{ro: coborât; năvălit}
{fr: coulé, descendu; assailli}
{en: run, that came down; assaulted}

§ nãvãliri/nãvãlire (nã-vã-lí-ri) sf nãvãliri (nã-vã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nãvãleashti; dipuneari, aripidinari, hãmblusiri, cãdeari, ashtirneari, curari, virsari, useliri; hiumusiri, sãlghiri, etc.
{ro: acţiunea de a coborî; de a năvăli; coborâre; năvălire}
{fr: action de couler, de descendre; d’assaillir}
{en: action of running, of coming down; of assaulting}

ex: diunãoarã nãpãdirã; ti-au nãpãditã unã chiameti di dushmanj

§ nãpãdit (nã-pã-dítŭ) adg nãpãditã (nã-pã-dí-tã), nãpãdits (nã-pã-dítsĭ), nãpãdi-ti/nãpãdite (nã-pã-dí-ti) – (unã cu anãpãdit)

§ nãpãdiri/nãpãdire (nã-pã-dí-ri) sf nãpãdiri (nã-pã-dírĭ) – (unã cu anãpãdiri)

§ arãvãescu1 (a-rã-vã-ĭés-cu) (mi) vb IV arãvãii (a-rã-vã-íĭ), arãvãeam (a-rã-vã-ĭámŭ), arãvãitã (a-rã-vã-í-tã), arãvãiri/arãvãire (a-rã-vã-í-ri) – (unã cu arãvuescu1)

§ arãvãit1 (a-rã-vã-ítŭ) adg arãvãitã (a-rã-vã-í-tã), arãvãits (a-rã-vã-ítsĭ), arãvãiti/arãvãite (a-rã-vã-í-ti) – (unã cu arãvuit1)

§ arãvãi-ri1/arãvãire (a-rã-vã-í-ri) sf arãvãiri (a-rã-vã-írĭ) – (unã cu arãvuiri1)

§ rãvãescu1 (rã-vã-ĭés-cu) (mi) vb IV rãvãii (rã-vã-íĭ), rãvãeam (rã-vã-ĭámŭ), rãvãitã (rã-vã-í-tã), rãvãiri/rãvãire (rã-vã-í-ri) – (unã cu arãvuescu1)

§ rãvãit1 (rã-vã-ítŭ) adg rãvãitã (rã-vã-í-tã), rãvãits (rã-vã-ítsĭ), rãvãiti/rãvãite (rã-vã-í-ti) – (unã cu arãvuit1)

§ rãvãiri1/rãvãire (rã-vã-í-ri) sf rãvãiri (rã-vã-írĭ) – (unã cu arãvuiri1)

(expr: va ncljidã 19 anj); va vã cãlcãm
(expr: yinim la voi) cãndu nu va shtits; s-nu-ts caltsi
(expr: s-nu-ts arniseshti) giuratlu; s-nu-sh calcã (si sh-lu tsãnã) zborlu dat; Gardani cãlcã ciciorlu
(expr: sã ngricã); arbineshlji lã cãlcarã
(expr: nãpãdirã tu, mprãdarã) loclu; ti ncljinash la turcu? ma-arãu va ti calcã
(expr: tirãnseascã, nducheascã, avinã); nu lj-avea cãlcatã pirifanja
(expr: nu lj-avea cãtãdixitã, nu l-avea frãmtã nãrli, nu lj-avea faptã s-lã scadã tinjia); pi Giuvara sã-l cãlcãm
(expr: s-lu mprãdãm); s-cãlcãm
(expr: s-lu mprãdãm) astarã amirãlu; furlji nã cãlcarã
(expr: nã mprãdarã) cãrvanea; calcã-lj stranjili
(expr: ischeadzã-lj stranjili sufrusiti cu herlu caldu); calcã-nj cãmeasha cã va mi duc la bisearicã; calcã pri urma-a tatã-sui
(expr: easti, fatsi ca tatã-su; ari tuti hãrli shi huili a lui); lj-cãlcã
(expr: featsi semnu) cu ocljul a tatã-sui; noaptea nã calcã
(expr: nã vinji oaspi sh-nã mãyipsi) cãti unã aumbrã; calcã-l pri cicior
(expr: fã-lj tsiva tsi nu lu-ariseashti dip, tsi-l cãrteashti multu); cãlcãnda pri ungljili di cicioari
(expr: imnãndalui pe-agalea fãrã s-fac vrondu); pi tini ti calcã calea
(expr: a tsia tsã si caftã, tsã si cadi tra) s-ti duts cã eshti ma njica

§ cãlcat (cãl-cátŭ) adg cãlcatã (cãl-cá-tã), cãlcats (cãl-cátsĭ), cãlcati/cãlcate (cãl-cá-ti) – (lucru) pri cari cariva sh-bãgã ciciorlu; (lucru, loc) apitrusit cu ciciorlu; etc.
{ro: călcat, păşit, cutreierat, etc.}
{fr: mis les pieds sur; marché, foulé, écrasé, foulé aux pieds, etc.}
{en: stepped on, trampled, trod, crushed, travelled all over, etc.}
ex: fesea cãlcatã (ndreaptã cu herlu caldu di cãlcari)

§ cãlcari/cãlcare (cãl-cá-ri) sf cãlcãri (cãl-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva calcã i easti cãlcat
{ro: acţiunea de a călca, de a păşi, de a cutreiera, etc.; călcare, păşire, cutreierare, etc.}
{fr: action de mettre les pieds sur; de marcher, de parcourir; de passer, de fouler aux pieds, etc.}
{en: action of stepping on, of trampling, of treading, of crushing, of traveling all over, etc.}

§ nicãlcat (ni-cãl-cátŭ) adg nicãlcatã (ni-cãl-cá-tã), nicãlcats (ni-cãl-cátsĭ), nicãlcati/nicãlcate (ni-cãl-cá-ti) – tsi nu easti cãlcat; (loc) tsi nu easti alãgat (cutriyirat, mprãdat, etc.)
{ro: necălcat, nepăşit, necutreierat, neprădat, etc.}
{fr: qui n’a pas été exploré (pillé), etc.}
{en: which is not stepped on (trampled, crushed, travelled all over, etc.)}
ex: loc nicãlcat di om (pri iu nu-ari alãgatã omlu); pãduri nicãlcatã (pri cari nu-ari cãlcatã cicior di om); nicãlcatã nu-i pãduri; mizii-ascãpã cãrvãnjli nicãlcati (tra s-nu hibã mprãdati); n poartã-s erghi mãri, shi nicãlcati

§ nicãl-cari/nicãlcare (ni-cãl-cá-ri) sf nicãlnicãri (ni-cãl-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu easti cãlcat
{ro: acţiunea de a nu călca, de a nu păşi, de a nu cutreiera, etc.}
{fr: action de ne pas mettre les pieds sur; de ne pas marcher, de ne pas parcourir; de ne pas passer, de ne pas fouler aux pieds, etc.}
{en: action of not stepping on, of not trampling, of not treading, of not crushing, of not traveling all over, etc.}
ex: trã nicãlcarea a pãniljei a domnu-sui (trã sibepea cu cari fu mbistimen (pisto) a domnului tri cari lucra)

§ cãlcãturã1 (cãl-cã-tú-rã) sf cãlcãturi (cãl-cã-túrĭ) – soea cu cari calcã omlu cãndu imnã; urmã, tor, imnatic; cãlcarea-a stranjilor cu herlu caldu
{ro: călcătură, pas}
{fr: pas; repassage}
{en: step; cloth ironing}

§ paracalcu (pá-ra-cál-cu) vb I paracãlcai (pá-ra-cãl-cáĭ), paracãlcam (pá-ra-cãl-cámŭ), paracãlcatã (pá-ra-cãl-cá-tã), paracãlcari/paracãlcare (pá-ra-cãl-cá-ri) – calcu strãmbu (arunic, mi ncheadic, etc.); (fig: paracalcu = fac unã alatusi, alãtusescu, stipsescu)
{ro: călca greşit, aluneca}
{fr: faire un faux pas, glisser}
{en: stumble, slip}
ex: s-paracãlca (fig: s-alãtusea) vãr; paracãlcai (feci alatusi) la-aestu grai

§ paracãlcat (pá-ra-cãl-cátŭ) adg paracãlcatã (pá-ra-cãl-cá-tã), paracãlcats (pá-ra-cãl-cátsĭ), paracãlcati/paracãlcate (pá-ra-cãl-cá-ti) – cari cãlcã strãmbu
{ro: care a călcat greşit, alunecat}
{fr: qui a fait un faux pas, qui a glissé}
{en: stumbled, slipped}

§ paracãlcari/paracãlcare (pá-ra-cãl-cá-ri) sf paracãlcãri (pá-ra-cãl-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva paracalcã
{ro: acţiunea de a călca greşit, de a aluneca}
{fr: action de faire un faux pas, de glisser}
{en: action of stumbling, of slipping}

§ nhiumusescu (nhĭu-mu-sés-cu) (mi) vb IV nhiumusii (nhĭu-mu-síĭ), nhiu-museam (nhĭu-mu-seámŭ), nhiumusitã (nhĭu-mu-sí-tã), nhiu-musiri/nhiumusire (nhĭu-mu-sí-ri) – (unã cu hiumusescu)
ex: si nhiumusi (s-sãlãghi) dupã ficior; si nhiumusi vulturlu

§ nhiumusit (nhĭu-mu-sítŭ) adg nhiumusitã (nhĭu-mu-sí-tã), nhiumusits (nhĭu-mu-sítsĭ), nhiumusiti/nhiumusite (nhĭu-mu-sí-ti) – (unã cu hiumusit)

§ nhiumusirin/nhiumusire (nhĭu-mu-sí-ri) sf nhiumusiri (nhĭu-mu-sírĭ) – (unã cu hiu-musiri)