DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

tinã

tinã (tí-nã) sf tini/tine (tí-ni) – loclu amisticat cu apã, moali, cari s-alicheashti (s-acatsã) lishor di lucri (pãputsã); mãzgã, muzgã, laspi
{ro: noroi}
{fr: boue}
{en: mud}
ex: s-featsi troc di tinã (lãschi); lj-arucã cu tinã (muzgã)

§ ntinedz (nti-nédzŭ) (mi) vb I ntinai (nti-náĭ), ntinam (nti-námŭ), ntinatã (nti-ná-tã), ntinari/ntinare (nti-ná-ri) – umplu di tinã; intru tu lãschi; dau stizma (udãlu, pizuljlu, etc.) cu mãltari di tinã (laspi); mãzgãlescu, lãspusescu;
(expr: si ntinã, ca luplu = s-lãvushi multu)
{ro: (se) întina, (se) înnoroi, (se) murdări cu noroi}
{fr: crotter, se souiller de boue}
{en: dirty with mud}
ex: si ntinã, s-featsi ca luplu

§ ntinat (nti-nátŭ) adg ntinatã (nti-ná-tã), ntinats (nti-nátsĭ), ntinati/ntinate (nti-ná-ti) – tsi easti mplin di tinã; tsi easti dat cu lãschi; mãzgãlit, lãspusit
{ro: întinat, înnoroit, murdărit cu noroi}
{fr: crotté, souillé de boue}
{en: dirtied with mud}
ex: mizia tsãnea pãputsãli n cicior di ntinati (mplini di lãschi) tsi eara

§ ntinari/ntinare (nti-ná-ri) sf ntinãri (nti-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ntineadzã cariva i tsiva; mãzgãliri, lãspusiri
{ro: acţiunea de a (se) întina, de a (se) înnoroi; întinare, înnoroire}
{fr: action de crotter, de se souiller}
{en: action of dirtying with mud}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã