat; semnul tsi-armãni dupã tsi un easti chipinat; chipinari
{ro: pişcătură, ciupitură}
{fr: piqûre, pinçon}
{en: sting, pinch, nip, prick, bite}
ex: chipinãturã di furnicã

§ chipir (chi-pirŭ) (mi) vb I chipirai (chi-pi-ráĭ), chipiram (chi-pi-rámŭ), chipiratã (chi-pi-rá-tã), chipirari/chipirare (chi-pi-rá-ri) – (unã cu chipin)
ex: ficiorlu-a ljei u chipirã (chipinã); chipirai (chipinai) feata di brats; mi chipirã di-nj si lãi carnea; mi-avea chipiratã, di lu-agudi chicuta!; s-nu ti chipiri (s-nu ti chipinj, s-nu ti zgrãnj) la zgaibã

§ chipirat (chi-pi-rátŭ) adg chipiratã (chi-pi-rá-tã), chipirats (chi-pi-rátsĭ), chipirati/chipirate (chi-pi-rá-ti) – (unã cu chipinat)
ex: avea fatsa chipiratã (cu chipinãturi di multseadzã)

§ chipirari/chipirare (chi-pi-rá-ri) sf chipirãri (chi-pi-rắrĭ) – (unã cu chipinari)

§ chipur2 (chi-purŭ) (mi) vb I chipurai (chi-pu-ráĭ), chipuram (chi-pu-rámŭ), chipuratã (chi-pu-rá-tã), chipurari/chipurare (chi-pu-rá-ri) – (unã cu chipin)
ex: va s-ti chipurã di cicior; va s-ti chipurã di pãnticã, ma tini s-nu lu-acats; va s-yinã ningã un shi va s-ti chipurã di fatsã

§ chipurat (chi-pu-rátŭ) adg chipuratã (chi-pu-rá-tã), chipurats (chi-pu-rátsĭ), chipurati/chipurate (chi-pu-rá-ti) – (unã cu chipinat)
(expr: yioarã chipuratã = yioarã cu dintsã di mardzini, ca chipuratã di tsiva)
ex: aveam shi yiori chipurati
(expr: cu dintsã di mardzini)

§ chipurari/chipurare (chi-pu-rá-ri) sf chipurãri (chi-pu-rắrĭ) – (unã cu chipinari)

§ chishcu (chish-cu) (mi) vb I chishcai (chish-cáĭ), chishcam (chish-cámŭ), chishcatã (chish-cá-tã), chishcari/chishcare (chish-cá-ri) – (unã cu chipin)
ex: edzlji mi chishca (chipina) di ureclji; mi-avea chishcatã (chipinatã) un mushconj

§ chishcat (chish-cátŭ) adg chishcatã (chish-cá-tã), chishcats (chish-cátsĭ), chishcati/chishcate (chish-cá-ti) – (unã cu chipinat)

§ chishcari/chishcare (chish-cá-ri) sf chishcãri (chish-cắrĭ) – (unã cu chipinari)

§ chishchinãturã (chish-chi-nã-tú-rã) sf chishchinãturi (chish-chi-nã-túrĭ) – (unã cu chipinãturã)

§ cepcuescu (cep-cu-ĭés-cu) (mi) vb IV cepcuii (cep-cu-íĭ), cepcueam (cep-cu-ĭámŭ), cepcuitã (cep-cu-í-tã), cepcuiri/cepcuire (cep-cu-í-ri) – (unã cu chipin)

§ cepcuit (cep-cu-ítŭ) adg cepcuitã (cep-cu-í-tã), cepcuits (cep-cu-ítsĭ), cepcuiti/cepcuite (cep-cu-í-ti) – (unã cu chipinat)

§ cepcuiri/cepcuire (cep-cu-í-ri) sf cepcuiri (cep-cu-írĭ) – (unã cu chipinari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

nipirãxiri/nipirãxire

nipirãxiri/nipirãxire (ni-pi-rãc-sí-ri) sf – vedz tu pirãxescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pirãxescu

nipirãxit

nipirãxit (ni-pi-rãc-sítŭ) adg – vedz tu pirãxescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pirãxescu

pirãxiri/pirãxire

pirãxiri/pirãxire (pi-rãc-sí-ri) sf – vedz tu pirãxescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pirãxescu

pirãxit

pirãxit (pi-rãc-sítŭ) adg – vedz tu pirãxescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pirãxescu

schin1

schin1 (schínŭ) sm schinj (schínjĭ) –
1: atsea tsi sh-u-adutsi cu aclu shi easi dit truplu-a unei plantã (rug, pãljur, etc.), cari ntsapã sh-intrã lishor tu carnea-a omlui; jighiniturã, guvujdel, guvuzdel, guvuzdelj;
2: numã data la multi planti (jumeari) cu schinj, pi trup, frãndzã, lilici i fructi; mãrãtsini, chingher, gumarangath, ciun, pãljur, rug, etc.;
(expr:
1: schinlu-a alghinãljei = aclu cu cari ntsapã alghina;
2: schin ãntr-oclji; schin tsi-l portsi n sin = un di-atselj tsi nu pots s-lj-aravdzã;
3: shed ca pri schinj; canda am schinj la cur = nu pot s-shed tu-un loc, nu mi-acatsã loclu;
4: bag schinj = bag zizanji (anghidz, muzavirlãchi, munuflichi, munã-ficlichi);
5: trag cu schinlu = caftu s-adar tsiva ma nu pot s-adar dip hãiri;
6: ca pri schinj calcã = fatsi un lucru cu multu-angãtan;
7: nj-intrã schinlu = (i) nj-intrã unã ca shubei, zilj, nchizmã tu suflit, di nu-am isihii; (ii) mi-ari aguditã unã taxirati;
8: di schin, trandafir shi di trandafir arãsari schin; di lilici, schinj, shi di schin, lilici = lucru arãu (bun) poati s-easã dit un lucru bun (arãu);
9: nu-i trandafil fãrã schin; nu-i pãduri (curii) fãrã schinj; livadi fãrã schinj nu s-fatsi = nu-ari, di-aradã, lucri buni, fãrã s-aibã sh-pãrtsã arali;
10: schinlu tsi intrã va scuteari, cã sh-un schin ti moari = ma s-ai tsiva (cariva) tsi tsã fatsi arãu va s-lu ndredz tra s-nu ti mata cãrteascã)
{ro: spin; mărăcine}
{fr: épine; ronce}
{en: thorns; bramble bush}
ex: cãmpul s-umplu di schinj; lj-intrã un schin tu cicior; Steryiu si nvãli cu schinlu (mãrãtsinili); mi ari schin ãntr-oclji
(expr: nu poati s-mi-aravdã); schin ãntr-oclji lji stãtea
(expr: nu putea s-lu-aravdzã dip); cati casã ari cãti un schin; fã-ti schin s-ti poartã n sin; ca pri schinj shadi
(expr: nu poati s-shadã tu-un loc, nu lu-acatsã loclu); s-tradz cu schinlu nu s-acatsã di tsiva
(expr: escu dip ftohi, nu-am dip hãiri di tsiva)

§ schina-mi/schiname (schi-ná-mi) sf fãrã pl – loc cu multsã schinj; multimi di schinj
{ro: spinet, loc cu spini}
{fr: buisson d’épines, ronceraie}
{en: brushwood, ground covered with brambles}
ex: aflai gumarlu tu schinami

§ schinos (schi-nósŭ) adg schi-noasi/schinoase (schi-nŭá-si), schinosh (schi-nóshĭ), schinoa-si/schinoase (schi-nŭá-si) – tsi ari schinj, cu schinj

{ro: spinos}
{fr: épineux}
{en: thorny}
ex: pãrnari schinoasã (cu multsã schinj)

§ schin2 (schínŭ) (mi) vb I schinai (schi-náĭ), schinam (schi-námŭ), schinatã (schi-ná-tã), schinari/schinare (schi-ná-ri) – ntsap cu un schin;
(expr: schin tsiva (cariva) = (i) cãrtescu (omlu, foclu), pirãxescu, afurnjisescu, asplinsescu; (ii) lj-dzãc a unui (l-pingu, l-fac, l-cljem, l-cãndãrsescu, l-vãryescu, etc. pri cariva) tra s-facã un lucru; anãngãsãescu, anãngãsescu, ngãsãescu, pãrãchinisescu, pingu)
{ro: înghimpa; aţâţa (focul), irita, tachina}
{fr: piquer par une épine; attiser (le feu), taquiner, irriter, exciter}
{en: sting, prick; stir up (fire), tease, excite, irritate}
ex: mi schinã (mi ntsapã) barba-a ta; mi schinã (mi ntsapã) tu pãltari; lu schina (ntsãpa) ruglu; nu schinats
(expr: nu cãrtits) foclu; acãtsarã s-lu schinã
(expr: s-lu cãrteascã, pirãxeascã); nu lu schinã
(expr: nu-l cãrtea) cã ti ncaci

§ schinat (schi-nátŭ) adg schinatã (schi-ná-tã), schinats (schi-nátsĭ), schinati/schinate (schi-ná-ti) – tsi easti ntsãpat cu-un schin
{ro: înghimpat; aţâţat, iritat, tachinat}
{fr: piqué par une épine; attisé (le feu), taquiné, irrité, excité}
{en: stung, pricked; stirred up (fire), teased, excited, irritated}

§ schinari1/schinare (schi-ná-ri) sf schinãri (schi-nắrĭ) – ntsãpari cu un schin
{ro: acţiunea de a înghimpa, de a aţâţa, de a irita, de a tachina; înghimpare, aţâţare, iritare, tachinare}
{fr: action de (se) piquer par une épine}
{en: action of stinging, of pricking}
ex: cu schinarea (ntsãparea) la cur

§ schinãturã (schi-nã-tú-rã) sf schinãturi (schi-nã-túrĭ) – ntsãpãturã di schinj;
(expr: bag schinãturi = bag anghidz, zizanj, muzavirlãchi, munãfic, munãficlichi, munuflichi)
{ro: înţepătură de spin; intrigă}
{fr: piqûre; intrigue, incitation}
{en: sting; intrigue, incitement}

§ schinãtor (schi-nã-tórŭ) adg schinãtoari/schinãtoare (schi-nã-tŭá-ri), schinãtori (schi-nã-tórĭ), schinãtoari/schinãtoare (schi-nã-tŭá-ri) – tsi schinã (earbã, mãrãtsini, rug, ciun, pãljur, arburi, etc., tut tsi ari schinj);
(expr: easti schinãtor = (i) easti un tsi cãrteashti (foclu); (ii) easti un di-atselj tsi lu-arãseashti s-pingã (s-pirãxeascã, s-furnjiseascã, s-asplinseascã) lumea; (iii) easti un tsi bagã zizanj, muzavirlãchi)
{ro: înghimpător; iritator, tachinator}
{fr: celui qui pique par une épine; celui qui attise (le feu), qui taquine, qui irrite, qui excite}
{en: the one who stings, who pricks; the one who stirs up (fire), who teases, who excites, who irritates}
ex: frãndzãli dishtiptati di schinãtorlu
(expr: cãrtitorlu) vimtu

§ schinlu-a tarlui (schín-lu a tár-lui) sm – plantã tsi creashti tu agri, locuri virani, mardzina di cãljuri, tu uboari etc., cu truplu sãnãtos sh-disfaptu, mplin di schinj, cu frãndzã hãrãxiti tsi au mardzina dintsatã bitisitã cu schinj, cu lilici aroshi, albi icã galbini, adunati ca tufitsi tu-un tas; chinger, gumarangath, mãrãtsini
{ro: mărăcine (spin) măgăresc, scaiul dracului}
{fr: chardon fausse-acanthe, ronce que les baudets mangent}
{en: a kind of bramble bush, spiny plumless thistle}

§ nschin (nschínŭ) (mi) vb I nschi-nai (nschi-náĭ), nschinam (nschi-námŭ), nschinatã (nschi-ná-tã), nschinari/nschinare (nschi-ná-ri) – (unã cu schin2)
ex: cara imna cu cicioarli goali si nschinã (si ntsãpã di schinj); nu shtiu tsi mi nschinã (ntsãpã) pi pãltãri; cara s-nu lu nschini
(expr: anãn-gãsãeshti, pindzi) gumarlu, nu beasi; nschinã-l
(expr: anãngãsea-l, pindzi-l) ca s-alagã

§ nschinat (nschi-nátŭ) adg nschinatã (nschi-ná-tã), nschinats (nschi-nátsĭ), nschinati/nschinate (nschi-ná-ti) – (unã cu schinat)

§ nschinari/nschinare (nschi-ná-ri) sf nschinãri (nschi-nắrĭ) – (unã cu schinari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn