|
|
paranumã
paranumã (pá-ra-nú-mã) sf – vedz tu numã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: numãbafã
bafã (bá-fã) sf bafi/bafe (bá-fi) – broatic mari, di-aradã veardi; jabã, broascã, broatic, brusconj; (fig: bafã = (i) om cu pãntica mari; (ii) pãrnoanji (paranumã) tsi u da crishtinjlji a turtsãlor)
{ro: brotac mare}
{fr: grande grenouille verte}
{en: large green frog}
betã
betã (bé-tã) sf beti/bete (bé-ti) – partea di nsus a frãmtiljei; (giumitatea dit soni a zborlui curcubetã) unã paranumã trã zborlu cap; cap
{ro: partea de sus a fruntei; cap}
{fr: la partie supérieure du front; tête}
{en: upper part of the forehead; head}
ex: dratslji sh-frãngu beta (caplu)
cãciun
cãciun (cã-cĭúnŭ) sm, sf cãciunã (cã-cĭú-nã), cãciunj (cã-cĭúnjĭ), cãciuni/cãciune (cã-cĭú-ni) – un tsi bãneadzã tu-unã hoarã multu njicã; pãrnoanji cu cari armãnjlji dit locurli di ningã Bituli, lã grescu a armãnjlor dit Pindu
{ro: caţaon, poreclă dată de aromânii din Bitolia, aromânilor din Pind}
{fr: sobriquet donné par les aroumains de la région de Bituli, aux aroumains du Pinde}
{en: nickname given by the Aromanians from Bituli to the Aromanians from the Pindus mountains}
§ catsaon (ca-tsa-ónŭ) sm, sf catsaoanã (ca-tsa-ŭá-nã), catsaonj (ca-tsa-ónjĭ), catsaoani/catsaoane (ca-tsa-ŭá-ni) – pãrnoanji (paranumã) datã di-armãnj a gretslor
{ro: caţaon, poreclă dată grecilor}
{fr: sobriquet donné aux grecs}
{en: nickname used by Aromanians for Greeks}
§ cãciunescu (cã-cĭu-nés-cu) adg cãciuneascã (cã-cĭu-neás-cã), cã-ciuneshtsã (cã-cĭu-nésh-tsã), cãciuneshti/cãciuneshte (cã-cĭu-nésh-ti) – tsi ari s-facã cu cãciunjlji, cu catsaonjlji; di cãciun, di catsaon
{ro: de caţaon}
{fr: appartenant à un “cãciun”}
{en: belonging to a “cãciun”}
dascal
dascal (dás-calŭ) sm, sf dascalã (das-cá-lã), dascalj (dás-caljĭ), dascali/dascale (das-cá-li) – omlu tsi lji nveatsã njitsli carti, sã scrii shi sã dghivãseascã; (fig: dascal = omlu tsi-l urnipseashti, tsi-l simvulipseashti, tsi lu nveatsã pri cariva)
{ro: dascăl, învăţător, profesor}
{fr: instituteur, professeur, maître d’école}
{en: teacher, professor}
ex: coarni am shi bou nu hiu, am sumar, nu hiu gumar, imnu shi scriu, shi dascal nu-nj hiu (angucitoari: zmelciul); nãs lj-eara dascal; vinjirã trei dascali; sh-adusi aminti di zboarili a dascalui; mash cu izinea a dascalãljei la cari shed atseali feati
§ dascu (dás-cu) sm pl(?) – (unã cu dascal)
§ dãscãlic (dãs-cã-lícŭ) sm, sf dãscãlitsã (dãs-cã-lí-tsã), dãscãlits (dãs-cã-lítsĭ), dãscãlitsi/dãscãlitse (dãs-cã-lí-tsi) – dascal tinir; dascal njic di boi
{ro: dascăl (învăţător), tănăr sau mic}
{fr: instituteur jeune ou petit}
{en: young or short teacher}
§ dãscãlami/dãscãlame (dãs-cã-lá-mi) sf fãrã pl – multimi di dascalj sh-dascali; ntreaga isnafi a dascaljlor
{ro: mulţime de dascali, de învăţători}
{fr: grand nombre s’instituteurs}
{en: large number of teachers}
ex: s-adunã dãscãlamea (tuts dascaljlji) di tuti horli
§ dãscãlichi/dãs-cãliche (dãs-cã-lí-chi) sf dãscãlichi (dãs-cã-líchĭ) – tehnea (lucrul) di dascal
{ro: dăscălie, învăţătură}
{fr: enseignement, professorat}
{en: teaching, professorship}
§ dãscãlãchi/dãs-cãlãche (dãs-cã-lắ-chi) sf dãscãlãchi (dãs-cã-lắchĭ) – (unã cu dãscãlichi)
ex: dãscãlãchea shtii multi ma nu-ari multi
§ dãscã-lii/dãscãlie (dãs-cã-lí-i) sf dãscãlii (dãs-cã-líĭ) – (unã cu dãscã-lichi)
§ dãscãlipsescu (dãs-cã-lip-sés-cu) (mi) vb IV dãscã-lipsii (dãs-cã-lip-síĭ), dãscãlipseam (dãs-cã-lip-seámŭ), dãscã-lipsitã (dãs-cã-lip-sí-tã), dãscãlipsiri/dãscãlipsire (dãs-cã-lip-sí-ri) – (caftu s-lu) nvets pri cariva carti, sã scrii shi sã dghivãseascã; dãscãlisescu, dãscãlescu, nvets, anvets; (fig: dãscãlipsescu = dau urnimii, urnipsescu)
gagan
gagan (gá-ganŭ) sm, sf gaganã (gá-ga-nã), gaganj (gá-ganjĭ), gagani/gagane (gá-ga-ni) – paranumã datã di armãnj a gretslor (tsi ari noima di un tsi s-aspari lishor, tsi li umpli zmeanili la mai ma njitsli lucri)
{ro: poreclă, cu sensul de “fricos”, dată de aromâni grecilor}
{fr: sobriquet (signifiant “poltron”), donné par les aroumains aux grecs}
{en: nickname (with the meaning “easily frightened” given to Greeks by Aromanians}
ex: cunushtea ghini stricãtoarea-a gaganjlor (gretslor)
gogã
gogã (gó-gã) sm pl(?) – paranumã tsi arbineshlji turtsã u da a armãnjlor sh-a alãntor crishtinj; gog
{ro: poreclă dată de albanezii musulmani aromânilor şi a ortocşilor}
{fr: sobriquet que les albanais musulmans donnent aux aroumains et aux orthodoxes}
{en: name given by the Albanians muslims to the Aromanians and to the Greek orthodox christians}
§ gog (gógŭ) sm pl(?) – (unã cu gogã)
lãtin
lãtin (lã-tínŭ) sm, sf lãtinã (lã-tí-nã), lãtinj (lã-tínjĭ), lãtini/lãtine (lã-tí-ni) –
1: om di miletea-a romanjlor, un popul (strãpãpãnjlj-a armãnjlor) tsi bãna aoa sh-vãrã 2000 di anj tu Italii;
2: crishtin di pisti catolicã a curi cap easti Papa di Roma; latin, catolic; (fig: lãtin = paranumã tsi s-da a arbineshlor di pisti lãtinã, catolicã)
{ro: latin, catolic}
{fr: latin, catholique}
{en: Latin, catholic}
ex: mults dit Arbinshii suntu lãtinj (catolits); mash nãsã s-featsi lãtinã (catolicã)
§ latin (la-tínŭ) sm, sf latinã (la-tí-nã), latinj (la-tínjĭ), latini/latine (la-tí-ni)
ex: strigã ca vãr latin (fig: arbines catolic)
§ lãtinescu (lã-ti-nés-cu) adg lãtineascã (lã-ti-neás-cã), lãtineshtsã (lã-ti-nésh-tsã), lãtineshti/lãtineshte (lã-ti-nésh-ti) –
1: tsi ari s-facã cu miletea-a lãtinjlor (a romanjlor);
2: tsi easti di pistea crishtinã tsi-ascultã di papa di Roma; di romanj; di catolits; di lãtinj; latinescu, catolichescu
{ro: larinesc, catolic}
{fr: latin, catholique}
{en: latin, catholic}
ex: bisearicã lãtineascã (catolicã)
§ latinescu (la-ti-nés-cu) adg latineascã (la-ti-neás-cã), latineshtsã (la-ti-nésh-tsã), latineshti/latineshte (la-ti-nésh-ti) – (unã cu lãtinescu)
ljap
ljap (ljĭápŭ) sm ljapeanj (ljĭá-peanjĭ) – paranumã datã a unui arbines hrãp (guliman, zulumchear)
{ro: albanez hrăpăreţ}
{fr: albanais rapace}
{en: predatory Albanian}
malesor
malesor (ma-le-sórŭ) sm malesori (ma-le-sórĭ) shi malesots (ma-le-sótsĭ) – paranumã datã di-armãnj a arbineshlor tsi bãneadzã tu muntsã
{ro: poreclă dată de aromâni albanezilor ce trăiesc la munte}
{fr: sobriquet donné par les Aroumains aux Albanais montagnards}
{en: name given by Aromanians to the Albanians living in the mountains}
maltecicu
maltecicu (mal-técĭ-cu) adg maltecicã (mal-técĭ-cã), maltecichi (mal-técĭ-chi), maltecichi/malteciche (mal-técĭ-chi) – cari easti cu urecljili lundzi tsi-aspindzurã cãtã nghios (ca un maltean, ca un armãn di Bituli); plahurcu, pljahurcu
{ro: bleg, cu urechi lungi şi atârnând în jos}
{fr: mollasse, qui a les oreilles longues et pendantes}
{en: flabby, with long and hanging ears}
ex: cãprili maltecichi suntu lãptoasi
§ maltean (mál-teanŭ) sm, sf malteanã (mál-tea-nã), malteanj (mál-teanjĭ), malteani/malteane (mál-tea-ni) – paranumã datã a armãnjlor di Bituli
{ro: poreclă dată aromânilor din Bitolia}
{fr: sobriquet donné aux Aroumains de Bitola}
{en: name given to the Aromanians from Bitola}