|
|
aprindu1
aprindu1 (a-prín-du) (mi) vb III shi II apresh (a-préshĭŭ) shi aprimshu (a-prím-shĭu) shi aprinshu (a-prín-shĭu), aprindeam (a-prin-deámŭ), apreasã (a-preá-sã) shi aprimtã (a-prím-tã) shi aprintã (a-prín-tã) shi aprimsã (a-prím-sã) shi aprinsã (a-prín-sã), aprindiri/aprindire (a-prín-di-ri) shi aprindeari/aprindeare (a-prin-deá-ri) –
1: dau foc a unui lucru tra s-lu fac s-ardã (s-facã cãldurã, s-da lunjinã, etc.); adar un lucru tra si s-facã lunjinã; fac lunjinã; ardu tsiva; amin tufechea; mi ncãldzãscu multu; prindu;
2: mi-acatsã inatea, mi-arcedz, mi-ariciuescu, inãtusescu, nãirescu, mi-agredz, timusescu, furtsuescu, furchisescu, ngindu, turbedz, lisixescu;
3: ameastic mãeauã tu-aloat tra s-lu fac s-creascã (s-lu fac s-yinã);
4: da (soarili, luna, stealili); mi-amintu, mi fac (mi-afet), mi aflu, es, mi-aspun, acats arãdãtsinã, crescu;
(expr:
1: lj-aprindem aloaturli = nã fãtsem bunj oaspits;
2: nj-aprindi limba peri = bag multã zori, cilistisescu multu;
3: ts-u-aprindu = va s-amin tufechea sh-va ti vatãm;
4: nj-aprindi caplu = nj-talji (nj-lja) caplu; hiu multu dishteptu, u nvets multu ghini cartea, aduchescu lishor sh-ghini tut tsi-nj si spuni i tsi dghivãsescu)
{ro: aprinde (foc, lumină), arde, incendia; excita, înfuria, mânia; fermenta, dospi aloatul; naşte, apare; înseta, lovi, împuşca, etc.}
{fr: allumer; mettre en feu, enflammer, embraser; chauffer, s’échauffer fortement; exciter, s’emporter; fermenter, lever; prendre racine, croître; tirer un coup de feu, tuer, etc.}
{en: light (lamp, fire, pipe, etc.), burn, heat; excite, get furious; ferment, make dough rise; fire (gun), kill (with a gun), etc.}
ex: aprindits foclu; cãndila u-aprimsi; arburlji, dupã tsi s-aprimsirã (loarã foc) ghini; s-apreasi (lo foc) casa; va vã aprindu (ardu) cãliva; aprinshu un foc mari tu-avlii; lj-apreasirã (lj-deadirã foc ali) duganea; imnãnda, u-avea apreasã cãldura (s-avea ngãldzãtã multu); lj-apreasi seatea (lj-acãtsã, lji sã featsi multã seati); s-apreasi omlu (lu-acãtsã inatea, sã ngindã, s-arceadzã); cãndu-lj spush aesti zboarã, s-aprimsi (s-nãrãi); lu-aprimshu trã cãvgã; shi tufechili ma s-aprindu (s-aminã, discarcã); celniclu multu s-apreasi (s-nãrãi, s-furtsui); bãrbate, nu ti-aprindi (nu ti ariciuea); Gioi seara s-aprindi aloat (s-bagã mãeaua tu-alat tra s-lu facã s-creascã); vidzu cã s-apreasirã (vinjirã, criscurã) aloaturli; s-apreasi (ishi, s-aspusi, s-anãltsã) lunã noauã; noi, armãnjlji, nã apreasim (amintãm) tu un loc; lj-apreasirã aloaturli
(expr: s-featsirã bunj oaspits); lj-apreasi limba peri
(expr: bãgã multã zori, cilistisi multu); lja-mi cãvalã cã ts-u-aprindu
arachi
arachi (a-ráchĭŭ) (mi) vb IV, III shi II arãchii (a-rã-chíĭ) shi arapshu (a-dáp-shĭu), arãcheam (a-rã-chĭamŭ) shi arãpeam (a-rã-peámŭ), arãchitã (a-rã-chí-tã) shi araptã (a-ráp-tã) shi arãputã (a-rã-pú-tã), arãchiri/arãchire (a-rã-chí-ri) shi arãcheari/arãcheare (a-rã-chĭa-ri) shi arapiri/arapire (a-rá-pi-ri) shi arãpeari/arãpeare (a-rã-peá-ri) –
1: l-ljau cu zorea pri cariva (fãrã vrearea-a lui); ljau cu zorea un lucru di la cariva (l-fur, lu mprad); fur unã featã ta s-nj-u fac nveastã; mi hiumusescu agonja sh-cu vãrtushami tra s-ljau un lucru;
2: mi-acatsã inatea (cljinlu, dratslji); mi fac foc; mi-aprindu; arãchescu, arichescu, archescu, arap; inãtusescu, nãirescu, yinutãsescu, timusescu, ariciuescu, arcedz, furchisescu, furtsuescu, ngindu, etc.
{ro: răpi, fura, (se) grăbi, înfuria}
{fr: ravir, enlever, emporter (violemment); se presser, se laisser emporté par la colère}
{en: ravish, abduct, kidnap, hurry, get furious}
ex: luplu arãchi (furã, zmulsi) unã oai; mi-arãchii (mi hiumusii, mi-agunjisii) di zburãi; arãchii pãnea (ngljitai lemargu sh-cu agunjii) sh-mi nicai; cama marli arachi (l-lja cu zorea) caplu; lj-arachi (lj-lea, lj-scoati) cãciula din cap; mutrea s-nu ti-arachi (s-nu ti-acatsã inatea); atsel shtiutlu nu si-arapi (s-arceadzã) truoarã
§ arãchescu (a-rã-chĭés-cu) (mi) vb IV shi II arãchii (a-rã-chíĭ), arãcheam (a-rã-chĭamŭ), arãchitã (a-rã-chí-tã), arãchiri/arãchire (a-rã-chí-ri) shi arãcheari/arãcheare (a-rã-chĭa-ri) – (unã cu arachi)
ex: lalã-su arãchi tsupata (s-hiumusi sh-u lo cu agunjii); armãnjlji au adetea, aprindu Dumãnicã la numtsã, s-easã la fãntãnã shi s-arãcheascã (lja) apã
§ arap2 (a-rápŭ) vb IV shi III arãchii (a-rã-chíĭ) shi arapshu (a-ráp-shĭu), arãcheam (a-rã-chĭamŭ) shi arãpeam (a-rã-peámŭ), arãchitã (a-rã-chí-tã) shi araptã (a-ráp-tã) shi arãputã (a-rã-pú-tã), arãchiri/arãchire (a-rã-chí-ri) shi arapi-ri/arapire (a-rá-pi-ri) – (unã cu arachi)
ex: s-nj-arap (s-nji fur) unã armãnã; arãchi (s-hiumusi sh-lo agonja) tu mãnã un poci; el s-arapi (lu-acatsã inatea) unãshunã; lj-u-arãpu (lj-u furã) feata; el s-arapi (s-nãireashti, s-arceadzã) unãshunã; nu ti-arapi (s-nu ti-acatsã inatea, dratslji) mori sor; arapi di-aoa, arapi di-aclo (lja di-aoa, lja di-aclo), cum ãlj yini-ambar; s-u-arapã (s-u-acatsã) di mutsã
§ arãchit1 (a-rã-chítŭ) adg arãchitã (a-rã-chí-tã), arãchits (a-rã-chítsĭ), arãchiti/arãchite (a-rã-chí-ti) –
arcedz
arcedz (ar-cĭédzŭ) (mi) vb I arceai (ar-cĭáĭ), arceam (ar-cĭámŭ), arceatã (ar-cĭá-tã), arceari/arceare (ar-cĭá-ri) – mi-acatsã inatea; mi fac foc di inati; mi-aprindu la fatsã di inati (hulii); inãtusescu, yinãtusescu, gnãtusescu, ariciuescu, agredz, timusescu, furtsuescu, furchisescu, ngindu, nãirescu, pizmusescu, aprindu, lisixescu, turbu, turbedz
{ro: înfuria}
{fr: se mettre en colère}
{en: infuriate}
ex: si-arceadzã (s-fatsi foc di inati) turcul
§ arceat (ar-cĭátŭ) adg arceatã (ar-cĭá-tã), arceats (ar-cĭátsĭ), arceati/arceate (ar-cĭá-ti) – tsi lu-ari acãtsatã inatea; inãtusit, yinãtusit, gnãtusit, ariciuit, agrat, aghrat, timusit, furtsuit, furchisit, ngindat, nãirit, pizmusit, apres (di inati), lixit, turbat
{ro: înfuriat}
{fr: mis en colère}
{en: infuriated}
§ arceari/arceare (ar-cĭá-ri) sf arceri (ar-cĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un easti acãtsat di inati; inãtusiri, yinãtusiri, gnãtusiri, ariciuiri, agrari, aghrari, timusiri, furtsuiri, furchisiri, ngindari, nãiriri, pizmusiri, aprindiri (di inati), lixiri, turbari
{ro: acţiunea de a înfuria; înfuriare}
{fr: action de se mettre en colère}
{en: action of becoming (making someone) infuriated}
§ arceatcu (ar-cĭát-cu) adg arceatcã (ar-cĭát-cã), arceattsi (ar-cĭát-tsi), arceattsi/arceattse (ar-cĭát-tsi) – tsi easti mplin di inati; tsi lu-acatsã lishor inatea; inãtci, yinãtos, gnãtos, huliros, lisixit, lisearcu, turbat, gindos, uryisit
{ro: furios, mânios, iute la mânie}
{fr: cholérique, furieux, irascible}
{en: infuriated, angered, irritable}
ex: easti arceatcu (inãtci, huliros)
§ ariciuescu2 (a-ri-cĭu-ĭés-cu) (mi) vb IV ariciuii (a-ri-cĭu-íĭ), ariciueam (a-ri-cĭu-ĭámŭ), ariciuitã (a-ri-cĭu-í-tã), ariciuiri/ariciuire (a-ri-cĭu-í-ri) – (unã cu arcedz)
ex: vinji di ariciui (nãiri) – ariciuit2 (a-ri-cĭu-ítŭ) adg ariciuitã (a-ri-cĭu-í-tã), ariciuits (a-ri-cĭu-ítsĭ), ariciuiti/ariciuite (a-ri-cĭu-í-ti) – (unã cu arceat)
arujescu
arujescu (a-ru-jĭés-cu) vb IV arujii (a-ru-jíĭ), arujam (a-ru-jĭámŭ), arujitã (a-ru-jí-tã), arujiri/arujire (a-ru-jí-ri) – (calu) scoati bots dit gurã cãndu aducheashti tsiva (va tsiva, etc.); (fig: arujescu = scot bots ca-atseali scoasi di calj); rujescu, azurescu
{ro: necheza}
{fr: hennir}
{en: neigh}
ex: caljlji arujescu, muntsãlj ãnchisescu, pupãza tut bati (angucitoari: moara); un mãndzu nu-arujashti; cãrvanea tutã aruji; calu arujashti tu pãhnii; suntu multi prici tsi arujescu
§ arujit (a-ru-jítŭ) adg arujitã (a-ru-jí-tã), arujits (a-ru-jítsĭ), arujiti/arujite (a-ru-jí-ti) – (calu) tsi ari scoasã bots dit gurã
{ro: care a nechezat}
{fr: qui a henni}
{en: who has neighed}
§ arujiri/arujire (a-ru-jí-ri) sf arujiri (a-ru-jírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un cal arujashti; rujari, azuriri
{ro: acţiunea de a necheza; nechezare nechezat}
{fr: action d’hennir; hennissement}
{en: action of neighing; neighing}
ex: s-trunduescu muntsãlj di-arujirea-a caljlor; arujirea adutsi furtutirea; arujirea-a calui nu easti semnu bun cãndu sh-ari sotslji deadun; avdzãndalui arujirea di cal, agiumsi lamnja n tsilar
§ rujescu (ru-jĭés-cu) vb IV rujii (ru-jíĭ), rujam (ru-jĭámŭ), rujitã (ru-jí-tã), rujiri/rujire (ru-jí-ri) – (unã cu arujescu)
ex: rujashti nãirit calu; ca cal ma s-ts-arujascã, ruja-lj tini ca eapã
§ rujit (ru-jítŭ) adg rujitã (ru-jí-tã), rujits (ru-jítsĭ), rujiti/rujite (ru-jí-ti) – (unã cu arujit)
ex: s-avdza rujitlu-a caljlor
§ rujiri/rujire (ru-jí-ri) sf rujiri (ru-jírĭ) – (unã cu arujiri)
§ azurescu (a-zu-rés-cu) vb IV azurii (a-zu-ríĭ), azuream (a-zu-reámŭ), azuritã (a-zu-rí-tã), azuriri/azurire (a-zu-rí-ri) – (unã cu arujescu)
§ azurit (a-zu-rítŭ) adg azuritã (a-zu-rí-tã), azurits (a-zu-rítsĭ), azuriti/azurite (a-zu-rí-ti) – (unã cu arujit)
astalj
astalj (as-táljĭŭ) (mi) vb I astãljai (as-tã-ljĭáĭ), astãljam (as-tã-ljĭámŭ), astãljatã (as-tã-ljĭá-tã), astãljari/astãljare (as-tã-ljĭá-ri) – stalj;
1: mi-adun (mi aflu) cu cariva (acasã, n cali, etc.); dau di cariva; talj calea-a unui; andãmusescu, alãhãescu, astãhisescu, tihisescu, cunushtusescu, stãvrusescu, mi-adun cu, mi aflu cu, mpichi, etc.;
2: trec naparti di cariva i di tsiva; trec nintea-a unui; lu-astrec pri cariva; ascapit dupã dzeanã; am ma nsus di…; nj-u njicshuredz (talj) calea; nãstrec, artisescu, shcurtedz, njicshuredz, etc.;
3: fac pri cariva si s-nãireascã, s-chicuseascã, sã-lj parã-arãu di tsi lj-am dzãsã, etc.; cãrtescu, chicusescu, etc.;
4: l-fac si s-aspargã laptili cãndu-l herbu (s-fatsi ca cashlu), supa (cãtivãrãoarã) cãndu-lj bag limonji, etc.; frimintu aloatlu cu umtu tra s-fac peturi trã pitã; etc.;
(expr:
1: astalj bãclãvãlu = talj bãclãvãlu tu cumãts (tra s-pot s-chirnisescu oaspitslji);
2: om s-nu lu-astalj ãn cali = om anapud, arãu, cu cari nu vrei s-ai vãrã huzmeti, etc.)
{ro: întâlni, încrucişa; depăşi, scurta; supăra, certa; strica}
{fr: rencontrer, entrecroiser; dépasser, passer au delà, se raccourcir; se fâcher; gâter, cailler}
{en: meet, intersect, cross; pass beyond, shorten; get angry; spoil, curdle}
ex: u-astãlje (u-astãhisi) ãn cali; lj-astalji calea (lj-inshi ninti) un pondu di-arap; s-astãlje (s-andãmusi) cu-un aush; preftul, preftu macã astalji, un alantu vai arãdã; lj-astãlje calea (lj-inshi nãinti) a featãljei; s-lu-astãljari n cali, s-fudz, hilje, shi cu gura s-nu-lj greshti dip; lu-astãljai (lu-astricui) la imnari; oi, cãpri, astalji di (ari ma nsus, tricu di) shasi suti; cãrvãnjli astãljarã la (tricurã naparti di) munti; astãlje (shcurtã) ma multu calea; pri-aclo ma astalji (s-ma shcurteadzã) calea; s-astãlje (chicusi) multu sh-nu mi zburashti dip; el easti om tsi s-astalji (fig: chicuseashti, s-cãrteashti) di-aclo iu sta; aestã eara muljari s-nu u-astalj ãn cali
(expr: arauã, anapudã); laptsili nji s-astãlje (s-featsi ca cashlu)
§ astãljat (as-tã-ljĭátŭ) adg astãljatã (as-tã-ljĭá-tã), astãljats (as-tã-ljĭátsĭ), astãljati/astãljate (as-tã-ljĭá-ti) – stãljat;
1: tsi s-ari aflatã (adunatã) cu cariva; alãhãit, astãhisit, andãmusit, cunushtusit, tihisit, stãvrusit, mpicheat, etc.;
2: tsi ari tricutã naparti di tsiva i cariva; tsi ari shcurtatã (calea); nãstricut, artisit, shcurtat, njicshurat, etc.;
3: tsi s-ari nãiritã; tsi-lj pari-arãu di tsi-lj s-ari dzãsã; chicusit, cãrtit, etc.;
aurlu
aurlu (a-úr-lu) (mi) vb I aurlai (a-ur-láĭ), aurlam (a-ur-lámŭ), aurlatã (a-ur-lá-tã), aurlari/aurlare (a-ur-lá-ri) – zburãscu cu-unã boatsi multu analtã sh-ca nãiritã (tra s-mi-avdã cariva di diparti, s-mi avdã ma ghini, s-lji dzãc tsiva, s-lu ncaci, s-lu-acljem s-yinã, etc.); grescu cu-unã boatsi vãrtoasã; mi hiumusescu (mi hib, mi bag, etc.) tra s-hiu deadun cu cariva; astrig, strig, huescu, zghilescu, hulutescu, ncaci;
(expr:
1: lj-aurlu unã = lj-dau unã pliscutã, un bush;
2: nj-aurlã luchi tu pãnticã; nj-aurlã matsãli = nj-easti multã foami)
{ro: urla, ţipa, certa, lovi}
{fr: hurler; appeler; bannir; (se) fourrer, mettre dedans; frapper}
{en: shout, yell, call, chase, hit, scold, chide}
ex: avdzãrã c-alãtra un cãni sh-ahiursirã s-aurlã (s-bagã boatsea, sã zghileascã); acãtsarã s-aurlã shi s-treamburã di fricã; aclo iu yinea, cãntãnda shi aurlãnda (zghilinda cu boatsi-analtã); zghearã oili, aurlã (alatrã vãrtos) cãnjlji; cu luchilji s-adunã, ca nãsh vai aurlã; ca luchilji s-aurnjirã; lu-aurlash (lu-acljimash, lu ncãceash)?; aurlã-l (agunea-l, ãncaci-lu) cãnili di-aoa; aurlats (sãlãghits) caljlji tu vuloagã; mi-aurlu (mi-aruc) nuntru; luplu s-aurlã pi oi (s-hiumusi pi oi, intrã tu oi); oili s-aurlarã (s-hiumusirã) tu agru; aurlã-lj vãrã
(expr: dã-lj vãrã pliscutã); u streasi multu-multu foamea, di-lj pãrea cã lj-aurlã luchi tu pãnticã; nj-u foami! nu avdzã cum nj-aurlã matsãli?
§ aurlat (a-ur-látŭ) adg aurlatã (a-ur-lá-tã), aurlats (a-ur-látsĭ) aur-lati/aurlate (a-ur-lá-ti) – tsi easti zburãt cu-unã boatsi analtã sh-ca nãiritã; tsi s-ari hiumusitã s-hibã deadun cu cariva; astrigat, strigat, huit, zghilit, hulutit, ncãceat
{ro: urlat, ţipat, certat, lovit}
{fr: hurlé; appelé; banni; fourré, mis dedans; frappé}
{en: shouted, yelled, called, chased, hit, scolded, chided}
§ aurlari/aurlare (a-ur-lá-ri) sf aurlãri (a-ur-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aurlã icã s-aurlã iuva; astrigari, strigari, huiri, zghiliri, hulutiri, ncãceari
{ro: acţiunea de a urla, de a ţipa, de a certa, de a lovi; urlare, ţipare, certare, lovire; urlet}
{fr: action d’hurler; d’appeler; de bannir; de (se) fourrer, de mettre dedans; de frapper; hurlement}
cachi1/cache
cachi1/cache (cá-chi) sf cãchi (cắchĭ) – inatea tsi u-aducheashti cariva (sh-u poartã tu suflit), dupã unã ncãceari, dupã tsi-lj si dzãtsi un zbor tsi nu lu-ariseashti, etc.
{ro: supărare, ranchiună}
{fr: bouderie, fâcherie, rancune}
{en: sulkiness, grudge, angriness}
ex: sh-tsãnu cachi multu chiro; s-nu nj-u ai tu cachi (s-nu tsã parã arãu, s-nu nj-u vrei) cã nu-am vinjitã atsea oarã la tini; lj-purta cachi (lj-pãru arãu, lj-cãdzu milii) cã nu-lj vinji la numã; lj-am cachi (lj-u voi, hiu cãrtit)
§ cãchiusescu (cã-chĭu-sés-cu) vb IV cãchiusii (cã-chĭu-síĭ), cãchiuseam (cã-chĭu-seámŭ), cãchiusitã (cã-chĭu-sí-tã), cãchiusiri/cãchiusire (cã-chĭu-sí-ri) – nj-pari-arãu (lj-portu inati) a unui cã-nj fatsi un lucru tsi nu mi-arãseashti (shi nu para voi s-lu mata ved i s-lji mata zburãscu); nj-u va un cã-lj fac un lucru tsi nu lu-arãseashti; chicusescu, ahuljisescu, huljisescu, hulusescu, cãrtescu, nj-chicã, nãirescu, nãrescu, nãrãescu
{ro: supăra}
{fr: se fâcher, bouder}
{en: be sulky, get sorry, make angry}
§ cãchiusit (cã-chĭu-sítŭ) adg cãchiusitã (cã-chĭu-sí-tã), cãchiusits (cã-chĭu-sítsĭ), cãchiusiti/cãchiusite (cã-chĭu-sí-ti) – lj-am inati a unui (tr-atseali tsi nj-ari faptã); nj-ari inati (tr-atseali tsi lj-am faptã); ahuljisit, huljisit, chicusit, cãrtit, hulusit, nãirit, nãrit, nãrãit
{ro: supărat}
{fr: fâché, boudé}
{en: sorry, sulky, made angry}
§ cãchiusiri/cãchiusire (cã-chĭu-sí-ri) sf cãchiusiri (cã-chĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lj-u va a altui tr-atseali tsi lj-ari faptã; ahuljisiri, huljisiri, chicusiri, cãrtiri, hulusiri, nãiriri, nãriri, nãrãiri
{ro: acţiunea de a se supăra; supărare}
{fr: action de (se) fâcher; fâcherie}
{en: action of getting sorry or making angry}
§ cãchios (cã-chĭósŭ) adg cãchioasã (cã-chĭŭá-sã), cãchiosh (cã-chĭóshĭ), cãchioasi/cãchioase (cã-chĭŭá-si) – un tsi cãchiuseashti lishor
{ro: supărăcios}
{fr: qui se fache facilement}
cãrtescu
cãrtescu (cãr-tés-cu) (mi) vb IV shi II cãrtii (cãr-tíĭ), cãrteam (cãr-teámŭ), cãrtitã (cãr-tí-tã), cãrtiri/cãrtire (cãr-tí-ri) shi cãrtea-ri/cãrteare (cãr-teá-ri) –
1: lj-aspargu chefea (arihatea); nu lu-alas si sh-aibã arihatea; l-pingu s-facã tsiva; angulcescu, pirãxescu;
2: lj-portu inati a unui (lj-u voi) cã-nj fatsi un lucru tsi nu mi-arãseashti (shi nu para voi s-lu mata ved i s-lji mata zburãscu); cãchiusescu, chicãsescu, ahuljisescu, huljisescu, hulusescu, nãirescu, nãrescu, nãrãescu, nj-chicã greu, nj-pari arãu;
3: aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã, un dor greu tu inimã, unã mãrazi (cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); ãnj chicã greu; ãnj lãescu inima; ãnj cadi milii; lãescu tu hicati; amãrãscu, cãnjisescu, nfushtedz, nvirinedz, nviredz, pãrãpunji-sescu, mãrãnedz, mãrinedz;
4: dau di tsiva (cu mãna, ciciorlu, etc.); bag mãna (deadzitli), agudescu, pusputescu, huhulescu (fig:
1: cãrtescu = fur, nciulescu, spãstrescu, ciun, ciuplescu, sec, etc.; expr:
2: l-cãrtescu = lj-dzãc a unui tra s-facã un lucru, l-pingu, lu schin, l-fac, l-cljem, etc.)
{ro: incomoda, deranja; supăra, ofensa; întrista; atinge}
{fr: incommoder; (se) fâcher, (se) formaliser, s’offenser; attrister, causer du chagrin; atteindre, toucher}
{en: disturb; get (make) sorry, make angry, offend; sadden, grieve; touch}
ex: lala cãrteashti sh-teta zgileashti (angucitoari: brava shi cljiitsa); nu mi cãrtea (nu mi nãirea, nu-nj dzã tsiva, alasã-mi isih); nu cãrteashti (nu-ari, nu fatsi tsiva) cã nji ncljisi portsãli; nã cãrtim di zboarãli tsi dzãsish (chicusim, nã pãru arãu, n-agudirã zboarãli, nã chicarã greu); s-cãrti (nvirinã) ahãt multu; mash unã-l cãrtea (lj-mãca inima, l-mãrãna); nãs nitsi cã s-cãrtea di ea (nu bãga mãna pri ea); s-nu ti cãrteshti di (s-nu badz mãna pri) lucrili a meali; shidzu tu ploai shi s-cãrti di plivrit (lãndzidzã, acãtsã plivrit); s-cãrti di cheptu (fu agudit, lãndzidzã di ofticã); nu ti cãrtea di mini (nu da di mini); pãnã nu-l cãrteshti, cãnili nu ti mushcã; totna mi cãrteashti (mi fatsi s-chicusescu; icã fig: mi schinã); ea cãrtea-l (fig: schinã-l) niheamã, tra s-arãdem; cãrteashti ghini aftuchina (fig: u dutsi, u fatsi s-tragã ninti); nu-l cãrtea (fig: s-nu-l schinj) gumarlu, s-nu beasã; aducheshti cã cãrteashti (fig: furã, spãstreashti)
§ cãrtit (cãr-títŭ) adg cãrtitã (cãr-tí-tã), cãrtits (cãr-títsĭ), cãrtiti/cãrtite (cãr-tí-ti) –
1: tsi-lj s-asparsi chefea (arihatea); tsi nu easti alãsat si sh-aibã isihii; angulcit, pirãxit;
demun
demun (dhé-munŭ) sm demunj (dhé-munjĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu cupiti di pravdã, etc.); dyeavul, deaul, gheavol, drac, darac, gatsal, sãtãnã, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.; (fig:
1: demun sm, sf, adg = (i) ficiuric multu yiu, dishteptu, pirã, burdal, zburdãlipsit, etc. tsi nu lu-acatsã loclu iuva; (ii) ca demun, shiret, cumalindru)
{ro: diavol}
{fr: diable}
{en: devil}
ex: eshti un demun (drac, dyeavul) njic; easti un demun lai dit chisã
§ dimunilji/dimunilje (dhi-mu-ní-lji) sf dimunilji/dimunilje (dhi-mu-ní-lji) – lucrul adrat di-un dyea-vul; dimuneatsã, drãcurii, drãcurilji, dyeavulii
{ro: drăcie}
{fr: diablerie, malice}
{en: devilry, wickedness}
ex: nã featsi multi dimunilj (drãcurii, lãets)
§ dimuneatsã (dhi-mu-neá-tsã) sf dimunets (dhi-mu-nétsĭ) – (unã cu dimunilji)
ex: dimuneatsa-a (drãcurilja-a) lui nu u-ari vãrnu
§ dimunsescu (dhi-mun-sés-cu) (mi) vb IV dimunsii (dhi-mun-síĭ), dimunseam (dhi-mun-seámŭ), dimunsitãdimunsitã (dhi-mun-sí-tã), dimunsiri/dimunsire (dhi-mun-sí-ri) – mi-acatsã unã mari nãireatsã (amãnii, hulii, turbari, zalã, etc.); nãirescu, arcedz, ariciuescu, inãtusescu, drãcusescu, etc.
{ro: (se) îndrăci; (se) înfuria}
{fr: (s’)endiabler; (se) mettre en colère}
{en: infuriate, make (get) angry}
ex: s-dimunsi multu di cãndu-lj dzãsh aesti zboarã
§ dimunsit (dhi-mun-sítŭ) adg dimunsitã (dhi-mun-sí-tã), dimunsits (dhi-mun-sítsĭ), dimunsi-ti/dimunsite (dhi-mun-sí-ti) – tsi lu-ari acãtsatã unã mari nãireatsã (amãnii, hulii, turbari, zalã, etc.); drãcusit, nãirit, arceat, ariciuit, inãtusit, etc.
dipun
dipun (di-púnŭ) (mi) vb III, II shi I dipush (di-púshĭŭ) shi dipunai (di-pu-náĭ), dipuneam (di-pu-neámŭ) shi dipunam (di-pu-námŭ), dipusã (di-pú-sã) shi dipunatã (di-pu-ná-tã), dipuniri/dipunire (di-pú-ni-ri) shi dipuneari/dipuneare (di-pu-neá-ri) shi dipunari/dipunare (di-pu-ná-ri) – mi min (njergu, yin, arunic, etc.) cãtrã nghios dit un loc ma-analtu; mi duc hima (hambla); lu-adar un lucru si scadã; scad pãhãlu (tinjia) a unui lucru tsi-l vindu; ljau valea; hãmblusescu, hlãmbusescu, nãvãlescu, (mi) uselescu, cad; scad
(expr:
1: dipun boatsea = zburãscu ma peagalea, cu boatsea ma peanarga, slabã, tra nu mi avdã multu lumea ca s-u cãrteascã;
2: dipun budzãli; dipun dzeanili; dipun mutrili = nu-nj pari ghini, nu mi-ariseashti, mi cãrteashti, mi nvirinedz;
3: dipun nãrli = (i) mi-aspun cama tapin, mi tãpinusescu, ãnj scadi tinjia, lu-aspindzur caplu, u-adun coada, etc.; (ii) nu-nj pari ghini, mi cãrtescu; dipun budzãli (dzeanili, mutrili);
4: dipun armili = mi prudau;
5: dipun minti = mi fac fronim (cu minti, fruminescu); mi-ashternu; bag minti; nj-yini mintea; giudic ma ghini, nvitsai minti; nj-adun minti n cap;
6: dipuni arãulu = yini apã multu (di ploai multã, di tuchirea-a neauãljei, etc.) shi s-vearsã arãulu pristi mardzinea-a lui, pristi cãmpul di deavãrliga;
7: dipun tinjia (pãhãlu-a unui lucru tsi vindu) = scad tinjia, pãhãlu-a lucrului; (amirã) dipun di pi scamnu = alas lucrul tsi lu-am sh-lu dau la altu; dau paretisi)
{ro: coborî}
{fr: descendre, baisser}
{en: descend, go down}
ex: dipuni (dã-ti nghios, discali-cã) di pri cal; dipuni-ti (yinu nghios) di pri mer; dipunãndalui di pri gortsu, mutrea s-aflã gortsã coapti; ea, dipuni-ti, tsi-ashteptsã?; dipunea scara (yinea nghios pri scarã); dipusi (nãvãli) di pi arburi; unã caprã dipunea (nãvãlea) dighios tu hãu; nu dipunets di tru tsitati; iu duts turma picurare sh-iu dipunj (ljai valea)?; fumeljli dipusirã (dusirã nghios, la cãmpu) tu arniu; cãntã di dipuni puljlji di pi arburi; furlji dipusirã armili (discãrcarã armili) di pri cal; furlji dipusirã armili
(expr: s-prudeadirã); dipusirã (s-alãsãrã cãtrã nghios, uselirã) muntsãlj shi s-alinarã cupriili; ea, dipuni-l tãmbãrãlu
(expr: fã-l s-asunã ma peagalea, asunã-l ma putsãn); el dipusi minti
(expr: s-featsi fronim, frunimi); nacã dipuni minti
(expr: nacã-lj yini mintea, nacã bagã minti); pãnã nu u pati, omlu nu dipuni minti
(expr: nu nveatsã, nu bagã minti); di minti multã tsi-lj dipusi