DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

anãpãdescu

anãpãdescu (a-nã-pã-dés-cu) (mi) vb IV anãpãdii (a-nã-pã-díĭ), anãpãdeam (a-nã-pã-deámŭ), anãpãditã (a-nã-pã-dí-tã), anãpãdi-ri/anãpãdire (a-nã-pã-dí-ri) – mi sãlãghescu (mi-aruc, mi hiumusescu, mi leapid) pristi tsiva i cariva; nãpãdescu, nãvãlescu, himusescu, hiumusescu, nhiumusescu, citãsescu, aleapid, leapid, arãvuescu, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, nãburu-escu; anvãrlighedz; stãpuescu;
(expr: lu-anãpãdescu = mi-adun (mi-astalj, mi-andãmusescu) cu cariva)
{ro: năvăli, da năvală, întâlni, încercui, stăpâni}
{fr: se précipiter, se jeter sur, invader, entourer, maîtriser}
{en: jump over, invade, encircle, control}
ex: furlji anãpãdirã (citãsirã, s-arcarã) disuprã di hoarã; cãnjlji lu-avea anãpãditã (lu-avea anvãrligatã, s-avea hiumusitã pri el) tu vali; dultsi yisi lj-anãpãdea (lj-arãvuea, lji stãpuea) suflitlu; lu-anãpãdim
(expr: lu-aflãm, lu-andãmusim) ãn cali

§ anãpãdit (a-nã-pã-dítŭ) adg anãpãditã (a-nã-pã-dí-tã), anãpãdits (a-nã-pã-dítsĭ), anãpãditi/anãpãdite (a-nã-pã-dí-ti) – tsi s-ari hiumusitã; arcat cãtrã (pristi) tsiva i cariva; nãpãdit, nãvãlit, himusit, hiu-musit, nhiumusit, citãsit, alipidat, lipidat, arãvuit, sãlãghit, sãlghit, sãrghit, sãrgljit, nãburuit, anvãrligat, stãpuit
{ro: năvălit; întâlnit, încercuit, stăpânit}
{fr: précipité, jeté sur, invadé, entouré, maîtrisé}
{en: jumped over, invaded, encircled, controlled}

§ anãpãdiri/anãpãdire (a-nã-pã-dí-ri) sf anãpãdiri (a-nã-pã-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva anãpãdeashti; atsea tsi-u fatsi un cãndu s-arucã cãtrã cariva i tsiva; nãpãdiri, nãvãliri, himusiri, hiumusiri, nhiumusiri, citãsiri, alipidari, lipidari, arãvuiri, sãlãghiri, sãlghiri, sãrghiri, sãrgljiri, nãburuiri, anvãrligari, stãpuiri
{ro: acţiunea de a năvăli, de a stăpâni, de a întâlni, de a încercui; năvălire; stăpânire, întâlnire, încercuire}
{fr: action de se précipiter, de se jeter sur, d’invader, d’entourer, de maîtriser}
{en: action of jumping over, of invading, of encircling, of controling}

§ nãpãdescu (nã-pã-dés-cu) (mi) vb IV nãpãdii (nã-pã-díĭ), nãpãdeam (nã-pã-deámŭ), nãpãditã (nã-pã-dí-tã), nãpãdiri/nãpãdi-re (nã-pã-dí-ri) – (unã cu anãpãdescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

anvãlescu

anvãlescu (an-vã-lés-cu) (mi) vb IV anvãlii (an-vã-líĭ), anvãleam (an-vã-leámŭ), anvãlitã (an-vã-lí-tã), anvãliri/anvãlire (an-vã-lí-ri) – acoapir tsiva cu-un lucru; lu-anvãrtescu un lucru cu tsiva (unã carti, vilendzã, etc.); anvãrlighedz (ntsircljedz) unã hoarã (pulitii, ascheri, etc.); anvilescu, nvãlescu, nvilescu, anvãrtescu, nvãrtescu, acoapir; (fig:
1: anvãlescu = fur, spãstrescu, ahulescu, nciulescu, agudescu, sec, bag tu tastru, etc.; expr:
2: anvãlescu casa = acoapir casa cu-unã citii; lj-bag citia-a unei casã;
3: cãrbuni anvãlit = om ipucrit, ascumtu, acupirit, cari dzãtsi unã sh-fatsi altã)
{ro: înveli, acoperi, încercui}
{fr: couvrir, envelopper, cerner}
{en: cover, wrap up, surround}
ex: lu-anvãli (lu-acupiri) cu poala-lj; moartea-nj mi-anvãleashti (mi-acoapirã, mi-anvãrteashti, mi nfashi tu tsiva); anvãlea-mi (acoapirã-mi) ghini; anvãlea (anvãrtea-li, acoapirã-li cu tsiva, cãpãchili di la) aestã carti; u-anvãlit
(expr: u-acupirit cu citii) casa?; lu-anvãlim
(expr: l-furãm) di la hani

§ anvãlit (an-vã-lítŭ) adg anvãlitã (an-vã-lí-tã), anvãlits (an-vã-lítsĭ), anvãliti/anvãlite (an-vã-lí-ti) – tsi easti acupirit di tsiva i anvãrtit tu tsiva; anvilit, nvãlit, nvilit, anvãrtit, nvãrtit, acupirit
{ro: învelit, acoperit, încercuit}
{fr: couvert, enveloppé, cerné}
{en: covered, wrapped up, surrounded}
ex: easti cãrbuni-anvãlit
(expr: easti om ascumtu, ipucrit)

§ anvãliri/anvãlire (an-vã-lí-ri) sf anvãliri (an-vã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si-anvãleashti tsiva; anvãliturã, anviliri, nvãliri, nviliri, anvãrtiri, nvãrtiri, acupiriri
{ro: acţiunea de a înveli, de a acoperi, de a încercui; învelire, acoperire, încercuire}
{fr: action de couvrir, d’envelopper, de cerner}
{en: action of covering, of wrapping up, of surrounding}
ex: cu anvãlirea (ntsircljarea) tsi lã featsirã

§ anvilescu (an-vi-lés-cu) (mi) vb IV anvilii (an-vi-líĭ), anvileam (an-vi-leámŭ), anvilitã (an-vi-lí-tã), anviliri/anvilire (an-vi-lí-ri) – (unã cu anvãlescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

anvãrliga

anvãrliga (an-vãr-lí-ga) adv – di tuti pãrtsãli a unui lucru; di cãtã locurli di-aproapea; di cãtã partea-a unui lucru; anvãriga, anvãrigalui, anvarliga, anvarligalui, anvãrligalui, anveriga, anver-liga, avarig, avariga, avãriga, avãrigara, avarliga, avãrliga, avar-ligalui, avãrligalui, averiga, nvãrliga, dinvãrliga, nvarliga, deanvar-liga, deavarliga, deavarligalui, divarliga, divãrliga, divarligala, divarligalui, vãriga, varliga, vãrliga, vãrligalui;
(expr: lj-yini cãciu-la-anvãrliga = easti ciurtuit, cihtisit)
{ro: în jur, împrejur}
{fr: (tout) autour}
{en: round, (all) around}
ex: dit unã hoarã di anvãrliga (di cãtã locurli di-aproapea)

§ anvãriga (an-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: tuts di anvãriga l-mutrea

§ anvãrigalui (an-vã-rí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvarliga (an-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvarligalui (an-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvãrligalui (an-vãr-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anveriga (an-ve-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anverliga (an-ver-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarig (a-va-rígŭ) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avariga (a-va-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãriga (a-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrigara (a-vã-rí-ga-ra) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarliga (a-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrliga (a-vãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarligalui (a-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrligalui (a-vãr-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ayitã

ayitã (a-yí-tã) sf ayiti/ayite (a-yí-ti) – arburic cu truplu tsi s-tradzi-azvarna pri loc (sh-tr-atsea, tra s-creascã cãtrã nsus, si ngãrlimã di alti planti i dãrmi plãntati tu loc), cu arãdãtsinã vãrtoasã, dit cari es lumãchitsili cu frãndzã mãri hãrãxiti, shi fructili (arapuni di-auã, dit cari s-adarã yinlu); yitã, yiti, ayitsã, yitsã, aghitã, ghitã, ghiti, aghitsã, ghitsã, climã, climatã, luzincã;
(expr: lacrimã di-ayitã = dzama tsi easi dit truplu di-ayitã)
{ro: viţă de vie}
{fr: (pied de) vigne}
{en: vine}
ex: nã ayitã cu-un arapuni di-auã; plãndzea ca ayita dit ayinji

§ yitã (yí-tã) sf yiti/yite (yí-ti) – (unã cu ayitã)
ex: videts, yiti nãscu di tru loc

§ yiti/yite (yí-ti) sf pl(?) – (unã cu ayitã)
ex: sum yitea ngãlbinitã; lishor cum yitea lãcrimeadzã; ari nã yiti tsi aumbreadzã uborlu tut; s-uscã yitea di-acasã

§ ayitsã (a-yí-tsã) sf ayitsi/ayitse (a-yí-tsi) – (unã cu ayitã)

§ yitsã (yí-tsã) sf yitsi/yitse (yí-tsi) – (unã cu ayitã)

§ aghitã (a-ghí-tã) sf aghiti/aghite (a-ghí-ti) – (unã cu ayitã)

§ ghitã (ghí-tã) sf ghiti/ghite (ghí-ti) – (unã cu ayitã)
ex: ca ghita s-ti nvãrlighedz

§ ghiti/ghite (ghí-ti) sf ghiti/ghite (ghí-ti) – (unã cu ayitã)
ex: tãljash ghitea tu-atsea dzuã; ghitea easti ncãrcatã cu-auã

§ aghitsã (a-ghí-tsã) sf aghitsi/aghitse (a-ghí-tsi) – (unã cu ayitã)

§ ghitsã (ghí-tsã) sf ghitsi/ghitse (ghí-tsi) – (unã cu ayitã)

§ ayinji/ayinje (a-yí-nji) sf ayinj (a-yínjĭ) – loc iu omlu ari siminatã ayiti tra s-creascã shi s-facã auã; yinji; sad;
(expr:
1: mi-acãtsarã tu-ayinji = mi-acãtsarã cãndu fãtseam un lucru tsi nu lipsea fãtseari;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

leg

leg (légŭ) (mi) vb I ligai (li-gáĭ), ligam (li-gámŭ), ligatã (li-gá-tã), ligari/ligare (li-gá-ri) – li fac si sta stres deadun dauã i ma multi lucri (cu agiutorlu-a unui hir, spangu, funi, singiri, etc. tsi s-anvãrteashti pristi lucri sh-a unui nod tsi li tsãni tu-un loc lucrili, tra s-nu s-arãspãndeascã); ncljid gura di la unã pungã cu-un spangu nudat deavãrliga-a gurãljei;
(expr:
1: l-leg = (i) l-mãyipsescu, lj-aruc mãyi; (ii) lu-anvãrlighedz, lu ntsircljedz; (iii) lu-acats shi-l ljau sclav (cã ari faptã tsiva slab, contra-a leadziljei);
2: mi leg = mi ipuhriusescu tra s-adar tsiva, dau zbor, tãxescu, nj-ljau sartsina; etc.;
3: u leg = apufãsescu, ljau apofasi;
4: pomlu leagã (poami) = pomlu acatsã (fatsi) poami;
5: lj-leagã mintea = creashti cu mintea, s-coatsi la minti, acatsã s-giudicã ca om mari, nu-armãni ageamit;
6: nj-leg limba, gura (cu giurat) = giur cã nu va dzãc un zbor;
7: u leg tu greaua; u leg ca gumarlu pri punti = u tsãn unã; nu voi dip s-nj-alãxescu pãrearea sh-u tsãn pi-a mea cã am cap gros, di tãgari, di crinã, di mulari, etc.;
8: nj-leg caplu = (i) mi leg cu tsiva la cap cã am vãrã aranã; icã (ii) nj-bag curuna, mi nsor; icã (iii) nj-aflai i nj-acats bilelu cu cariva, etc.;
9: leg unã carti = u ndreg cartea cu frãndzãli cusuti cu cãpãchi (multi ori di cheali) tra s-tsãnã multu chiro shi s-nu s-arupã lishor;
10: nj-leg tsãruhili = mi fac etim s-fug, s-mi duc iuva)
{ro: lega}
{fr: lier}
{en: tie, attach}
ex: nu pot sã-nj leg brãnlu; du-ti s-ledz cãnili; stãturã shi-lj ligã cu coada di gortsu; lo ndoi paradz, ãlj ligã a calui cu peatitsi cicioarli; discãlicã, ãl ligã calu di un arburi shi s-arcã tu-amari; lu-acãtsã di-l ligã di mãnj sh-di cicioari; ligã nã mãndilã di un ciun lungu; tra s-nu fugã, u ligã di cicior cu-unã funi; atumtsea sh-ligã rana, s-turnã acasã shi s-bãgã tu pat; ligã cufina di un arburi shi lo calea cãtã iu da soarili; scoasi dit gepi unã mãndilã albã, ligã tu nãsã trei simintsã di bumbac; leagã-nj cicioarli cu peatitsi; unã cãti unã, li leagã di funi shi u minã; nu vidzut vãrnã featã tsi u-aveam ligatã di un arburi?; leagã-lj gura-a talarlui s-nu cadã tsiva; boulu s-leagã di coarni sh-omlu di limbã; cãndu nu ti doari caplu, s-nu-l ledz; mi leg, iu mi doari; lu-avea ligatã furlji
(expr: lu-avea acãtsatã shi tsãnutã sclav furlji); u ligã cu-unlu cicior di coada-a unui cal; cã io mi leg
(expr: ãnj ljau sartsina, mi ipuhriusescu), lea mumã-a mea; nu ti leagã
(expr: nu ipuhriusea, nu-ts lja sartsina) vãrãoarã s-fats tsiva tsi nu pots s-u scots ãn cap; vlãhutili lu-au ligatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ncurpiljedz

ncurpiljedz (ncur-pi-ljĭédzŭ) vb I ncurpiljai (ncur-pi-ljĭáĭ), ncur-piljam (ncur-pi-ljĭámŭ), ncurpiljatã (ncur-pi-ljĭá-tã), ncurpilja-ri/ncurpiljare (ncur-pi-ljĭá-ri) – lu ncljid un lucru di tuti pãrtsãli; acats ãn bratsã; ambrãtsitedz, anvãrlighedz; (fig: ncurpiljedz = (i) mãc di primansus; (mi) andop; (ii) vatãm)
{ro: înconjura, cuprinde cu braţele}
{fr: embrasser, contenir, entourer}
{en: embrace, contain, encircle}
ex: atsea ma njica u ncurpilje (u mbrãtsitã) ca nai ma vruta sorã; cuciubili eara ncurpiljati (anvãrligati di curpin); crishtinjlji va nji ncurpiljadzã (va nj-u-acatsã, anãpãdeascã) amirãrilja; mi ncurpilje (mi mbrãtsitã) cu dauãli bratsi; ncurpiljadzã (fig: ndoapã) sh-tats; va ti ncurpiljadzã (ti-anvãrligheadzã) di tuti pãrtsãli; am nu tsi-u fricã s-nu ti ncurpiljadzã? (fig: s-nu ti vatãmã?); stizma s-anãltsã shi u ncurpilje (u-anvãrligã)

§ ncurpilj (ncur-píljĭŭ) vb I ncurpiljai (ncur-pi-ljĭáĭ), ncurpiljam (ncur-pi-ljĭámŭ), ncurpiljatã (ncur-pi-ljĭá-tã), ncurpiljari/ncurpiljare (ncur-pi-ljĭá-ri) – (unã cu ncurpiljedz)
ex: ncurpilji (fig: ndoapã) sh-fudz

§ ncurpiljat (ncur-pi-ljĭátŭ) adg ncurpiljatã (ncur-pi-ljĭá-tã), ncurpiljats (ncur-pi-ljĭátsĭ), ncurpiljati/ncurpiljate (ncur-pi-ljĭá-ti) – tsi easti ncljis di tuti pãrtsãli; tsi easti mbrãtsitat; tsi easti anvãrligat
{ro: înconjurat, cuprins cu braţele}
{fr: embrassé, contenu, entouré}
{en: embraced, contained, encircled}

§ ncurpiljari/ncurpiljare (ncur-pi-ljĭá-ri) sf ncurpiljeri (ncur-pi-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncurpiljadzã tsiva
{ro: acţiunea de a înconjura, de a cuprinde cu braţele}
{fr: action d’embrasser, de contenir, d’entourer}
{en: action of embracing, of containing, of encircling}

§ ãncurpiljedz (ãn-cur-pi-ljĭédzŭ) vb I ãncurpiljai (ãn-cur-pi-ljĭáĭ), ãncurpiljam (ãn-cur-pi-ljĭámŭ), ãncurpiljatã (ãn-cur-pi-ljĭá-tã), ãncurpiljari/ãncurpiljare (ãn-cur-pi-ljĭá-ri) – (unã cu ncurpi-ljedz)

§ ãncurpiljat (ãn-cur-pi-ljĭátŭ) adg ãncurpiljatã (ãn-cur-pi-ljĭá-tã), ãncurpiljats (ãn-cur-pi-ljĭátsĭ), ãncurpiljati/ãncurpiljate (ãn-cur-pi-ljĭá-ti) – (unã cu ncurpiljat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãrmac

pãrmac (pãr-mácŭ) sn pãrmatsi/pãrmatse (pãr-má-tsi) – verdzi di lemnu (her) astãsiti mproasti sh-ligati unã ningã-alantã (cu loc gol namisa di eali) cari s-bagã la firidz (tra s-nu intrã xenj), la mardzinea di-avlii, la mardzinea di scarã i balconi (tra si s-tsãnã lumea shi s-nu cadã), etc.; parmac, pãrmachi, pãrmãclãchi, cãfasi, canghil
{ro: grilaj}
{fr: grille}
{en: grate, grill}
ex: atsel chioshcu cu pãrmac

§ parmac (pár-mácŭ) sn parmatsi/parmatse (pár-ma-tsi) – (unã cu pãrmac)
ex: aradzimã leamnili di parmac

§ pãrmachi/pãrmache (pãr-má-chi) sf pãrmãchi (pãr-mắchĭ) – (unã cu pãrmac)
ex: va s-facã nã pãrmachi deavãrliga a scarãljei

§ pãrmãclãchi/pãrmãclãche (pãr-mã-clắ-chi) sf pãrmãclãchi (pãr-mã-clắchĭ) – (unã cu pãrmac)
ex: grãdinã cu pãrmãclãchi; deavãrliga shadi pãrmãclãchea

§ mparmãc (mpár-mãc) vb I mpãrmãcai (mpãr-mã-cáĭ), mpãrmãcam (mpãr-mã-cámŭ), mpãrmãcatã (mpãr-mã-cá-tã), mpãrmãcari/mpãrmãcare (mpãr-mã-cá-ri) – analtsu un pãrmac priningã un lucru; nvãrlighedz un loc cu-un pãrmac
{ro: construi o balustradă}
{fr: ajouter une grille}
{en: make a grate, a grill}
ex: mpãrmãcai scara, cã nj-eara fricã s-nu cadã vãrnu ficior

§ mpãrmãcat (mpãr-mã-cátŭ) adg mpãrmã-catã (mpãr-mã-cá-tã), mpãrmãcats (mpãr-mã-cátsĭ), mpãrmãca-ti/mpãrmãcate (mpãr-mã-cá-ti) – tsi-lj s-ari adãvgatã un pãrmac
{ro: căruia i s-a construi o balustradă}
{fr: à qui on a ajouté une grille}
{en: to which a grill was made}

§ mpãrmãca-ri/mpãrmãcare (mpãr-mã-cá-ri) sf mpãrmãcãri (mpãr-mã-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-analtsã un pãrmac
{ro: acţiunea de a construi o balustradă}
{fr: action d’ajouter une grille}
{en: action of make a grate, a grill}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

stizmã

stizmã (stíz-mã) sf stizmi/stizmã (stíz-mi) shi stizmati/stizmate (stíz-ma-ti) shi stizmuri (stíz-murĭ) – partea-a casãljei (stizma tsi sta mproastã) cari disparti un udã di-alantu (icã nãuntrul di nafoara a casãljei) sh-tu cari s-aflã astãsiti multi ori firidzli shi ushli; adãrãmintul anãltsat tra s-dispartã unã parti di altã parti a unui lucru; stizmu, mur, tih, greb
{ro: perete}
{fr: mur}
{en: wall}
ex: deavãrliga-a gãrdinãljei adrarã stizmi-analti; stizmili-s vãpsiti cu azvesti; arupsim stizmili; stizmili au ureclji; cãdzu stizma pristi el shi-l vãtãmã; ti fãtsesh troc di stizmã; s-trapsirã pãnã ningã stizmã shi bãturã nãshti penuri ghifteshti; stizmili-s vãpsiti lãi, c-acshi vru muma; s-arucã pristi stizmã, mutrescu nãuntru udã di udã

§ stizmu (stíz-mu) sn stizmuri (stíz-murĭ) – (unã cu stizmã)
ex: stizmul di tsitati easti analtu; stizmurli a casilor s-asparsirã sh-cãdzurã

§ stizmusescu (stiz-mu-sés-cu) vb IV stizmusii (stiz-mu-síĭ), stizmuseam (stiz-mu-seámŭ), stizmusitã (stiz-mu-sí-tã), stizmusiri/stizmusire (stiz-mu-sí-ri) – analtsu (scol) unã stizmã; anvãrlighedz un loc cu-unã stizmã; ncljid unã guvã (ushi firidã) cu-unã stizmã
{ro: înzidui}
{fr: dresser des murs, entourer de murs}
{en: wall}
ex: yii s-u stizmuseascã; cu chetri u stizmusirã (u-anvãrligarã); stizmusi streaha (u ncljisi streaha, balconea cu-unã stizmã) sh-u featsi odã

§ stizmusit (stiz-mu-sítŭ) adg stizmusitã (stiz-mu-sí-tã), stizmusits (stiz-mu-sítsĭ), stiz-musiti/stizmusite (stiz-mu-sí-ti) – anvãrligat di stizmã; astupat cu-unã stizmã
{ro: înziduit}
{fr: entouré de murs}
{en: walled}

§ stiz-musiri/stizmusire (stiz-mu-sí-ri) sf stizmusiri (stiz-mu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva easti anvãrligat di-unã (easti ncljis cu-unã) stizmã
{ro: acţiunea de a înzidui; înziduire}
{fr: action d’entourer de murs}
{en: action of walling}

§ nstizmusescu (nstiz-mu-sés-cu) (mi) vb IV nstizmusii (nstiz-mu-síĭ), nstiz-museam (nstiz-mu-seámŭ), nstizmusitã (nstiz-mu-sí-tã), nstiz-musiri/nstizmusire (nstiz-mu-sí-ri) – (unã cu stizmusescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn