|
|
pinacâ
RO:tăbliţă de şcolar … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:42797>2014-05-14 22:31:10.419714 »
pinacã
pinacã (pi-ná-cã) sf pinatsi/pinatse (pi-ná-tsi) – ploaci njicã pri cari ficiorlji, aoa sh-un chiro, ngrãpsea cu tibishirea; ploaci mari, cari aoa sh-un chiro eara spindzuratã pi stizmã tu sculii, pri cari dascalu shi nitslji ngrãpsea cu tibishirea; pinac, panachidã
{ro: tăbliţă de şcolar; tablă de şcoală}
{fr: tableau noir, petite plaque d’ardoise}
{en: blackboard, slate}
ex: dinintea a pinacãljei
§ pinac (pi-nácŭ) sn pinatsi/pinatse (pi-ná-tsi) – (unã cu pinacã)
§ panachidã (pa-na-chí-dã) sf panachidz (pa-na-chídzĭ) – ploaci njicã pri cari ficiorlji, aoa sh-un chiro, ngrãpsea cu tibishirea; pinacã, pinac
{ro: tăbliţă de şcolar}
{fr: petite plaque d’ardoise}
{en: slate}
ex: lji nvets cu panachida shirpidanjlj-aeshtsã
mulidi/mulide
mulidi/mulide (mu-lí-di) sf mulidz (mu-lídzĭ) –
1: metal moali sh-greu tsi ari unã hromã sivã (sumolcã, grivã, etc.) ca cinusha dit cari s-fac multi lucri ca sulini, chiunghi, curshumi, etc.;
2: unã balã (topã) njicã di metal (cilechi, bãcãri, mulidi, etc.) aminatã di-unã tufechi tra s-agudeascã shi s-lu vatãmã dushmanlu; mulivi, curshum, curshumi, gugosh, pliumbu, pljumbu, pljumbã, plumbu, plumbã, fãndãc, fãndec, patronã;
3: un cundilj di metal (mulidi) cu cari njitslji ngrãpsea, aoa sh-un chiro, pi pinacã;
4: hãlati di lemnu (ca un chelindru lungu shi suptsãri), cu-un hir di cãrbuni tu mesi cu cari sã ngrãpseashti cu mãna pri acoalã; cundilj
{ro: plumb, glonţ de puşcă; condei de plumb, creion}
{fr: plomb, balle de fusil; crayon}
{en: lead, rifle bullet; pencil}
ex: neali di mulidi (metal); mi-agudirã cu mulidea (curshumea); cu mulidi (cundilj) avem scriatã multu chiro
§ mulivi/mulive (mu-lí-vi) sf mulivi (mu-lívĭ) – unã balã (topã) njicã di metal (cilechi, bãcãri, mulidi, etc.) aminatã di-unã tufechi tra s-agudeascã shi s-lu vatãmã dushmanlu; mulidi, curshum, curshumi, gugosh, pliumbu, pljumbu, pljumbã, plumbu, plumbã, fãndãc, fãndec
{ro: glonţ de puşcă}
{fr: balle de fusil}
{en: rifle bullet}
§ muliv (mu-lívŭ) sm muliyi (mu-líyĭ) – un cundilj di mulidi cu cari njitslji ngrãpsea, aoa sh-un chiro, pi pinacã; hãlati di lemnu lungã shi suptsãri, cu-un hir di cãrbuni tu mesi (ca un chelindru suptsãri), cu cari sã ngrãpseashti cu mãna pri acoalã; cundilj
{ro: condei de plumb, creion}
{fr: crayon}
{en: pencil}
§ mulidar (mu-li-dárŭ) adg mulidarã (mu-li-dá-rã), mulidari (mu-li-dárĭ), mulidari/mulidare (mu-li-dá-ri) – lucru tsi easti adrat cu (i-lj si ari adãvgatã) mulidi
{ro: plombat}
{fr: plombé}
{en: made of (or to which it has been added) lead}
ex: alumã mulidar (tsi-lj s-ari adãvgadã mulidi)
§ mulidusescu (mu-li-dhu-sés-cu) vb IV mulidusii (mu-li-dhu-síĭ), muliduseam (mu-li-dhu-seámŭ), mulidusitã (mu-li-dhu-sí-tã), mulidusiri/mulidusire (mu-li-dhu-sí-ri) – dau (adavgu) un petur di mulidi pristi-unã lugurii; adavgu mulidi tu-unã lugurii
panachidã
panachidã (pa-na-chí-dã) sf – vedz tu pinacã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pinacãsfungu
sfungu (sfún-gu) sn sfunguri (sfún-gurĭ) – unã soi di prici di-amari (dit locurli caldi) tsi bãneadzã sum apã spindzuratã di chetri, cu oasili molj fapti di calcheri shi sturnari; schiletlu moali cu oasili a aishtei prici dupã moarti, cari poati s-tsãnã lishor apa sh-tr-atsea easti ufilisit la aspilarea shi ashtirdzearea-a multor lucri di casã (a tablãljei mari di la sculii, a pinacãljei di-aoa sh-un chiro, pri cari ngrãpsea ficiuritslji, etc.); sfunghi, sfãnghii, sfungari; (fig:
1: sfungu = peaticã di pãndzã, cãmeashi veaclji, etc. cu cari s-aspealã shi s-ashtergu lucri din casã; expr:
2: easti ca sfungul = easti moali, ca sfungul)
{ro: burete}
{fr: éponge}
{en: sponge}
§ sfunghi/sfunghe (sfún-ghi) sf sfunghi (sfún-ghi) – (unã cu sfungu)
ex: ashtearsi measa cu sfunghea; pãnea easti ca sfunghea
(expr: moali); ari carnea ca sfunghea
(expr: moali)
§ sfãnghii/sfãnghie (sfãn-ghí-i) sf sfãnghii (sfãn-ghíĭ) – (unã cu sfungu)
§ sfungari/sfungare (sfun-gá-ri) sf sfungãri (sfun-gắrĭ) – (unã cu sfungu)
§ sfungãrsescu (sfun-gãr-sés-cu) (mi) vb IV sfungãrsii (sfun-gãr-síĭ), sfungãrseam (sfun-gãr-seámŭ), sfungãrsitã (sfun-gãr-sí-tã), sfungãrsiri/sfungãrsire (sfun-gãr-sí-ri) – dau (aspel, ashtergu) cu sfungul
{ro: şterge cu burete}
{fr: nettoyer avec l’éponge}
{en: clean with the sponge}
§ sfungãrsit (sfun-gãr-sítŭ) adg sfungãrsitã (sfun-gãr-sí-tã), sfungãrsits (sfun-gãr-sítsĭ), sfungãrsiti/sfungãrsite (sfun-gãr-sí-ti) – tsi easti aspilat sh-ashtersu cu sfungul
{ro: şters cu burete}
{fr: nettoyé avec l’éponge}
{en: cleaned with the sponge}
§ sfungãrsiri/sfun-gãrsire (sfun-gãr-sí-ri) sf sfungãrsiri (sfun-gãr-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ashteardzi cu sfungul
{ro: acţiunea de a şterge cu buretele}
{fr: action de nettoyer avec l’éponge}
tibishiri/tibishire
tibishiri/tibishire (ti-bi-shí-ri) – unã soi di cundilj (faptu dit cãlcheri) cu cari ficiuritlji scria aoa sh-un chiro pri pãnãchida-a lor di la sculii; hãlati (ca un cundilj) cu cari omlu poati sã ngrãpseascã pi scãnduri (tiniche, etc.)
{ro: cretă}
{fr: craie}
{en: chalk}
ex: featsi isapea cu tibishirea pri measã; ficiorlu scria cu tibishirea pri pinaca di la sculii; scrii cu tibishiri tsi am s-tsã spun mini; simnarã cu tibishirea poarta, tra s-u cunoascã; acatsã di simneadzã tuti casili cu tibishirea