DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

nãmuzi/nãmuze

nãmuzi/nãmuze (nã-mú-zi) sf nãmuzi (nã-múzĭ) – harea tsi-l fatsi un om tra s-hibã tinjisit; mirachi mari tra s-fats tsiva; anãmu-zi, numuzi, nãmustrã, tinjii, ihtibari, axitã, cheafeti, anami
{ro: onoare, stimă, ambiţie}
{fr: estime, honneur, dignité, ambition}
{en: honor, dignity, ambition}
ex: ah, nãmuzea mãni-nj cheari!; nãmuzea (mirachea mari tra s-facã tsiva) pi mults ari nãltsatã; ari mari nãmuzi

§ numuzi/numuze (nu-mú-zi) sf numuzi (nu-múzĭ) – (unã cu nãmuzi)
ex: om cu multã numuzi

§ nãmustrã (nã-mús-trã) sf nãmustri/nãmustre (nã-mús-tri) – (unã cu nãmuzi)
ex: easti om cu multã nãmustrã

§ anãmuzi/anãmuze (a-nã-mú-zi) sf anãmuzi (a-nã-múzĭ) – (unã cu nãmuzi)

§ nãmuzli (nã-muz-lí) adg nãmuzloanji/nãmuzloanje (nã-muz-lŭá-nji), nãmuz-ladz (nã-muz-ládzĭ), nãmuzloanji/nãmuzloanje (nã-muz-lŭá-nji) – tsi easti cu nãmuzi, tinjisit
{ro: onest, cinstit, ambiţios}
{fr: honnête, probe, ambitieux}
{en: honest, ambitious}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

axi/axe

axi/axe (ác-si) adv invar – tsi poati s-facã un lucru; tsi easti n stari s-facã tsiva; tsi axizeashti si s-facã un lucru; axiu, axu, acshu, icano, irbap, irbapi, izoti
{ro: capabil, demn, cari merită}
{fr: capable, digne}
{en: capable, worthy}
ex: nu escu axi (nu pot, nu axizescu) s-lji trec pi dinãinti; nu eshti axi (nu pots, nu-ai putearea) s-fats tsiva dip!; el easti axi (irbapi) s-lu facã lucrul, ma nãsã nu easti axi

§ niaxi/niaxe (ni-ác-si) adv invar – tsi nu easti axi; tsi nu poati s-facã un lucru; tsi nu easti n stari s-facã tsiva; tsi nu-axizeashti si s-facã un lucru
{ro: incapabil, nedemn, cari nu merită}
{fr: incapable, indigne}
{en: incapable, unworthy}
ex: s-cumnicã niaxi (fãrã s-axizeascã)

§ axiu (á-xĭu) adg axi/axe (ác-si), axi (ác-si), axi/axe (ác-si) – (unã cu axi)

§ axu (á-xu) adg axi/axe (ác-si), acshi (ác-shi), axi/axe (ác-si) – (unã cu axi)

§ acshu (ác-shĭu) adg acshi/acshe (ác-shi), acshi (ác-shi), ac-shi/acshe (ác-shi) shi acsi/acse (ác-si) – (unã cu axi)
ex: easti un bãrbat acshu; nu-i acshu (nu axizeashti) si-nj veadã; noi nu him acshi trã (icano s-ishim) furi

§ axii/axie (ac-sí-i) sf axii (ac-síĭ) – atsea cãt custuseashti (cãt axizeashti) un lucru; pãhã, tinjii, custu
{ro: valoare, preţ}
{fr: valeur, prix}
{en: value, price}

§ axitã (ac-sí-tã) sf axiti/axite (ac-sí-ti) – ihtibari, cheafeti, tinjii, nãmuzi, eryi
{ro: merit, demnitate}
{fr: mérite, dignité)}
{en: merit, dignity}
ex: axitili shi tinjiili

§ axescu2 (ac-sés-cu) (mi) vb IV axii (ac-síĭ), axeam (ac-seámŭ), axitã (ac-sí-tã), axiri/axire (ac-sí-ri) – mi-aspun acshu (nj-easti tu puteari) s-fac tsiva; u-aflu cu cali; axiusescu, axizescu, ahãrzescu, texiusescu, cataxipsescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cheafeti/cheafete

cheafeti/cheafete (chĭa-fé-ti) sf cheafets (chĭa-fétsĭ) – harea sh-purtarea tsi u ari un om tinjisit; ihtibari, htibari, nãmuzi, axitã
{ro: merit, demnitate, orgoliu}
{fr: mérite, dignité, orgueuil}
{en: merit, dignity, pride, arrogance}
ex: ari cheafetea-a unui amirã; eazãcã di cheafetea-a ta

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

chibar

chibar (chi-bárŭ) sm, sf, adg chibarã (chi-bá-rã), chibari (chi-bárĭ), chibari/chibare (chi-bá-ri) – (un om) tsi s-veadi dit purtarea-a lui cã easti multu aleptu (tinjisit, tighiusit, cu ihtibari, di mari vereauã, nãmuzi, etc.); chibarcu, cilibi
{ro: distins, nobil}
{fr: noble, personne distinguée}
{en: noble, distinguished person}
ex: armãnjlji suntu chibari (multu-aleptsã, tinjisits)

§ chibarcu (chi-bár-cu) adg chibarcã (chi-bár-cã), chibartsi (chi-bár-tsi), chibartsi/chibartse (chi-bár-tsi) – (unã cu chibar)

§ chibã-reatsã (chi-bã-reá-tsã) sf chibãrets (chi-bã-rétsĭ) – atsea tsi-l fatsi pri om si s-aspunã cã easti chibar; tuti-atseali lucri scumpi tsi lu-aspun omlu cã easti avut; luxu
{ro: lux}
{fr: luxe}
{en: luxury}
ex: chibãreatsa (luxul) nu easti cu cãdeari la tuts

§ chibãreshti/chibãreshte (chi-bã-résh-ti) adv – multu aleptu (tinjisit, tighiusit, cu ihtibari, di mari vereauã, nãmuzi, etc.); cu videarea sh-purtarea di om chibar; ca di chibar
{ro: cu ţinută distinsă, nobilă, luxoasă}
{fr: d’une manière distinguée, luxueusement}
{en: with distinguished or luxurious manners}
ex: sucãi chibãreshti (ca di chibari) mult ligati, di cadãnili-a lor lucrati

§ chibari/chibare (chi-bá-ri) adv – (unã cu chibãreshti)
ex: armãnjlji suntu chibari (multu-aleptsã, tinjisits); s-tsãni chibari (s-poartãca om chibarcu); imnã chibari

§ chibur (chi-búrŭ) sm, sf, adg chiburã (chi-bú-rã), chiburi (chi-búrĭ), chiburi/chibure (chi-bú-ri) – om multu avut; avut, mbugat, arhundu
{ro: cheabur, om foarte bogat}
{fr: richard, une très riche personne}
{en: very wealthy man}
ex: bãneadzã chibur (ca omlu avut) tu casa-a lui; casã chiburã (di om multu avut)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cilibi

cilibi (ci-li-bí) sm, adg (mash masculin) cilibadz (ci-li-bádzĭ) –
1: (om, dit chirolu veclju) tsi fãtsea parti dit peturlu di nai ma nsus a oaminjlor dit un crat, tsi avea ciuflichi sh-averi mãri, sh-multi ori eara shi soi cu vãsiljelu a cratlui;
2: (om) tsi s-veadi dit purtarea-a lui cã easti multu aleptu (tinjisit, tighiusit, cu ihtibari, di mari vereauã, nãmuzi, etc.); chibar, chibarcu
{ro: nobil, distins}
{fr: noble, seigneur, gentilhomme}
{en: noble, nobleman, distinguished man}
ex: corbul cilibi!

§ celepiu (cĭe-le-píŭ) sm celepii (cĭe-le-píĭ) – (unã cu cilibi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ihtibari1/ihtibare

ihtibari1/ihtibare (ih-ti-bá-ri) sf ihtibãri (ih-ti-bắrĭ) – harea sh-purtarea tsi u ari un om tinjisit; atsea tsi-aducheashti (shi purtarea tsi u ari) cariva trã omlu pri cari-l tinjiseashti multu; htibari, axitã, cheafeti, nãmuzi, tinjii;
(expr: ãlj fac ihtibari = l-tsinjisescu)
{ro: stimă, respect, demnitate, consideraţie}
{fr: estime, dignité, considération}
{en: esteem, dignity}
ex: earam domnji cu ihtibari (di-anami, tinjisits, cu tinjii, nãmuzi); multã ihtibari (nãmuzi) avea ti tropurli a ljei; agiutor shi ihtibari; ari sh-tora tsi scãdzu, ihtibari (tinjii, anami) mari

§ htibari/htibare (hti-bá-ri) sf htibãri (hti-bắrĭ) – (unã cu ihtibari)
ex: beilji tuts ãlj fac htibari (tinjii); cu un zbor avem htibari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

tinjii/tinjie

tinjii/tinjie (ti-njí-i) sf tinjii (ti-njíĭ) – harea sh-purtarea tsi u ari un om cu ihtibari; ihtibari, nãmuzi; (fig:
1: tinjii = doarã, pishchesi, platã, axigurauã; expr:
2: tsi (cãtã) tinjii ari (aestu lucru)? = cãt fatsi (custuseashti, axizeashti) aestu lucru?; pãhã, custu, axii;
3: tinjia, tinjii nu-ari, sh-calotih di cari u ari = nu-ari hari ma bunã, ma scumpã ca di tinjii, tsi poati s-u aibã omlu, cã ma s-u chearã, greu va poatã s-u-amintã diznou)
{ro: valoare, preţ}
{fr: valeur, prix}
{en: value, price}
ex: vai cama alin tinjia (pãhãlu) a puljlor
{ro: onoare, cinste}
{fr: honneur, probité}
{en: honor, honesty}
ex: pleacã cu tinjia-ts; alantsã ayi au tinjii (suntu tinjisits); cãtse nu-lj dãdea tinjii (nu-lj tinjisea); aoa vinji sh-araplu sã-sh caftã tinjia (fig: doara, plata, axiguraua); au tinjii, cã au faptã multi bunets; nã featsi mari tinjii; nu ari tinjii; vinji cu tinjia-a lui (fig: doara-a lui)

§ tinjisescu (ti-nji-sés-cu) (mi) vb IV tinjisii (ti-nji-síĭ), tinjiseam (ti-nji-seámŭ), tinjisitã (ti-nji-sí-tã), tinjisi-ri/tinjisire (ti-nji-sí-ri) – am (dau, ãlj fac) tinjii; ntinjisescu, tighiusescu
{ro: onora, cinsti}
{fr: honorer, estimer}
{en: honor}
ex: muljarea-atsea buna sh-tinjiseashti bãrbatlu; hiljlu bun tinjiseashti pri pãrintsãlj a lui

§ tinjisit (ti-nji-sítŭ) adg tinjisitã (ti-nji-sí-tã), tinjisits (ti-nji-sítsĭ), tinjisiti/tinjisite (ti-nji-sí-ti) – (omlu) tsi-lj si fatsi (lj-si da) tinjii; ntinjisit, tighiusit
{ro: onorat, cinstit}
{fr: honoré, estimé}
{en: honored}
ex: pots s-lu-agiuts cã easti om tinjisit; ma ghini oarfãn tinjisit, dicãt avut pizuit

§ tinjisiri/tini-sire (ti-nji-sí-ri) sf atsea tsi fatsi un cãndu-lj si fatsi (si da) tinjii; ntinjisiri, tighiusiri
{ro: acţiunea de a onora, de a cinsti; onorare, cinstire}
{fr: action d’honorer (d’estimer)}
{en: action of honoring}
ex: pãrintsãlj vor tinjisiri

§ ntinjisescu (nti-nji-sés-cu) (mi) vb IV ntinjisii (nti-nji-síĭ), ntinjiseam (nti-nji-seámŭ), ntinjisitã (nti-nji-sí-tã), ntinjisiri/ntinjisire (nti-nji-sí-ri) – (unã cu tinjisescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn