|
|
nãscãnti
nãscãnti ori (nãs-cắn-ti órĭ) adv – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz nãscãntiori
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãnãscãntiori
nãscãntiori (nãs-cắn-ti-órĭ) adv – vedz tu niscãntu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: niscãntubãrdenji/bãrdenje
bãrdenji/bãrdenje (bãr-dé-nji) sf bãrdenji/bãrdenje (bãr-dé-nji) – numã datã la ma multi planti tsi crescu agri, di-aradã tu vulodz, pãduri, pãshunj, etc. icã tu grãdinj, cu truplu piros shi lilici galbini, adunati la nãscãnti planti tu schicuri, di multi ori ufilisiti tu fãtsearea di yitrii; burdenji;
(expr: casã di bãrdenji = casã di oaminj oarfãnj, ftohi, harvalã)
{ro: plantă de câmp; lumânărică?, gălbinele?}
{fr: plante champêtre; bardane, mandragore?}
{en: field plant; mandragora?}
§ burdenji/burdenje (bur-dé-nji) sf burdenji/burdenje (bur-dé-nji) – (unã cu bãrdenji)
cãtivãrnãoarã
cãtivãrnãoarã (cã-ti-vãr-nã-ŭá-rã) adv – (tsi s-fatsi) nu tut chi-rolu ma di cãndu-cãndu; un chiro trãninti (di ma nclo) ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; cãtivãrnoarã, cãtivãrãoarã, cãtivãroarã, niscãntiori, nãscãntiori, cãtiunãoarã, cãtiunoarã, cãtinãoarã, cãtinoarã
{ro: căteodată, din când în când}
{fr: quelquefois, parfois, des fois}
{en: sometimes, from time to time}
ex: ashi-i omlu cãtivãrnãoarã (di cându-cându); cãtivãrnãoarã (niscãntiori) nu shtim tsi s-fãtsem
§ cãtivãrnoarã (cã-ti-vãr-nŭá-rã) adv – (unã cu cãtivãrnãoarã)
§ cãtivãrãoarã (cã-ti-vã-rã-ŭá-rã) adv – (unã cu cãtivãrnãoarã)
§ cãtivãroarã (cã-ti-vã-rŭá-rã) adv – (unã cu cãtivãrnãoarã)
§ cãtiunãoarã (cã-ti-u-nã-ŭá-rã shi cã-tĭu-nã-ŭá-rã) adv – (unã cu cãtivãrnãoarã)
ex: cãtiunãoarã nã lja dorlu di casã
§ cãtiunoarã (cã-ti-u-nŭá-rã shi cã-tĭu-nŭá-rã) adv – (unã cu cãtivãrnãoarã)
§ cãtinãoarã (cã-ti-nã-ŭá-rã) adv – (unã cu cãtivãrnãoarã)
§ cãtinoarã (cã-ti-nŭá-rã) adv – (unã cu cãtivãrnãoarã)
coadã
coadã (cŭá-dã) sf codz (códzĭ) shi coadi/coade (cŭá-di) –
1: mãdularlu di dinãpoi a prãvdzãlor, tsi-ansari dit truplu-a lor, di-aradã, ma nsus di cur, ca unã lugurii lungã shi suptsãri; partea cu peani tsi s-aflã tu dinãpoea-a truplui di pulj; partea di dinãpoi, di-aradã ma suptsãri, a truplui di ndauã prici ca, bunãoarã, pescul, nipãrtica, etc.;
2: perlu dit caplu-a muljerlor (sh-a bãrbatslor, cãtivãrãoarã) tsi creashti lungu shi easti mpiltit; cusitsã, pãltãnitsã, pultãnitsã, plitencã, cuseauã, chicã;
3: partea cu cari frãndzãli (lilicili, frutili, etc.) suntu ligati di truplu (alumãchili) a pomlui (a earbãljei, etc.);
4: partea suptsãri shi lungã dit unã pitachi (litacicã) tsi s-pindzurã cãtã nghios;
5: partea dit-unã hãlati (lupatã, meturã, tigani, tengiri, etc.) di cari s-acatsã cu mãna;
6: aradã lungã di oaminj tsi-ashteaptã tsiva; (fig:
1: coadã (sf) = (i) omlu (pravda, lucrul) cari, tu-unã aradã di oaminj (prãvdzã, lucri), s-aflã tu soni, easti coduslu, easti-atsel dit soni; (ii) omlu tsi easti nai ma putsãn bunlu, nai ma slablu, nai ma glarlu, etc., dit unã parei di oaminj; (iii) lãna di la coada-a oailjei; (iv) oai, pravdã; (v) un tsi s-dutsi tut chirolu dupã (cu) un altu, sh-nu lu-alasã s-hibã dip singur (cã-l va multu, cã va s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi, etc.); (vi) cusuri, mã-hãnã, catmeri, smãrdã; (vii) mãdularlu-a bãrbatlui tsi lu-aleadzi di muljari, sh-cari s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-di nãinti a truplui; putsã, pulã, mandal, nanciu, hãlati, noaci, noadã, ciulicã, sochi;
2: (n, tu) coadã (adv) = dit (tu) soni, dit (tu) bitisitã, tu mardzini, etc.; acabeti, angeac, artãc, neisi, etc.; expr:
3: coadã-baturã (cŭá-dã-bá-tu-rã) sf (pluralu: coadã-baturi/coadã-bature) – pulj njic, sumolcu (siv, bagav), tsi bãneadzã di-aradã piningã api, cu coada lungã tsi sh-u minã tut chirolu, sh-cari s-dutsi sã-sh treacã earna tu locuri ma caldi; bajancã, cutrubatã, codabatrã;
4: coadã-albushi/coadã-albushe sf (pluralu: coadã-albu-shi/coadã-albushe) = pulj cu coada tsi da ca pri albu; cudalbã;
5: coadã-aroshi/coadã-aroshe sf (pluralu: coadã-aroshi/coadã-aroshe shi codz-aroshi/codz-aroshe shi coadi-aroshi/coadi-aroshe) = pulj tsi ari coada aroshi;
6: coada-a calui sf (pluralu: codzli-a calui) = soi di earbã tsi creashti tu locurli vlãngoasi, dit vãljuri, cu dauã trupuri, goali pri dinãuntru, unlu cari adarã fructi shi altu sterpu;
7: coadã-shurichinã sf (pluralu: codz shurichinji) = earbã tsi creashti prit tuti locurli, pi cãmpu i pit uboarili-a oaminjlor, cu frãndzã ca peani sh-lilicili, di-aradã albi, adunati stog ca tu-unã soi di arapun i umbrelã; shuricinã, shurichinã;
drãshcljauã
drãshcljauã (drãsh-cljĭa-ŭã) sf drãshcljei (drãsh-cljĭeĭ) – minarea faptã cu-un cicior di om cãndu imnã; diastima (dipãrtarea pri loc) faptã cu-unã minari di cicior cãndu omlu imnã; ceapã, cealpã, cealpu, pas, jgljoatã, jgljot, shgljoatã, shgljatã, shgljot, zgljoatã, giglatã
{ro: pas}
{fr: pas, enjambée}
{en: step}
ex: tini aruts drãshcljei (ceapi, jgljoati) mãri; s-nu tsiva di bagã vãrã di nãsh nã drãshcljauã ma nsus; ninga nã drãshcljauã dratslji shi vrea lu-anciupã di mãnicã; arca cãti un fãsulj la cati drãshcljauã, tra s-poatã s-aflã calea tu turnatã; cãt featsi ndoauã drãshcljei; ninga nãscãnti drãshcljei, vrea lj-acatsã; featsi doauã drãshcljei shi agiumsi pãnã tu mesea di cali
dzamã
dzamã (dzá-mã) sf dzãmuri (dzắ-muri) shi dzãnj (dzắnj) – muljitura tsi easi dit poamili coapti (gortsã, purtucali, hiumunits, piponj, tumãts, etc.) cãndu suntu apitrusiti; muljitura tsi easi dit carni cãndu easti friptã i heartã; muljitura dit mãcari (amisticatã multi ori cu carni, zãrzãvãts, fãrinã arsã, etc.); muljiturã adratã di poami acri hearti (tra s-tsãnã) cu cari s-acreadzã mãcãrli earna; pronjlu tsi easi dit unã aranã tsi coatsi; hirturã, supã, ciorbã, ciurbã, acrimi, pronj, etc.
(expr:
1: dzamã aranã = apã tu cari s-hearbi cinushi di lemnu, bunã trã aspilarea-a stranjilor i a vasilor di mãcari
2: dzamã di gãljinã = supã di gãljinã; gãljinã heartã cu dzamã di fãrinã arsã;
3: dzamã di pãni = pãni uscatã heartã tu apã, tu cari s-bagã sh-niheamã cash)
{ro: zeamă, supă, sos}
{fr: jus, bouillon, soupe, sauce}
{en: jus, soup, sauce}
ex: ghela ari multã dzamã; dzamã di carni; mãcarea ari dzamã multã; carni friptã cu dzamã; featsim dzamã (supã); gortsãli apidyi au dzamã; di dzama di agru-pruni s-adarã acrimea; lo nãshti simitsi muljati tu dzamã di erghi di somnu; aspilãm stranjili cu dzamã aranã (di cinushi); mãcãm dzamã di gãljinã
(expr: supã di gãljinã; icã gãljinã heartã sh-cu fãrinã arsã); gãljinã veaclji, dzamã bunã; stricoarã dzama-a mearilor tr-unã shishi
§ zamã (zá-mã) sf zãmuri (zắ-muri) – (unã cu dzamã)
§ dzãmãturã (dzã-mã-tú-rã) sf dzãmãturi (dzã-mã-túrĭ) – mãcari (supã, ciorbã) faptã cu multã dzamã; pãni dinjicatã tu apã heartã cu putsãn umtu
{ro: zeamă lungă; pâine dumicată în apă fiartă cu puţin unt}
{fr: sauce longue; potage maigre}
{en: light sauce; soup made with a lot of water}
§ dzãmos (dzã-mósŭ) adg dzãmoasã (dzã-mŭá-sã), dzãmosh (dzã-móshĭ), dzãmoasi/dzãmoase (dzã-mŭá-si) – tsi easti cu multã dzamã; (yimishi) tsi scoati multã dzamã
{ro: zemos}
{fr: juteux}
{en: juicy}
ex: limonji sh-purtucãlj dzãmoasi (cu multã dzamã); pruna tsi mãcai eara dzãmoasã; nu para furã dzãmoasi limonjili aesti; u-alãsã pri foc shi si ngrushe cã eara dzãmoasã
§ zãmos (zã-mósŭ) adg zãmoasã (zã-mŭá-sã), zãmosh (zã-móshĭ), zãmoasi/zãmoase (zã-mŭá-si) – (unã ca dzãmos)
lobudã
lobudã (ló-bu-dã) sf lobudi/lobude (ló-bu-di) – soi di earbã, tsi creashti agrã prit cãmpuri, icã imirã, criscutã di oaminj tu grãdinj trã frãndza-a ljei bunã tu mãcari primuveara, cãndu lobuda easti frescã (ghelã i pitã), cu mardzina ntreagã icã dintsatã, nyilicioasã pi partea di pisuprã sh-cu-unã hromã tsi da ca pi albu-asimi pi partea di dinãpoi (icã veardi di dauli pãrtsã, tsi da nãscãntiori niheamã sh-pi-arosh); alobudã
{ro: lobodă}
{fr: arroche}
{en: orach, pig weed}
ex: primuveara, pita di lobudã easti multu nostimã
§ alobudã (a-ló-bu-dã) sf alobudi/alobude (a-ló-bu-di) – (unã cu lobudã)
mãcesh
mãcesh (mã-cĭéshĭŭ) sm mãcesh (mã-cĭéshĭ) – agru-arburi njic tsi creashti tu pãduri, tsi sh-u-adutsi cu-un trandafil, cu schinj, cu lilici mushati (aroshi, trandafilii, albi i galbini) shi poami-aroshi ca cireashi njits; mucesh, arug, rug, bubzel, culumbri, curubits, shipcã, bifã, coarne-bifi
{ro: măceş, trandafir sălbatec}
{fr: églantier; rosier sauvage}
{en: hip rose tree, wild rose}
ex: mãceshlji crescu tu munti; mãceshlu fatsi nãscãnti poami-aroshi
§ mucesh (mu-cĭéshĭŭ) sm mucesh (mu-cĭéshĭ) – (unã cu mãcesh)
§ mãceashi/mãceashe (mã-cĭá-shi) sf mãceashi/mã-ceashe (mã-cĭá-shi) – fructul faptu di mãcesh, njic ca cireasha, acrishor, cu multi simintsã mplini di peri sh-tuti deadun anvãliti cu-unã peaji aroshi; muceashi, bubzealã;
(expr: tuts cu cireashili sh-noi cu mãceashili = tuts s-aleapsirã cu lucrili buni sh-noi armasim cu-atseali tsi nu-ahãrzescu, tsi nu suntu buni trã tsiva)
{ro: măceaşă}
{fr: fruit de l’églantier}
{en: hip, wild rose fruit}
ex: mãceasha coaptã easti ca-aroshi ma nu easti bunã trã mãcari
§ muceashi/muceashe (mu-cĭá-shi) sf muceashi/muceashe (mu-cĭá-shi) – (unã cu mãceashi)
ex: tuts cu cireashi sh-noi cu muceashi
ncãrfusescu
ncãrfusescu (ncãr-fu-sés-cu) (mi) vb IV ncãrfusii (ncãr-fu-síĭ), ncãrfuseam (ncãr-fu-seámŭ), ncãrfusitã (ncãr-fu-sí-tã), ncãrfusi-ri/ncãrfusire (ncãr-fu-sí-ri) – bag penuri; bat un lucru tu penuri; bag cariva pi crutsi (cu penuri, ca Hristolu); ncrãfusescu, ncurfusescu, pirunsescu;
(expr:
1: ncãrfusescu di arcoari (ciudii, lãhtarã, etc.) = nu pot s-mi min (mi fac corcan) di arcoari (ciudii, fricã, aspãreari multã, etc.); pirunsescu, limnusescu, mãrmurãsescu, etc.;
2: mi ncãrfuseashti cu grairli (zboarãli) = mi fatsi s-tac, s-u ncljid gura;
3: lu ncãrfusescu pi crutsi ca Hristolu = lj-aduc mãri tiranji, vasani, pidimadz, etc.;
4: mi ncãrfuseashti tu cheptu = mi tsãni tu cheptu, mi doari)
{ro: bate în cuie, pironi, răstigni}
{fr: clouer, fixer, crucifier}
{en: nail, fix, crucify}
ex: ncãrfusi nãscãnti penuri mãri; ncãrfusi (li bãtu tu penuri) niscãnti scãnduri; ncãrfusea scãndura!; ncãrfusi tãrãtsli cã avea cãdzutã; arcoarea nã avea ncãrfusitã
(expr: faptã corcanj); va ti ncãrfusim ca Hristolu
(expr: va ti pidipsim multu, ca Hristolu pi crutsi); nji si ncãrfusi
(expr: nj-si limnusi) ciciorlu
§ ncãrfusit (ncãr-fu-sítŭ) adg ncãrfusitã (ncãr-fu-sí-tã), ncãrfusits (ncãr-fu-sítsĭ), ncãrfusi-ti/ncãrfusite (ncãr-fu-sí-ti) – tsi easti acãtsat cu penuri di nu poati si s-minã; bãtut tu penuri; ncrãfusit, ncurfusit, pirunsit
{ro: bătut în cuie, pironit, răstignit}
{fr: cloué, fixé, crucifié}
{en: nailed, fixed, crucified}
ex: stãtea ca ncãrfusit
(expr: limnusit) di prãmãteftu
§ ncãrfusiri/ncãrfusire (ncãr-fu-sí-ri) sf ncãrfusiri (ncãr-fu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ncãrfuseashti tsiva; ncrãfusiri, ncurfusiri, pirunsiri
{ro: acţiunea de a bate în cuie, de a pironi, de a răstigni; pironire, răstignire}
{fr: action de clouer, de fixer, de crucifier}
{en: action of nailing, of fixing, of crucifying}
§ ncrãfusescu (ncrã-fu-sés-cu) (mi) vb IV ncrãfusii (ncrã-fu-síĭ), ncrãfuseam (ncrã-fu-seámŭ), ncrãfusitã (ncrã-fu-sí-tã), ncrãfusiri/ncrãfusire (ncrã-fu-sí-ri) – (unã cu ncãrfusescu)
niscãntu
niscãntu (nis-cắn-tu) adg, pr, num niscãntã (nis-cắn-tã), niscãntsã (nis-cắn-tsã), niscãnti/niscãnte (nis-cắn-ti) – tsi nu easti multu; tsi easti putsãn, mash unã parti dit un ãntreg; grai tsi caftã s-n-aspunã cã easti zborlu di ndoi (fãrã si spunã cãts) oaminj, lucri, etc.; un numir njic (doi, trei, patru…) di oaminj, lucri, etc.; nãscãntu, putsãn, niheamã, ndoi, ãndoi, nishti, nãshti
{ro: puţin, câţiva}
{fr: peu, quelque(s)}
{en: a little, a few, several}
ex: dupã niscãntã (putsãnã) oarã; niscãntsã (ndoi, nãshti) ljepuri ansãrirã dit ljanurã; si-lj da niscãnti (ndauã) oi; di niscãntili (di-atseali ndauã) prici; vidzui niscãnti (ndauã) muljeri tsi la stranji; cumpãrai niscãnti (nãshti) gutunji; niscãntsã (ndoi) vor, niscãntsã (ndoi) nu vor; lj-pitricui niscãnti (ndauã) zboarã di ni cãnjlji nu li mãcã
§ nãscãntu (nãs-cắn-tu) adg, pr, num nãscãntã (nãs-cắn-tã), nãscãntsã (nãs-cắn-tsã), nãscãnti/nãscãnte (nãs-cắn-ti) – (unã cu niscãntu)
ex: hearsim nãscãntu (niheamã) grãn; dã-nj nãscãntã (niheamã) pãni; vinjirã nãscãntsã (ndoi) oaminj
§ niscãntiori (nis-cắn-ti-órĭ) adv – (tsi nu s-fatsi tut chirolu ma) di oarã-oarã, di cãndu-cãndu; nãscãntiori, cãtivãrnãoarã, cãtivãrnoarã, cãtivãrãoarã, cãtivãroarã, vãrnãoarã, vãrnoarã, vãrãoarã, vãroarã, cãtiunãoarã, cãtiunoarã, cãtinãoarã, cãtinoarã
{ro: căteodată, din când în când}
{fr: quelquefois, parfois, des fois}
{en: sometimes, from time to time}
ex: niscãntiori (di cãndu-cãndu) nã es furlji n cali; niscãnti ori nã es (di cãndu-cãndu nã es; cãndu nã es, sh-cãndu nu nã es)
§ nãscãntiori (nãs-cắn-ti-órĭ) adv – (unã cu niscãntiori)
§ nishti/nishte (nísh-ti) adg, pr, num – grai tsi caftã s-n-aspunã cã easti zborlu di ndoi (fãrã si spunã cãts) oaminj, lucri, etc.; un numir njic (doi, trei, patru…) di oaminj, lucri, etc.; nãshti, neshti, ndoi, ãndoi, niscãntsã, nãscãntsã, tsiva
{ro: nişte, câţiva}
{fr: certain, quelques, quelque chose}
{en: several, a few}
ex: deadish la nishti (niscãntsã) oaminj; nj-vinjirã nishti oaminj; va tsã dau nishti (tsiva, niscãnti, ndauã) lucri; tu nishti (niscãntsã) arudz lu-aflarã bãgat; s-lj-acumpãrã nishti (tsiva) tutuni di la argãstir
oarã
oarã (ŭá-rã) sf ori (órĭ) –
1: lundzimea di chiro tsi easti isea cu 60 di minuti i a 24-a parti dit unã dzuã (cu noapti cu tut); sãhati, sãati, sati;
2: hãlatea tsi-aspuni chirolu; sãhati, sãhat, sãati, sati, uruloyi;
3: chirolu tsi easti aspus di-aestã hãlati; sati, sãhati, chiro;
4: atsea (lundzimea) tsi-aspuni cãt chiro lja tra si s-facã un lucru (misuratã cu sãhãtsli, dzãlili, meshlji, etc.); chiro, zãmani, vãcãti;
5: apuhii, ipuhii, arasti;
6: uritsã, stih, stic, stigmii, tenghi;
7: catiun di locurli (protlu, andoilu, etc.) dit un bair di lucri tsi s-au faptã chiola i va si s-facã ma nclo; datã, hopã, aradã, cali;
(expr:
1: bag oarã, nj-bag oara = mutrescu cu multã cãshtigã (tra s-ved cum lipseashti shi s-nj-aduc ghini aminti ma nãpoi); ved, mutrescu, pãrãtirsescu; nj-bag mintea; nj-am cãshtiga;
2: ori; escu cu oara; escu cu orli = (i) cumbuloyi; (ii) aeari, nj-hiu tu-aeari; (iii) atsea tsi ari atsel tsi easti acãtsat di “buni” (di-“arali”, di hulii, di fãrfudz, di zurleatsã, etc. fãrã sã-lj si parã cã ari vãrã cãbati) sh-fatsi lucri tsi nu suntu di-aradã; hiu cu fãrfudz, cãprici; cãpritsusescu;
3: va-nj yinã oara (sh-a njia) = va-nj yinã arada (sh-a njia);
4: (s-aibã) oara bunã = sã-lj si ducã lucrili ambar;
5: (sã-lj yinã) oara lai = s-nu-lj hibã cu tihi, s-patã tsiva, s-nu-lj si ducã lucrili ambar;
6: cari s-u-aducã oara = ma s-tihiseascã, ma s-yinã oara ca s-hibã ananghi;
7: ca parti dit un adverbu (ma nu ca zbor ahoryea, cum easti, bunãoarã, cãndu zborlu oarã ari noima di sãhati): (i) unãoarã, unoarã, nãoarã = aoa sh-un chiro; un chiro, unã zãmani; itsi chiro s-hibã; caishti cãndu; etc.; (ii) diunãoarã, diunoarã, dinãoarã, dinoarã, truoarã, trãoarã, troarã, tuoarã = tu niheamã di-oarã; fãrã nitsiunã amãnari; unãshunã, dinãcali, diunãcali; (iii) dãnãoarã = un chiro tsi-ari tricutã sh-ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; vãrnãoarã; (iv) vãrnãoarã, vãrãoarã, vãrnoarã, vãroarã, dãnãoarã = un chiro tsi nu va s-yinã putes; putes; (v) ori, ori (ori-ori); niscãntiori, nãscãntiori, cãtivãrnãoarã, cãtivãrnoarã, cãtivãrãoarã, cãtivãroarã, cãtiunãoarã, cãtiunoarã, cãtinãoarã, cãtinoarã = nu tut chirolu ma di cãndu-cãndu; un chiro trãninti (di ma nclo) ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; (vi) nitsiunãoarã, nitsiunoarã, nitsidãnãoarã, vãrnãoarã, vãrnoarã, vãrãoarã, vãroarã, barunoarã, barunãoarã = un chiro tsi nu va s-yinã putes; pute, putes; (vii) oarã di oarã = ea tora cãt easti si s-facã, dit un stih tu altu; unãshunã, dinãoarã, dinãcali; etc.; (viii) tora di oarã = tu-aestã oarã; tora, oara-aestã; tr-aestã stigmii; torea, amu, amush, acush, acmotsi; (ix) di oarã; trã tora di oarã = tr-aestã stigmii; trã tora, trã dip tora, tr-aestã aradã; (x) di oarã tsi = cum, cã, di itia cã, etc.; (xi) cu oara = nu amãnat; fãrã s-amãnã; tamam cãndu lipseashti; etc.; (xii) oara-a oarãljei = tamam chirolu cãndu lipseashti fãtseari lucrul)