DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

pat5

pat5 (pátŭ) vb IV pãtsãi (pã-tsắĭ), pãtsam (pã-tsámŭ), pãtsãtã (pã-tsắ-tã), pãtsãri/pãtsãre (pã-tsắ-ri) – trag tsiva tsi nu mi-arãseashti dip (ghideri, cripãri, dureri, munduiri, etc.); nj-si fatsi tsiva; tihiseashti s-am (sã-nj yinã, sã-nj cadã, etc.) tsiva trã cari nu mi-ashtiptam; trag, tihiseashti;
(expr:
1: tsi-l pati? = (i) tsi s-fatsi; (ii) iu s-hibã?;
2: pat di nafoarã = hiu lãndzit di lãngoarea “epilepsii” shi fac dip canda intrarã dratslji tu mini; cad nafoarã; acãtsat di nafoarã;
3: atslji s-bat shi tarlji pat = s-dzãtsi atumtsea cãndu un stipseashti sh-altu (nistipsit) u pati, u tradzi;
4: vidzurã sh-pãtsãrã = trapsirã multi)
{ro: păţi, suferi; se întâmpla}
{fr: pâtir, souffrir, endurer; arriver, se passer}
{en: suffer (experience) something, endure; happens}
ex: tsi pãtsãsh (cum s-featsi, cum s-tihisi) di nu vinjish?; s-nu patã (tragã) dot sh-elj tsi pãtsã (trapsi) sh-el; lailji gionj, tsi-sh pãtsãrã! (cãti trapsirã); iu va s-hibã? ca tsi-l pati? (tsi s-featsi cu el? iu easti?); tsi-l pati (tsi s-fatsi, iu easti) di s-amãnã?; s-nu u patã arãulu (s-nu da arãulu di el); tsi ti pats, bre, hilj? (tsi s-fatsi cu tini? tsi ai, bre, hilj?); tsi ti pãtsãsh? (tsi trãxeashti? tsi s-featsi cu tini?); ea sh-cum tsi nã pati (tsi lãeatsã n-agudeashti); mãrilja, tsi vã pati? (tsi ghideri avets? tsi ambodyiu vã sta n cali?); tsi drac mi pati azã? (mi pidipseashti azã?); nu pati ghini (nu-lj njardzi lucrul ambar); cã vai patã (cã va li tragã); ea sh-ea tsi pat (ea sh-ea tsi trag, tsi-arãu astãhisii n cali); di cap li pati tuti (sh-li fatsi singur, easti stepsul a lui di li tradzi); vidzurã sh-pãtsãrã dratslji pãnã s-lu-alinã
(expr: trapsirã multi s-lu-alinã, lu-alinarã cu multã zori); tsi va s-pat (trag) un Dumnidzã shtii

§ pãtsãscu (pã-tsắs-cu) vb IV pãtsãi (pã-tsắĭ), pãtsam (pã-tsámŭ), pãtsãtã (pã-tsắ-tã), pãtsãri/pãtsãre (pã-tsắ-ri) – (unã cu pat5)
ex: cãti am pãtsãtã cu feata aestã, shi a groapãljei va s-u-aspun

§ pãtsãt (pã-tsắtŭ) adg pãtsãtã (pã-tsắ-tã), pãtsãts (pã-tsắtsĭ), pãtsãti/pãtsãte (pã-tsắ-ti) – tsi-ari traptã (faptã) un lucru tsi nu lu-arãseashti; tsi-lj s-ari tihisitã tsiva; traptu, tihisit
{ro: păţit, suferit; întâmplat}
{fr: qui a éprouvé des revers, qui a eu un mécompte; souffert, enduré; arrivé, passé}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scarã1

scarã1 (scá-rã) sf scãri (scắrĭ) –
1: hãlati di lemnu (scãnduri, her, funi, etc.) faptã di dauã pãrjinj lundzi (teasi unã ningã-alantã la unã njicã dipãrtari), acãtsati unã di-alantã cu cumãts shcurti di lemnu (scalupatimi) ncãrfusiti pi eali, tu locuri-locuri, pri cari omlu poati s-bagã ciciorili tra s-alinã i s-dipunã di pri tsiva (pom, casã, etc.);
2: partea ncljinatã di nãuntru i di nafoarã di la unã binai (casã, bisearicã, punti, etc.) tsi ari scalupatimi pri cari omlu sh-bagã ciciorlu, un dupã-alantu tra si s-alinã i s-dipunã dit binai;
3: scalupatima (cumata shcurtã i loclu pri cari omlu sh-bagã ciciorlu) tra si s-alinã i s-dipunã pri-aestã scarã;
4: nealili di-unã parti sh-di-alantã a shauãljei (zãnghia) pri cari omlu sh-bagã ciciorlu tra si s-alinã pri cal
{ro: scară; treaptă}
{fr: escalier; échelle; échelon; étrier}
{en: stairs, ladder; step (of stairs); rung (of ladder); stirrup}
ex: lumea-aestã scãri, scãri easti, un s-alinã sh-altu dipuni; casã cu scarã di cheatrã; poarta cu scara eara nvãliti cu scãnduri; portsãli eara di giuvaricadz, scara eara di-asimi; mi shuts, mi-anvãrtescu s-aflu vãrã scarã s-mi-alin, nu-ari scarã!; tindi scara sã-nj mi-alin; feata teasi scara shi fratslji intrarã; ti pingu di pri scarã, s-mãshti loclu; bagã scara ta s-alinã; feata s-nãrãi sh-u pimsi di pri scarã nghios; sã nhidzea cu scãri, prit pãlãtiri, prit guvi, cã vãrã nu-avea s-lã tsãnã calea; alinã-ti pi scarã s-dai cu boi casa; dipuni dauã scãri (scalupatimati), mutreashti cãtrã nghios, scara tsãnea multu tu loc; scarã di scarã (scalupatimã di scalupatimã) u dipusi tutã scara; alinã tuti scãrli (scalupatimatili); ciciorlu tu scarã (scarã di shauã) bãgã; casa di ningã scara (schelea) iu lucreadzã oaminjlji

§ scãricã (scã-rí-cã) sf scãritsi/scãritse (scã-rí-tsã) – scarã njicã
{ro: scărică}
{fr: petit escalier; petite échelle; petit étrier}
{en: small stairs, small ladder; smal stirrup}
ex: bagã-ts shaua shi scãritsãli shi aidi ncalicã

§ scalupatimã (sca-lu-pá-ti-mã) sf scalupatimati/scalupatimate (sca-lu-pa-tí-ma-ti) – partea di scarã pri cari omlu calcã cu ciciorlu, unã dupã-alantã, tra si s-alinã i s-dipunã; scarã
{ro: treaptă de scară}
{fr: marche d’escalier; échelon d’échelle}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn