|
|
panachidã
panachidã (pa-na-chí-dã) sf – vedz tu pinacã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pinacãpinacã
pinacã (pi-ná-cã) sf pinatsi/pinatse (pi-ná-tsi) – ploaci njicã pri cari ficiorlji, aoa sh-un chiro, ngrãpsea cu tibishirea; ploaci mari, cari aoa sh-un chiro eara spindzuratã pi stizmã tu sculii, pri cari dascalu shi nitslji ngrãpsea cu tibishirea; pinac, panachidã
{ro: tăbliţă de şcolar; tablă de şcoală}
{fr: tableau noir, petite plaque d’ardoise}
{en: blackboard, slate}
ex: dinintea a pinacãljei
§ pinac (pi-nácŭ) sn pinatsi/pinatse (pi-ná-tsi) – (unã cu pinacã)
§ panachidã (pa-na-chí-dã) sf panachidz (pa-na-chídzĭ) – ploaci njicã pri cari ficiorlji, aoa sh-un chiro, ngrãpsea cu tibishirea; pinacã, pinac
{ro: tăbliţă de şcolar}
{fr: petite plaque d’ardoise}
{en: slate}
ex: lji nvets cu panachida shirpidanjlj-aeshtsã
ploaci1/ploace
ploaci1/ploace (plŭá-ci) sf ploci (plócĭ) shi plociuri (pló-cĭurĭ) – soi di cheatrã mari tsi s-talji ndreaptã tra si s-facã cãljuri, si s-facã ploci di murmintsã, etc.; soi di cheatrã tsi s-disfatsi lishor tu peturi suptsãri tsi pot si s-bagã pri casã tra s-facã unã citii di cheatrã, icã, si s-adarã pinatsi tra sã scrii pri eali njitslji la sculii, etc.; (fig:
1: ploaci = (i) murminti, moarti; (ii) pinac, pãnãchidã; expr:
2: bãgai ploci pri pãnticã = hiu (escu) agiun)
{ro: ardezie, tăbliţă de scris, lespede, placă, piatră de mormânt}
{fr: ardoise, tablette d’ardoise; dalle, pierre plate; pierre tumulaire, tombeau}
{en: slate; paving stone, floor tile; ledger, flatstone}
ex: yinghits frats cu plocili n cap (angucitoari: dzeadzitli); di sum plocili (chetsrãli) di murmintsã strigã-a noshtri bunj pãrintsã; ashtirnurã ploci di mirmer tu bisea-ricã; multi lucri nu s-agãrshescu pãnã la ploaci (fig: murminti); tsi pãtsãi, pãn la ploaci (fig: moarti, mirminti) va u spun; plãndzea pi ploacea (ploacea di mirmintu; la mirmintul) a tatã-sui; ficiorlu freadzi ploacea (fig: panachida); casi anvãliti cu ploci; plocili di pi casã s-frãngu; ear fumealja sh-nicuchira ploci pri pãnticã bãgarã
(expr: cã suntu multu-agiunj, bãgarã ploci pri pãnticã tra s-lã curmã foamea)
§ plucicã (plu-cí-cã) sf plucitsi/plucitse (plu-cí-tsi) – ploaci njicã
§ plãciusescu (plã-cĭu-sés-cu) vb IV plãciusii (plã-cĭu-síĭ), plãciuseam (plã-cĭu-seámŭ), plãciusitã (plã-cĭu-sí-tã), plãciusiri/plãciusire (plã-cĭu-sí-ri) – cu agudirea (apitrusirea, zmuticarea, ciucutirea, etc.) a unui lucru ãl fac s-hibã tes ca unã ploaci; pliciutedz, plãciutedz, plãsedz, nturtedz, turtescu
{ro: turti}
{fr: aplatir}
{en: flatten}
ex: l-plãciusii narea (lj-u feci ca unã ploaci)
§ plãciusit (plã-cĭu-sítŭ) adg plãciusitã (plã-cĭu-sí-tã), plãciusits (plã-cĭu-sítsĭ), plãciusiti/plãciusite (plã-cĭu-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã tes ca unã ploaci; plãciutat, pliciutat, plãsat, nturtat, turtit
{ro: turtit}
{fr: aplati}
{en: flattened}
§ plãciusiri/plãciusire (plã-cĭu-sí-ri) sf plãciusiri (plã-cĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti plãciusit; plãciutari, pliciutari, plãsari, nturtari, turtiri
sharpi/sharpe
sharpi/sharpe (shĭár-pi) sm, sf sherchi (shĭér-chi) – prici cu truplu lungu ca un chelindru, tsi s-minã pri loc cu trãdzearea azvarna (cã nu ari cicioari), cu chealea acupiritã cu ljushpi shi multi ori alasã virin cãndu mushcã tsiva; shirpoanji, nipãrticã, nãpãrticã, buljar, ofchiu, sãpit, uheauã;
(expr:
1: (om) sharpi = om arãu;
2: earbã di sharpi = earbã dit pãrmitili armãneshti, tsi da banã, tsi nyeadzã; earbã di nipãrticã;
3: intru (mi bag, mi hig) tu guvã di sharpi = mi-ascundu (di fricã, di-arshini) tu-un loc iu nu poati s-mi aflã vãrnu;
4: canda hiu chipinat, mãshcat di-un sharpi = aduchescu dinapandiha unã dureari yii; aduchescu cã-nj cadi un mari bile pri cap, cã va pat unã mari taxirati;
5: astalji sharpi? chiseadzã-lj caplu = zbor tsi s-dzãtsi cum si s-poartã omlu cãndu ari s-facã cu oaminj arãi;
6: sh-aspuni sharpili cicioarli? = zbor tsi s-dzãtsi cãndu omlu va s-aspunã cã un lucru nu poati si s-facã;
7: ca s-nu-l caltsã pri coadã sharpili, nu s-toarnã s-ti mãshcã = ma s-nu-l cãrteshti pri cariva, pri-un om arãu, el va ti-alasã isih, nu va ti cãrteascã;
8: cari ãncãldzashti sharpi, nãs va-l mãshcã prota; l-hrãnea sharpili n sin = lj-avea multu ngãtan, ma el nu-ahãrzea mutrita tsi-lj fãtsea, cã nu eara om bun tra s-lj-u pricunoascã ma nãpoi)
{ro: şarpe}
{fr: serpent}
{en: snake, serpent}
ex: tsi-i curauã njicã, aumtã, pri sum loc ascumtã? (angucitoari: sharpili); mi mushcã sharpili; arsãri ca mushcat di vãrnu sharpi; arsãri ca chipinatã di sharpi; s-acãtsarã dauãli sherchi; arãi ca sherchi nfãrmãcosh; sharpi lai va-lj mãcã; vatãmã tu-unã dzuã trei sherchi mãri; cari tu-amari cadi, sh-di sharpi s-acatsã; dã-lj, dã-lj, ãlj chisã caplu a sharpilui; tu auã eara ascumtu un sharpi; n sharpi s-avea ngãrlimatã pi arburi; lj-u putu a sharpilui dushman; avea acãtsatã un sharpi shi vrea s-lu vatãmã; l-cunoscu ghini, easti sharpi
(expr: easti om arãu); si s-tragã nãpoi i sã s-prida, i tu guvã di sharpi sã s-ascundã
(expr: s-ascunde ghini, tu-un loc iu nu poati s-lu aflã vãr); s-u lai pãnã s-algheascã, cã di nu, guva di sharpi nu ti-ascapã
(expr: nu-ari loc iu va s-pots s-ti-ascundzã ca s-nu ti aflu)
§ shirpoanji/shirpoanje (shir-pŭá-nji) sf shirpoa-nji/shirpoanje (shir-pŭá-nji) – feamina-a sharpilui; sharpi
{ro: şerpoaică}
{fr: femelle du serpent}
tibishiri/tibishire
tibishiri/tibishire (ti-bi-shí-ri) – unã soi di cundilj (faptu dit cãlcheri) cu cari ficiuritlji scria aoa sh-un chiro pri pãnãchida-a lor di la sculii; hãlati (ca un cundilj) cu cari omlu poati sã ngrãpseascã pi scãnduri (tiniche, etc.)
{ro: cretă}
{fr: craie}
{en: chalk}
ex: featsi isapea cu tibishirea pri measã; ficiorlu scria cu tibishirea pri pinaca di la sculii; scrii cu tibishiri tsi am s-tsã spun mini; simnarã cu tibishirea poarta, tra s-u cunoascã; acatsã di simneadzã tuti casili cu tibishirea