{ro: încetinit, aşteptat}
{fr: rallenti; attendu}
{en: slowed down; waited}

§ agãliri/agãlire (a-gã-lí-ri) sf agãliri (a-gã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva agãleashti; fãtseari ma peanarga; agãlisiri, agãljisiri, ashtiptari, etc.
{ro: acţiunea de a încetini, de a aştepta; încetinire, aşteptare}
{fr: action de rallentir, d’attendre}
{en: action of slowing down, of waiting}

§ agãlisescu (a-gã-li-sés-cu) vb IV agãlisii (a-gã-li-síĭ), agãliseam (a-gã-li-seámŭ), agãlisitã (a-gã-li-sí-tã), agãlisiri/agãlisire (a-gã-li-sí-ri) – fac s-chearã icã fac s-njicshureadzã putearea; isi-hãsescu, astãmãtsescu, curmu, acumtin, apuituescu, agãlescu
{ro: potoli, opri, linişti}
{fr: cesser, tranquiliser, apaiser}
{en: stop, re-assure, calm down}
ex: tu meshlji din coadã agãlisi (isihãsi) putsãn

§ agãlisit (a-gã-li-sítú) adg agãlisitã (a-gã-li-sí-tã), agãlisits (a-gã-li-sítsĭ), agãlisiti/agãlisite (a-gã-li-sí-ti) – tsi sh-ari chirutã i njicshuratã putearea; isihãsit, astãmãtsit, curmat, acumtinat, apuituit, agãlit
{ro: potolit, oprit, liniştit}
{fr: cessé, tranquilisé, apaisé}
{en: stopped, reassured, calmed down}
ex: foclu ardi-agãlisit (isih); lumea durnja agãlisitã (isihãsitã)

§ agãlisiri/agãlisire (a-gã-li-sí-ri) sf agãlisiri (a-gã-li-sírĭ) – chirearea i njicshurarea-a puteariljei; isihãsiri, astãmãtsiri, curmari, acumtinari, apuituiri, agãliri
{ro: acţiunea de a potoli, de a opri, de a linişti; potolire, oprire, liniştire}
{fr: action de cesser, de tranquiliser, d’apaiser}
{en: action of stopping, of reassuring, of calming down)}

§ agãljisescu (a-gã-lji-sés-cu) vb IV agãljisii (a-gã-lji-síĭ), agãljiseam (a-gã-lji-seámŭ), agãljisitã (a-gã-lji-sí-tã), agãljisiri/agãljisire (a-gã-lji-sí-ri) – avursescu (apustusescu, mi curmu, mi pidipsescu, etc.) multu di multu; lishin di-avursit tsi hiu; ligusescu di multa plãndzeari tsi-am faptã; lishin, ligusescu
{ro: istovi, extenua, epuiza}
{fr: épuiser, pleurer à s’évanouir}
{en: exhaust}
ex: agãljisi (avursi multu, lishinã) ficiorlu di plãngu

§ agãljisit (a-gã-lji-sítŭ) adg agãljisitã (a-gã-lji-sí-tã), agãljisits (a-gã-lji-sítsĭ), agãljisiti/agãljisite (a-gã-lji-sí-ti) – tsi easti avursit multu di multu; lishinat, ligusit
{ro: istovit, extenuat, epuizat}
{fr: épuisé, pleuré à s’évanouir}
{en: exhausted}

§ agã-ljisiri/agãljisire (a-gã-lji-sí-ri) sf agãljisiri (a-gã-lji-sírĭ) – avur-siri multu di multu; lishinari, ligusiri
{ro: acţiunea de a istovi, de a extenua; istovire, extenuare, epuizare}
{fr: action de s’épuiser, de pleurer à s’évanouir}
{en: action of exhausting}

{fr: action de ne pas ajouter foi}
{en: action of becoming an unbeliever}

1: tsi esti loat cu zorea (fãrã vrearea-a lui); tsi easti furat, mprãdat; (featã) tsi easti furatã ti nveastã; hiumusit agonja sh-cu vãrtushami tra s-lja un lucru;
2: tsi lu-ari acãtsatã inatea (cljinlu, dratslji); tsi easti faptu foc; arãchit, arichit, archit, araptu; inãtusit, nãirit, yinutãsit, timusit, ariciuit, arceat, furchisit, furtsuit, ngindat, etc.;
3: (om) tsi lu-acatsã lishor inatea, trã itsi lucru njic; (om) tsi s-agunjiseashti s-facã un lucru fãrã si s-mindueascã ghini
{ro: răpit, furat, grăbit, înfuriat; zvăpăiat, irascibil}
{fr: ravi, enlevé, emporté (violemment); pressé, emporté par la colère; fougueux, irascible}
{en: ravished, abducted, kidnapped, hurried, furious; impetuous, irritable}
ex: fu arãchit (loat cu zorea, furat) di-acasã; eara un om multu-arãchit (nu s-minduea multu ninti ca s-facã un lucru)

§ araptu (a-ráp-tu) adg araptã (a-ráp-tã), araptsã (a-ráp-tsã), arapti/arapte (a-ráp-ti) – (unã cu arãchit1)
ex: boatsi subtsãri, araptã (scoasã cu zorea) canda dit frãndzã

§ arãput (a-rã-pútŭ) adg arãputã (a-rã-pú-tã), arãputs (a-rã-pú-tsĭ), arãputi/arãpute (a-rã-pú-ti) – (unã cu arãchit1)

§ arãchiri/arãchire (a-rã-chí-ri) sf arãchiri (a-rã-chírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva arãcheashti tsiva icã easti arãchit di cariva; arapiri, arãcheari, arãpeari, arpãyii, arãchiturã, agunjisiri, etc.
{ro: acţiunea de a răpi, de a fura, de a (se) grăbi, de a înfuria; răpire, furare, grăbire, înfuriere}
{fr: action de ravir, d’enlever, d’emporter (violemment); de se presser, de se laisser emporté par la colère}
{en: action of ravishing, of abducting, of kidnapping, of hurrying, of getting furious}

§ arapiri/arapire (a-rá-pi-ri) sf arapiri (a-rá-pirĭ) – (unã cu arãchiri)

§ arã-cheari/arãcheare (a-rã-chĭa-ri) sf arãcheri (a-rã-chĭérĭ) – (unã cu arãchiri)

§ arãpeari/arãpeare (a-rã-peá-ri) sf arãperi (a-rã-pérĭ) – (unã cu arãchiri)
ex: shi-lj da nã arãpeari (shi u-arã-cheashti)

§ arãchiturã (a-rã-chi-tú-rã) sf arãchituri (a-rã-chi-túrĭ) – (unã cu arãchiri)

§ arpãyii/arpãyie (ar-pã-yí-i) sf arpãyii (ar-pã-yíĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva arãcheashti tsiva icã easti arãchit di cariva; arãchiri, arãcheari, arapiri, arãpeari, arãchiturã
{ro: acţiunea de a răpi}
{fr: action de ravir}
{en: action of ravishing}

§ arpag (ar-pághŭ) adg arpagã (ar-pá-ghã), arpayi (ar-páyĭ), arpayi/arpaye (ar-pá-yi) – (atsel) tsi arãcheashti tsiva (featã, lucru, etc.); arãpitor
{ro: răpitor}
{fr: ravisseur}
{en: abductor, ravisher, plunderer}

§ arãchit2 (a-rã-chítŭ) adv – unã-shunã, diunoarã, fãrã multã minduiri
{ro: repede, rapid}
{fr: vite, rapidement}
{en: fast, rapidly}

§ arãchitã (a-rã-chí-tã) sf arãchiti/arãchite (a-rã-chí-ti) – (cu) agunjii
{ro: (în) grabă}
{fr: (en) hâte}
{en: (in a) hurry}
ex: si ncãldzashti pi-arãchiti (cu-agunjii)

§ arãchitor (a-rã-chi-tórŭ) adg arãchitoari/arãchitoare (a-rã-chi-tŭá-ri), arãchitori (a-rã-chi-tórĭ), arãchitoari/arãchitoare (a-rã-chi-tŭá-ri) – (atsel) tsi arãcheashti tsiva (featã, lucru, etc.); arpag
{ro: răpitor}
{fr: ravisseur}
{en: abductor, ravisher, plunderer}
ex: oaminj arãchitori

§ arichescu (a-ri-chĭés-cu) (mi) vb IV arichii (a-ri-chíĭ), aricheam (a-ri-chĭámŭ), arichitã (a-ri-chí-tã), arichiri/arichire (a-ri-chí-ri) – (unã cu arachi)

§ arichit (a-ri-chítŭ) adg arichitã (a-ri-chí-tã), arichits (a-ri-chítsĭ), arichi-ti/arichite (a-ri-chí-ti) – (unã cu arãchit1)

§ arichiri/arichire (a-ri-chí-ri) sf arichiri (a-ri-chírĭ) – (unã cu arãchiri)

§ ar-chescu (ar-chĭés-cu) (mi) vb IV archii (ar-chíĭ), archeam (ar-chĭámŭ), architã (ar-chí-tã), archiri/archire (ar-chí-ri) – (unã cu arachi)

§ archit (ar-chítŭ) adg architã (ar-chí-tã), archits (ar-chítsĭ), architi/archite (ar-chí-ti) – (unã cu arãchit1)

§ archi-ri/archire (ar-chí-ri) sf archiri (ar-chírĭ) – (unã cu arãchiri)

§ rãchescu (rã-chĭés-cu) (mi) vb IV rãchii (rã-chíĭ), rãcheam (rã-chĭámŭ), rãchitã (rã-chí-tã), rãchiri/rãchire (rã-chí-ri) – (unã cu arachi)
ex: tsi s-nji rãcheascã, tsi am?

§ rãchit (rã-chítŭ) adg rãchitã (rã-chí-tã), rãchits (rã-chítsĭ), rãchiti/rãchite (rã-chí-ti) – (unã cu arãchit1)

§ rãchiri/rãchire (rã-chí-ri) sf rãchiri (rã-chírĭ) – (unã cu arãchiri)

{ro: angajat, tocmit}
{fr: engagé (un travailleur); entré en service; placé comme domestique}
{en: hired (a worker); been hired for work}
ex: arugat (pãitit) la mãgãzii

§ arugari/arugare (a-ru-gá-ri) sf arugãri (a-ru-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva arugheadzã un (easti arugat ca) huzmichear; nrugari, ãnrugari, pãitiri, puitiri
{ro: acţiunea de a angaja, de a tocmi; angajare, tocmire}
{fr: action d’engager (un domestique); d’entrer en service; de se placer comme domestique}
{en: action of hiring (a worker); of being hired for work}

§ nrug (nrugŭ) (mi) vb I nrugai (nru-gáĭ), nrugam (nru-gámŭ), nrugatã (nru-gá-tã), nrugari/nrugare (nru-gá-ri) – (unã cu arughedz)
ex: mi nrugai la oili-a omlui a vostru

§ nrugat (nru-gátŭ) adg nrugatã (nru-gá-tã), nrugats (nru-gátsĭ), nrugati/nrugate (nru-gá-ti) – (unã cu arugat)

§ nruga-ri/nrugare (nru-gá-ri) sf nrugãri (nru-gắrĭ) – (unã cu arugari)

§ ãnrug (ãn-rugŭ) (mi) vb I ãnrugai (ãn-ru-gáĭ), ãnrugam (ãn-ru-gámŭ), ãnrugatã (ãn-ru-gá-tã), ãnrugari/ãnrugare (ãn-ru-gá-ri) – (unã cu arughedz)

§ ãnrugat (ãn-ru-gátŭ) adg ãnrugatã (ãn-ru-gá-tã), ãnrugats (ãn-ru-gátsĭ), ãnrugati/ãnrugate (ãn-ru-gá-ti) – (unã cu arugat)

§ ãnrugari/ãnrugare (ãn-ru-gá-ri) sf ãnrugãri (ãn-ru-gắrĭ) – (unã cu arugari)

{fr: tomber; s’écrouler}
{en: fall; collapse}
ex: frãndzãli ma-ts cad earna; cadz, pitã di lapti, cadz, cãdãifi, cadz flurie, cadz fustane, cadz di tuti; casa va nã cadã (va nã s-aruvueascã, va nã si surpã); murlu-a casãljei cãdzu (s-surpã); trã Hristolu nãsh cãdzurã; cãdzu niptut
(expr: lãndzidzã) sh-muri; cãdzu arãulu
(expr: arãulu fu azvimtu); luplu cadi
(expr: easti azvimtu) di ursã; a fratilui ãlj cadi casa
(expr: ari ndreptu la casã); partea tsi nã cadi s-u lom
(expr: tsi easti trã noi, tsi nã yini a nauã); a ljei nu-lj cãdzu
(expr: nu-lj si da) tsiva; zborlu-a lui nu-lj cadi mpadi
(expr: zborlu-a lui easti ascultat, easti sãldisit); celniclu cãdzu nafoarã
(expr: chiru tuti oili, avearea); cadi nafoarã
(expr: ari ipilipsii); cãdzu pri dzinuclji n fatsa-a lui s-lji caftã ljirtari
(expr: lj-cãftã, lj-si ngricã multu tra s-lu ljartã); muljerli nu cãdea ma nghios
(expr: nu s-alãsa astricuti); mãcãrli aesti cad greali
(expr: nu s-hunipsescu lishor) trã stumahea-a ta; zborlu-a tãu va-lj cadã greu
(expr: va-l cãrteascã); acãtsarã s-cadã tufeclji
(expr: nchisirã si s-avdã aminãri, plãscãnituri di tufechi); pãgana cãdzu analtu pri furi
(expr: tihisi tra s-da tamam di furi; s-hiumusi, s-arcã pri furi); lj-cãdzum cu mari pãlãcãrii
(expr: lj-pricãdem, nã ngricãm multu); cãtrã iu cadi
(expr: s-aflã) hoara-a voastrã?; lucru aestu nu-nj cadi tu pãzari
(expr: lu-aflu scumpu, nu nji sã ndreadzi huzmetea); lucrul aestu nã cãdea s-lu-adrãm noi
(expr: lipsea s-lu-adrãm noi, eara arada-a noastrã); feata-lj cãdzu tu mari vreari
(expr: lu-arãseashti, u va multu feata); vai cãdem adz pri tufechi =
(expr: va s-agiundzem tu-un loc iu s-aminã tufechili); patrulji furi cãdzurã
(expr: murirã, furã acãtsats, furã vãtãmats)

§ cãdzut (cã-dzútŭ) adg cãdzutã (cã-dzú-tã), cãdzuts (cã-dzútsĭ), cãdzuti/cãdzute (cã-dzú-ti); tsi s-ari minatã di nsus cãtrã nghios (cu vreari i fãrã vreari) cã-l trapsi greatsa sh-nu mata avea tsiva pi cari si sta; tsi s-ari disfaptã di loclu iu eara acãtsat shi s-ari minatã (cãtrã nghios); chicat; arãvul-sit, surpat, survuljisit, dãrãmat, aruvuit, aruvulsit, etc.
{ro: căzut; prăbuşit}
{fr: tombé; écroulé}
{en: fallen; collapsed}
ex: carni di caprã cãdzutã
(expr: caprã vãtãmatã)

§ cãdeari/cãdeare (cã-deá-ri) sf cãderi (cã-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cadi tsiva (cariva); chicari; arãvulsiri, surpari, survuljisiri, dãrãmari, aruvuiri, aruvulsiri, etc.
{ro: acţiunea de a cădea; de a se prăbuşi; cădere, prăbuşire}
{fr: action de tomber; de s’écrouler}
{en: action of falling; of collapsing}
ex: cu cãdearea tsi cãdzu, sh-freadzi ciciorlu

§ cãdzãturã (cã-dzã-tú-rã) sf cãdzãturi (cã-dzã-túrĭ) – atsea tsi pati un cãndu cadi
{ro: căzătură; prăbuşire}
{fr: chute}
{en: fall; tumble}

§ pricad (pri-cádŭ) vb II pricãdzui (pri-cã-dzúĭ), pricãdeam (pri-cã-deámŭ), pricãdzutã (pri-cã-dzú-tã), pricãdeari/pricãdeare (pri-cã-deá-ri) – pãlãcãrsescu multu; lj-cad rigeai; paracad, mi-angrec; pãlãcãrsescu, pãrãcãlsescu, pãrlãcãrsescu, rog
{ro: implora, ruga stăruitor}
{fr: prier avec insistance; implorer}
{en: beg, implore}
ex: lj-pricadi trã (l-pãlãcãrseashti multu s-lji da) unã oai; tihea-lj pricãdzu (lj-cãdzu cu mari pãlãcãrii) la cioarli a mintiljei; ãts pricad (ti pãlãcãrsescu multu), lai munte frate; yini la aushlu shi-lj pricadi (pãlãcãrseashti) s-u-apreadunã n casã; lj-pricãdzurã-a amirãlui s-lu ljartã; lj-pricãdzu la cicioarli a lui; lã cadi sh-pricadi, la elj sh-la Dumnidzã, s-aibã njilã di nãs

§ pricãdzut (pri-cã-dzútŭ) adg pricãdzutã (pri-cã-dzú-tã), pricãdzuts (pri-cã-dzútsĭ), pricãdzu-ti/pricãdzute (pri-cã-dzú-ti) – tsi lu-ari pãlãcãrsitã multu pri cariva; tsi fu pãlãcãrsit multu di cariva; tsi-lj s-ari angricatã cariva; paracãdzut, ngricat, pãlãcãrsit, pãrãcãlsit, pãrlãcãrsit
{ro: implorat, rugat stăruitor}
{fr: prié; imploré}
{en: begged, implored}

§ pri-cãdeari/pricãdeare (pri-cã-deá-ri) sf pricãderi (pri-cã-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva-lj pricadi a unui; paracãdeari, angri-cari, ngricari, rigeai, pãlãcãrsiri, pãrãcãlsiri, pãrlãcãrsiri
{ro: acţiunea de a implora, de a ruga stăruitor; implorare; cerere insistentă}
{fr: action de prier; d’implorer; prière, sollicitation}
{en: action of begging, of imploring; request}
ex: fãrã multi pricãderi (rigei, ngricãri)

§ paracad (pá-ra-cádŭ) vb II paracãdzui (pá-ra-cã-dzúĭ), paracãdeam (pá-ra-cã-deámŭ), para-cãdzutã (pá-ra-cã-dzú-tã), paracãdeari/paracãdeare (pá-ra-cã-deá-ri) – (unã cu pricad)
ex: el lj-paracãdzu (l-pãlãcãrsi multu) s-lu-alasã; pãnã atumtsea, paracadi (cadi-lj rigeai) sh-tini; lj-paracãdzui (l-pãlãcãrsii multu) s-mi ljartã

§ paracãdzut (pá-ra-cã-dzútŭ) adg paracãdzutã (pá-ra-cã-dzú-tã), paracãdzuts (pá-ra-cã-dzútsĭ), paracãdzuti/paracãdzute (pá-ra-cã-dzú-ti) – (unã cu pricãdzut)

§ paracãdeari/paracãdeare (pá-ra-cã-deá-ri) sf paracãderi (pá-ra-cã-dérĭ) – (unã cu pricãdeari)

§ nceaunedz (ncĭa-u-nédzŭ) vb I nceaunai (ncĭa-u-náĭ), nceauam (ncĭa-u-námŭ), nceaunatã (ncĭa-u-ná-tã), nceaunari/nceaunare (ncĭa-u-ná-ri) – (unã cu nciunedz)
ex: acãtsarã si nceaunã cãtsãljlji ali vulpi

§ nceaunat (ncĭa-u-nátŭ) adg nceaunatã (ncĭa-u-ná-tã), nceaunats (ncĭa-u-nátsĭ), nceaunati/nceaunate (ncĭa-u-ná-ti) – (unã cu nciunat)

§ nceaunari/nceaunare (ncĭa-u-ná-ri) sf nceaunãri (nceanceaunãri (ncĭa-u-nắrĭ) – (unã cu nciunari)

§ nciunjedz (ncĭu-njĭédzŭ) vb I nciunjai (ncĭu-njĭáĭ), nciunjam (ncĭu-njĭámŭ), nciunjatã (ncĭu-njĭá-tã), nciunjari/nciunjare (ncĭu-njĭá-ri) – (unã cu nciunedz)

§ ncionj (ncĭónjĭŭ) vb I nciunjai (ncĭu-njĭáĭ), nciunjam (ncĭu-njĭámŭ), nciunjatã (ncĭu-njĭá-tã), nciu-njari/nciunjare (ncĭu-njĭá-ri) – (unã cu nciunedz)

§ nciunjat (ncĭu-njĭátŭ) adg nciunjatã (ncĭu-njĭá-tã), nciunjats (ncĭu-njĭátsĭ), nciunjati/nciunjate (ncĭu-njĭá-ti) – (unã cu nciunat)

§ nciunja-ri/nciunjare (ncĭu-njĭá-ri) sf nciunjeri (ncĭu-njĭérĭ) – (unã cu nciunari)

§ ncinjedz (nci-njĭédzŭ) vb I ncinjai (nci-njĭáĭ), ncinjam (nci-njĭámŭ), ncinjatã (nci-njĭá-tã), ncinjari/ncinjare (nci-njĭá-ri) – (unã cu nciunedz)
ex: ncinja cilimeanjlji sti hãrãi

§ ncinjat (nci-njĭátŭ) adg ncinjatã (nci-njĭá-tã), ncinjats (nci-njĭátsĭ), ncinjati/ncinjate (nci-njĭá-ti) – (unã cu nciunat)

§ ncinjari/ncinjare (nci-njĭá-ri) sf ncinjeri (nci-njĭérĭ) – (unã cu nciunari)

§ ciunjedz (cĭu-njĭédzŭ) vb I ciunjai (cĭu-njĭáĭ), ciunjam (cĭu-njĭámŭ), ciunjatã (cĭu-njĭá-tã), ciunjari/ciunjare (cĭu-njĭá-ri) – (unã cu nciunedz)

§ cionj2 (cĭónjĭŭ) vb I ciunjai (cĭu-njĭáĭ), ciunjam (cĭu-njĭámŭ), ciunjatã (cĭu-njĭá-tã), ciunjari/ciunjare (cĭu-njĭá-ri) – (unã cu nciunedz)
ex: cãnili cionã; tsi cionã (plãndzi) aestu ficior?

§ ciunjat2 (cĭu-njĭátŭ) adg ciunjatã (cĭu-njĭá-tã), ciunjats (cĭu-njĭátsĭ), ciunjati/ciunjate (cĭu-njĭá-ti) – (unã cu nciunat)

§ ciunjari2/ciunjare (cĭu-njĭá-ri) sf ciunjeri (cĭu-njĭérĭ) – (unã cu nciunari)

§ ciunedz (ci-u-nédzŭ) vb I ciunai (ci-u-náĭ), ciunam (ci-u-námŭ), ciunatã (ci-u-ná-tã), ciuna-ri/ciunare (ci-u-ná-ri) – (unã cu nciunedz)
ex: tsi ciunedz (shcljimuri, plãndzi) tut chirolu

§ ciunat1 (ci-u-nátŭ) adg ciunatã (ci-u-ná-tã), ciunats (ci-u-nátsĭ), ciunati/ciunate (ci-u-ná-ti) – (unã cu nciunat)

§ ciunari1/ciunare (ci-u-ná-ri) sf ciunãri (ci-u-nắrĭ) – (unã cu nciunari)

§ nciuredz2 (nci-u-rédzŭ) vb I nciurai (nci-u-ráĭ), nciuram (nci-u-rámŭ), nciuratã (nci-u-rá-tã), nciura-ri/nciurare (nci-u-rá-ri) – (unã cu nciunedz)
ex: njitslji dit sãrmãnitsã nciura (nciuna)

§ nciurat2 (nci-u-rátŭ) adg nciuratã (nci-u-rá-tã), nciurats (nci-u-rátsĭ), nciurati/nciurate (nci-u-rá-ti) – (unã cu nciunat)

§ nciurari2/nciurare (nci-u-rá-ri) sf nciurãri (nci-u-rắrĭ) – (unã cu nciunari)

{fr: injustement}
{en: injustly}
ex: adica trag (li trag pri nindreptu)

§ adeca (á-dhe-ca) adv – (unã cu adica)

§ adichisescu (a-dhi-chi-sés-cu) vb IV adichisii (a-dhi-chi-síĭ), adichiseam (a-dhi-chi-seámŭ), adichisitã (a-dhi-chi-sí-tã), adichisiri/adichisire (a-dhi-chi-sí-ri) – nu-nj si fatsi ndriptati; fac nidriptãts (strãmbãtãts); adichipsescu
{ro: nedreptăţi}
{fr: faire injustice}
{en: not being just, be injust}

§ adichisit (a-dhi-chi-sítŭ) adg adichisitã (a-dhi-chi-sí-tã), adichisits (a-dhi-chi-sítsĭ), adichisiti/adichisite (a-dhi-chi-sí-ti) – a curi ãlj si featsi nidriptati (strãmbãtati); adichipsit
{ro: nedreptăţit}
{fr: privé de justice}
{en: without having justice}

§ adichisiri/adichisire (a-dhi-chi-sí-ri) sf adichisiri (a-dhi-chi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu a unui nu-lj si fatsi ndriptati; fãtseari nidriptãts, adichipsiri
{ro: acţiunea de a nedreptăţi; nedreptăţire}
{fr: action de faire injustice}
{en: action of not doing justice}

§ adichipsescu (a-dhi-chip-sés-cu) vb IV adichipsii (a-dhi-chip-síĭ), adichipseam (a-dhi-chip-seámŭ), adi-chipsitã (a-dhi-chip-sí-tã), adichipsiri/adichipsire (a-dhi-chip-sí-ri) – (unã cu adichisescu)
ex: mi adichipsi (nj-featsi nidriptati) iuchiumatea; strig cã mi au adichipsitã (cã-nj featsirã nidriptati)

§ adichipsit (a-dhi-chip-sítŭ) adg adichipsitã (a-dhi-chip-sí-tã), adichipsits (a-dhi-chip-sítsĭ), adichipsiti/adichipsite (a-dhi-chip-sí-ti) – (unã cu adichisit)

§ adichipsiri/adichipsire (a-dhi-chip-sí-ri) sf adichipsiri (a-dhi-chip-sírĭ) – (unã cu adichisiri)