DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

oshã

oshã (ó-shã) sf oshi/oshe (ó-shi) – cãni di-avinãtoari, cu truplu analtu, suptsãri shi zveltu sh-cu cicioarili lundzi cari alagã multu agonja; hãrtu, ligon
{ro: ogar}
{fr: lévrier, chien d’arrêt}
{en: greyhound}
ex: cu osha avinã ljepuri; easti ca osha!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

angunã

angunã (an-gú-nã) sf anguni/angune (an-gú-ni) – loclu iu s-adunã trei mãrdzinj a unui lucru; loclu dit casã iu s-andãmusescu doauã stizmi; capitlu-a unei sucachi iu s-andãmuseashti cu-unã altã sucachi; angun, chioshi, chiuse, chiushe, cohi, cornu
{ro: ungher, colţ}
{fr: angle, coin, encoignure}
{en: angle, corner}
ex: anguna (chiosha, cornul) di casã

§ angun (an-gúnŭ) sn anguni/angune (an-gú-ni) – (unã cu angunã)

§ angunari/angunare (an-gu-ná-ri) sf angunãri (an-gu-nắrĭ) – cheatra tsi easti bãgatã tu cornul a timeljlui di casã, loclu tu timelj iu s-adunã dauã stizmi
{ro: piatră angulară}
{fr: pierre angulaire}
{en: cornerstone}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

boshã

boshã (bó-shã) sf boshi (bó-shi) – partea-a truplui di om tsi s-aflã namisã di coasti sh-buburets; partea-a truplui di om iu s-leagã ciciorlu cu mesea; cãlcu, coapsã, scheli, cipoc, ciupoc, gof, cãrtsioarã, scãrtsioarã, slaghinã, slãghinã, slãbintsã
{ro: şold}
{fr: la partie comprise entre les reins et les côtes; hanche}
{en: part of the human body found between kidneys and ribs; hip}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

boshi/boshe

boshi/boshe (bó-shi) sf bosh (bóshĭ) – hiintsã scoasã di mintea-a omlui tsi s-aspuni la oaminjlji cu mintea slabã (ma multu noaptea sh-tu locurli ermi, apãrãtsiti, fãrã oaminj), cari pistipsescu cã easti suflitlu-a unui om mortu tsi ari dipusã diznou pri loc; hiintsã scoasã dit mintea-a omlui cu cari s-aspar njitlji (cã va yinã sã-lj lja cu nãsh, ma s-nu hibã bunj, ma s-nu s-ducã s-doarmã cãndu esti oara, etc.); fandagmã, fandazmã, stihio, stihii, scheahtru, scheastrã, bubushar, bubair, babughear; etc.
{ro: fantomă}
{fr: fantôme, spectre}
{en: bogey man, phantom}
ex: par ca nã boshi (fandazmã); canda hiu ficiuric io, s-mi-aspari cu bosha?

§ bubã1 (bú-bã) sf bubi/bube (bú-bi) – hiintsã scoasã dit mintea-a omlui, cu cari pãrintsãlj caftã s-lj-asparã njitslji, tra s-lji facã s-ascultã
{ro: gogoriţă}
{fr: croque-mitaine}
{en: bogey-man}
ex: va yinã buba s-vã lja

§ bu! (búŭŭŭ) inter – zbor cu cari oaminjlji mãri caftã s-lji lãhtãrseascã cilimeanjlji
{ro: interjecţie cu care se caută a li se face frică copilaşilor}
{fr: interjection par laquelle on fait peur aux petits enfants}
{en: interjection with which people try to scare little children}
ex: buuuu! tats cã yini bosha s-ti lja

§ tãrbosh (tãr-bóshĭŭ) sm pl(?) – par hiptu tu loc sh-faptu cu palji shi stranji veclji tra si sh-u-aducã cu-un om (cu cari s-aspar puljlji tra s-nu yinã la agri); hiintsã scoasã di mintea-a omlui cu cari s-aspar njitslji (cã va yinã sã-lj lja cu nãsh, ma s-nu hibã bunj, ma s-nu s-ducã s-doarmã cãndu esti oara, etc.); goshi, scheahtrã, scheastrã; bubushar, bubair, babughear; etc.
{ro: sperietoare, momâie}
{fr: épouvantail, spectre}
{en: scarecrow, bogey man} – aspãrem ficiorlji s-tacã cu tãrboshlu (gosha, bubusharlu)

§ goshi/goshe (gó-shi) sf gosh (góshĭ) – (unã cu tãrbosh)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãrtsioarã

cãrtsioarã (cãr-tsi-ŭá-rã) sf cãrtsiori (cãr-tsi-órĭ) – partea di nghios a pãnticãljei; partea dit trup tsi s-aflã namisa di pãnticã (partea di nghios) shi coapsã (partea di nsus); unã di dauãli pãrtsã di sum bratsã a omlui di la coasti pãnã tu loclu iu s-acatsã ciciorlu di trup; ilji, gof, ciupoc, cipoc, scãrtsioarã, curtsori, slaghinã, slãghinã, slãbintsã, cãlcu
{ro: şold, iie}
{fr: partie du corp entre le basventre et la cuisse, hanches, aine flancs, basventre}
{en: groin, flank (body), hip, lower part of the abdomen}
ex: tradzi gionili unãoarã di-l lja trãsh pi cãrtsioarã

§ scãrtsioarã (scãr-tsi-ŭá-rã) sf scãrtsiori (scãr-tsi-órĭ) – (unã cu cãrtsioarã)

§ curtsori (cur-tsórĭ) sf pl – mesea di dinãpoi a omlui; mesea-a calui (gumarlui) iu s-bagã shaua; cãrtsioarã, scãrtsioarã, slaghinã, slãghinã, slãbintsã, cãlcu, ilji
{ro: crucea şalelor}
{fr: croupe}
{en: croup, rump (horse)}

§ cãlcu (cắl-cu) sm pl(?) – partea-a truplui di om iu ciciorlu s-leagã cu mesea; unã di dauãli pãrtsã di sum bratsã a omlui di la coasti pãnã tu loclu iu s-acatsã ciciorlu di trup; boshã, coapsã, cipoc, ciupoc, gof, scheli, slaghinã, slãghinã, slãbintsã; cãrtsioarã, curtsori, ilji
{ro: şold; rână}
{fr: hanche; flanc, coté}
{en: hip; one of the two sides of the man’s body}
ex: chirageadzlji s-timsirã: unlu pri cãlcu (pri-unã parti), altu pri dintsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

chioshi/chioshe

chioshi/chioshe (chĭó-shi) sf chiosh (chĭóshĭ) – loclu iu s-adunã trei mãrdzinj a unui lucru; loclu dit casã iu s-andãmusescu doauã stizmi; capitlu-a unei sucachi iu s-andãmuseashti cu-unã altã sucachi; chiuse, chiushe, cohi, angunã, angun, cornu;
(expr:
1: u trag chiosha (dumneashti) = duc unã banã di domnu, multu bunã;
2: tu patrulji chiushadz a lumiljei = tu lumea ntreagã, pristi tut tu lumi)
{ro: ungher, colţ}
{fr: angle, coin, encoignure}
{en: angle, corner}
ex: casa albã dit chiosha di cali; ari multi chiosh; bagã-l si sta tu chioshi; cljimarã yeatsrã dit patruli chioshi a lumiljei; cãfasea-i spindzuratã di dureclu dit chioshi

§ chiushe (chĭu-shĭé) sm chiushedz (chĭu-shĭédzĭ) shi chiushadz (chĭu-shĭádzĭ) – (unã cu chioshi)
ex: patru frats si ved ãn fatsã, shi nu pot tra si s-acatsã (angucitoari: chiushadzlji); tu un chiushe (un cornu) di sucachi; bãna unãoarã noauã furi avdzãts, tu patrulji chiushadz a lumiljei
(expr: tu tutã lumea)

§ chiuse (chĭu-sé) sm chiusedz (chĭu-sédzĭ) – (unã cu chioshi)
ex: chiuselu (cornul) a sucachiljei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cipoc

cipoc (ci-pócŭ) sn cipoatsi/cipoatse (ci-pŭá-tsi) –
1: partea di nsus a ciciorlui namisa di dzinuclju shi gof;
2: partea-a truplui di om iu s-leagã ciciorlu cu mesea; ciupoc, boshã, cãlcu, coapsã, gof, scheli, slaghinã, slãghinã, slãbintsã, cãrtsioarã, buti, ilji, cãrãdzelj, armu
{ro: coapsă, şold}
{fr: cuisse, fémur, hanche}
{en: thigh, hip}
ex: o lai ghium di ningã foc, ma ti shuts pi-alant cipoc (gof); lu-agudish trãsh tu cipoc (gof)

§ ciupoc (cĭu-pócŭ) sn ciupoatsi/ciupoatse (cĭu-pŭá-tsi) – (unã cu cipoc)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

coapsã

coapsã (cŭáp-sã) sf coapsi/coapse (cŭáp-si) – partea di nsus a ciciorlui namisa di dzinuclju shi gof; partea-a truplui di om iu s-leagã ciciorlu cu mesea; armu, cipoc, ciupoc, gof, buti, cãrãdzelj, scheli, boshã, cãlcu, scheli, slaghinã;
(expr: nj-da tu coapsã = amintu, nchirdãsescu multu)
{ro: coapsă, şold}
{fr: cuisse, hanche}
{en: thigh, hip}
ex: tãljai carni di la coapsã; mi-agudirã tu coapsã; mi doari coapsa; anlu-aestu nj-u deadi tu coapsã
(expr: amintai multu); lj-u deadi tu coapsã
(expr: amintã multu), sh-tr-atsea eara multu ifhãrãstisit

§ copsu (cóp-su) sn coapsi/coapse (cŭáp-si) – coapsã di pulj; copan
{ro: coapsă de pui}
{fr: cuisse de volaille}
{en: drumstick}
ex: loai sh-mini un copsu di miscu; copsul ari mari lizeti

§ copan3 (có-panŭ) sm copanj (có-panjĭ) shi sn copani/copane (có-pa-ni) – (unã cu copsu)
ex: mãcã un copan (coapsã) di pulj friptu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cociuv

cociuv (có-cĭuvŭ) sm, sf cociuvã (có-cĭu-vã), cociuyi (có-cĭuyĭ), cociuvi/cociuve (có-cĭu-vi) – pulj njic di pãduri (cu dintana galbinã sh-peani lãi) tsi bati mushat; ma multi soi di pulj di pãduri tsi sh-u-aduc cu njerla; coshav, cojvu, njerlã, njirlã, nerlã, anjirlã, gãrãvelj, gãrvelj, grivelj; malin, mãlinj, mãlãnji
{ro: mierloi, mierlă}
{fr: merle mâle, merle}
{en: blackbird (male and female)}

§ coshav (có-shĭávŭ) sm, sf coshavã (có-shĭá-vã), coshavi (có-shĭávĭ), coshavi/coshave (có-shĭá-vi) – (unã cu cociuv)

§ cojvu (cój-vu) sm cojvi (cój-vi) – (unã cu cociuv)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cornu3

cornu3 (cór-nu) sn coarni/coarne(?) (cŭár-ni) – loclu iu s-adunã trei mãrdzinj a unui lucru; loclu dit casã iu s-andãmusescu doauã stizmi; capitlu-a unei sucachi iu s-andãmuseashti cu-unã altã sucachi; chioshi, chiuse, chiushe, angunã, angun, cohi
{ro: ungher, colţ, unghi}
{fr: coin, encoignure, angle}
{en: corner, angle}
ex: s-lu-alasã tu un cornu (cohi) s-doarmã; tu cornul (cohea) di firidã; dupã cornul (chiosha) a casãljei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã