|
|
picurãrescu
picurãrescu (pi-cu-rã-rés-cu) adg – vedz tu picurar
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: picurarcãni/cãne
cãni/cãne (cắ-ni) sm cãnj (cắnjĭ) – pravdã imirã (tsi sh-u-adutsi cu luplu) cari-i tsãnut di om s-lj-aveaglji casa n hoarã (oili la munti, s-lu-agiutã la vinãtoari, etc.); cãini; (fig:
1: cãni = (i) om multu-arãu; (ii) om lucrãtor; (iii) om mbistimen; (iv) om gioni; (v) parã veclju, nturtsescu; expr:
2: bureati di cãni = unã soi di bureati;
3: cap-di-cãni = yeatsã (hiintsã) dit pãrmiti tsi easti ca unã soi di lamnji cu truplu di om shi caplu di cãni;
4: ca-di-cãni/ca-di-cãne (cá-di-cắ-ni) sm cu pluralu: ca-di-cãneanj (cá-di-cắ-neanjĭ) = zbor (angiurãturã) tsi-lj greshti a unui, prishcurtari a zborlui “cãcat di cãni”;
5: sãnãtos ca cãni = easti multu sãnãtos;
6: s-mãcã ca cãnjlji = sã ncaci multu, tut chirolu;
7: ca cãnili cu cãtusha s-duc (s-vor) = nu s-vor dip shi sã ncaci tut chirolu, nu pot s-bãneadzã ghini deadun)
8: cash bun tu foali di cãni = nuntru easti bun, ma nafoarã s-veadi-arãu;
9: itsi cãni arana sh-alindzi = catiun sinferlu-a lui sh-mutreashti;
10: cãnjlji trag di nãs = s-aflã tu mari urfanji, easti multu ftoh;
11: hrãnea cãni s-ti-alatrã = fã-lj bun a unui, tra s-tsã aflji biljelu;
12: ca cãnili la hasapljo (cãsãpnitsã, hãsap) = ca un tsi ashteaptã cu multã mirachi, ca un tsiritor, sã-lj si da, sã-lj si-arucã tsiva;
13: ca cãni fãrã domnu = ca un tsi nu-ari nicuchiratã, tsi nu-ari casã, tsi easti vagabondu;
14: nu fatsi nitsi cãt un cãni arãnjos = nu-ahãrzeashti dip tsiva;
15: dau ca pi cãni = agudescu arãu, fãrã njilã;
16: ãlj mãcã cãnjlji dit tastru = easti glar, ageamit;
17: stai ca cãnili pri coadã = nu stai ghini [zborlu yini di-aclo cã mash cãnili tsi sta tes, sta ghini];
18: la mas di cãni caftsã sãrmi di pãni? = zbor tsi sã spuni tr-atsel tsi caftã s-aflã (tsi-ashteaptã sã-lj si da) tsiva di la un tsi nu-ari)
{ro: câine}
{fr: chien}
{en: dog}
ex: easti un cãni, ma nu-i cãni, ari perlu di cãni, ma nu-i cãni, ari coada di cãni, ma nu-i cãni, tsi easti? (angucitoari: cãtsaua); avem multi turlii di cãnj: cãni di casã, cãni di la oi, cãni trã avinari, etc.; nveastã di ugeachi shi cãni di la oi; am un cãni bun tsi nj-aveaglji casa; afirea-ti di cãnili tsi nu-avinã cheatra; un cãni di la oi fatsi dzatsi cãnj di-acasã, ma la oi!; cãni veclju picurãrescu; di la maslu di cãni, nu-armãni sãrmã di pãni; turbatlu cãni, domnu-su vai mushcã prota; cãnili, cãndu-lj yini sã psuseascã, s-chishi la gimii; ca cãnili, tsi-arupsi foalili, prit pãlãthiri; aurlã ca pri cãni; cara s-nu sãrgljescu cãnjlji!; mash un cãni-i coluv?; pãnã nu-l cãrteshti, cãnili nu ti mushcã; di cheali di cãni utri nu s-fatsi; sitã di mãtasi di coadã di cãni!; cãnili tsi-alatrã, nu mushcã; afirea-ti di cãni tsi nu alatrã; nu-l cãrtea cãnili tsi doarmi, di vrei s-nu ti mushcã; di vrei s-hii cu luplu oaspi, dã cali a picurarlor sh-a cãnjlor di la oi; vrei sh-cu luplu sh-cu cãnjlji s-hii ghini; di lup veclju, sh-arãd cãnjlji; cãni (fig: arãu) om s-ari aspusã; lucreadzã ca cãni sh-mãcã ca domnu; tsi cãni (fig: tsi om arãu) easti!; lucreadzã ca cãni (fig: easti bun lucrãtor) sh-mãcã ca domnu; inimã, cãne (fig: gione), strigã calu; oaspi veclju, cãni veclju (fig: aush shi mbistimen); dã-nj un cãni (fig: pãrã) tra s-ljau pãni; cãts cãnj (fig: pãradz) deadish pri cãciuã?; gionj sh-grash ca cãnj di grets; s-ti mãcã cãnjlji s-ti mãcã!; cap-di-cãni, tini ts-arãdz cu mini?; alagã ca cãni fãrã domnu
picurar
picurar (pi-cu-rárŭ) sm picurari (pi-cu-rárĭ) – om (di-arada cu-arugã) tsi aveaglji, pashti, ari vrundida-a oilor sh-fatsi sh-cashlu la stani; baci, cãshar;
(expr:
1: easti picurar = easti om cari, di-aradã) nu para ari carti, nu para shtii multi, easti ca hazo, prostu, nipilixit, etc.;
2: puljlu picurar = agru-pulj cunuscut trã ciuciula tsi u-aspuni pirifan pri creashtitlu-a caplui; ciuciuljan, ciuciuleai, ciurleai, ciuleai;
3: banã di picurar = banã di om aplo, isihã, fãrã ghideri;
4: cari di luchi s-aspari, nu s-fatsi picurar = zbor tsi s-dzãtsi a omlui tra s-nu s-acatsã di-un un lucru, macã lj-easti fricã di-atseali tsi va patã cu-adrarea-a lui, i nu lu-arãsescu urmãrli;
5: coada cap easti la noi, sh-luplu picurar la oi; badz luplu picurar shi vrei s-ts-aveaglji oili? = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu caplu-a unei sutsatã easti un om niuidisit s-facã lucrul, icã ari alti intiresi shi-sh mutreashti mash huzmetea-a lui, nu atseali a sutsatiljei;
6: di la coada-a oilor, s-cunoashti bunlu picurar = omlu bun s-cunoashti dupã cum sh-lu fatsi lucrul; [bãgats oarã cã aestu zbor yini di-aclo cã pravda tsi easti grasã, s-caftã la coadã; macã coada easti grasã, ashi easti sh-pravda];
7: tsi shtii picurarlu di dupã coada-a oilor? = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi s-ameasticã tu lucri tsi nu-au di-iu s-li cunoascã, cã bana-a lor lj-ari tsãnutã, di-aradã, diparti di-aesti lucri; [bãgats oarã cã aestu zbor yini di-aclo cã, di itia cã suntu cama alãgats, cãrvãnarlji s-lugursescu ma cu minti dicãt picurarlji])
{ro: păstor, cioban}
{fr: berger}
{en: shepherd}
ex: picurar cu percea lungã; picurarlji cãndu-au minti, ncaltsã sh-puriclu; picurarlji unãoarã pri mes dipun tu pãzari; di vrei s-hii cu luplu oaspi, dã cali a picurarlor sh-a cãnjlor di la oi; o, lai picurare!
(expr: o, lai glare!);
§ picurãrush (pi-cu-rã-rúshĭŭ) sm picurãrush (pi-cu-rã-rúshĭ) – picurar njic (di ilichii i boi)
{ro: ciobănaş}
{fr: petit berger}
{en: little (small) shepherd}
§ picu-rãroanji/picurãroanje (pi-cu-rã-rŭá-nji) sf picurãroanji/pi-curãroanje (pi-cu-rã-rŭá-nji) – muljari tsi lucreadzã la oi, aveaglji sh-pashti oili; muljarea-a unui picurar
{ro: păstoriţă, nevastă de cioban}
{fr: bergère, femme de berger}
{en: sheperdess, shepherd’s wife}
zeghi/zeghe
zeghi/zeghe (zé-ghi) sf zeghi (zéghĭ) – stranj huryitescu lungu tsi s-poartã ma multu tu locurli di munti; pustavi groasã dit cari s-fac aesti stranji; stranj lungu picurãrescu di cheali di oai; shubã, shiguni, tãmbari
{ro: zeghe}
{fr: hoqueton, saie}
{en: thick twilled cloth}
ex: tatã-su purta zeghi sh-nãs tora s-fuduleashti tu strimti