DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

sac1

sac1 (sácŭ) sm sats (sátsĭ) shi sn sacuri (sá-curĭ) – lugurii (ca unãsoi di ceantã, pungã mari) adratã di pãndzã (carti, plasticã, etc.) tu cari s-tsãn i s-poartã lucri (ca fãrinã, pãni, grãn, etc.); sãculj, burdã, hãrai, hãrar;
(expr:
1: (am, fac, portu, etc.) cu saclu = (am, fac, portu, etc.) multi;
2: sac aruptu = (om) multu spatal;
3: sh-aflã saclu, peaticlu; cum i saclu, acshi-i sh-peaticlu = sh-aflã un lucru tsi-lj si uidiseashti ghini;
4: dzãlili nu intrã n sac = nu bitisirã dzãlili, avem ninga chiro;
5: sac fãrã fundu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu s-saturã vãrnãoarã, tsi mãcã multu, tsi easti multu spatal, etc.;
6: cãnd ari sac, nu-ari fãrinã, sh-cãnd ari fãrinã, nu-ari sac = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu poati sã sh-facã lucrul cã totna-lj lipseashti tsiva, cãndu unã, cãndu altã;
7: duchea-ti sac di dupã ushi = (i) dzã-lj-u ca di pri diparti tra s-aducheascã, nu pri fatsã, cã va lu-arushinedz (ii) lipseashti sã stai tu loclu-a tãu;
8: la gortsul avdzãt, nu ti du cu saclu mari; iu avdzã gortsã multi, s-ljai un tastru njic = cãndu cariva (tsiva) easti multu alãvdat, s-nu ti-ashteptsã s-li aflji tuti dealihea, ashi cum tsã suntu aspusi; nu li pistipsea tuti cã, di-aradã, lumea ari adetea s-facã di per funi, s-facã un lucru mari di dip tsiva, s-li umflã lucrili, s-li nflureascã, s-lã bagã coadi, s-lã bagã coarni, etc.)
{ro: sac}
{fr: sac, sacoche}
{en: sack, bag, pouch}
ex: tsi i gros shi nu-ari os, sh-cãnd lu-adunj, iu vrei lu punj (angucitoari: saclu); tatã-tu slab, fãrã cap, tatã-tu gros, fãrã os (angucitoari: saclu); acumpãrã doi sats di pãni; lj-adusi di la ciuflichi doi sats di yiptu, doi di sicarã shi un di misur; bunets fãtsea cu saclu
(expr: fãtsea multi bunets); s-lji poartã cu saclu
(expr: s-lji poartã multi lucri); am grosh sh-flurii cu saclu
(expr: am multsã grosh sh-flurii); sac aruptu easti frati-tu
(expr: easti multu spatal, aspardzi multsã paradz aclo iu nu lipseashti, fãrã si s-mindueascã dip); minduea-ti sh-dauã, dzãsi amirãlu, cã dzãlili nu intrã tu sac
(expr: c-avem ninga chiro)

§ sãculj (sã-cúljĭŭ) sn sãculji/sãculje (sã-cú-lji) – sac njic
{ro: săculeţ}
{fr: sachet}
{en: small sack, small bag}
ex: ni sac, ni sãculj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãcat

sãcat (sã-cátŭ) adg sãcatã (sã-cá-tã), sãcats (sã-cátsĭ), sãcati/sãcate (sã-cá-ti) – tsi easti lipsit di-un mãdular ca cicior, mãnã, etc. (un i dauãli, ntreg i unã parti); sicat, ciungu, ciulac, cuciub, shbut, olug, ulog, ncãrãgat, cãrãgat, dãmlusit, chicutat, etc.
{ro: infirm, ciung, olog}
{fr: estropié, infirme}
{en: crippled, invalid, one-armed}
ex: easti sãcat di mãnã; easti sãcat di-un cicior; armasi sãcat di cãndu-l pliguirã la mãnã; tsi u-adrash ashi sãcatã?

§ sãcãtipsescu (sã-cã-tip-sés-cu) (mi) vb IV sãcãtipsii (sã-cã-tip-síĭ), sãcãtipseam (sã-cã-tip-seámŭ), sãcãtipsitã (sã-cã-tip-sí-tã), sãcãtipsiri/sãcãtipsire (sã-cã-tip-sí-ri) – cu-atseali tsi-adar, armãn (icã fac pri altu s-armãnã) sãcat; nsãcãtedz, dãmlusescu, uludzescu, cãrag, ncãrag; (fig: sãcãtipsescu (un lucru) = l-fac un lucru s-aibã un mãhãnã, aspargu un lucru)
{ro: schilodi, mutila}
{fr: estropier, rendre infirme}
{en: cripple, maim, mutilate}
ex: l-sãcãtipsii stranjlu (fig: lu-asparshu)

§ sãcãtipsit (sã-cã-tip-sítŭ) adg sãcãtipsitã (sã-cã-tip-sí-tã), sãcãtipsits (sã-cã-tip-sítsĭ), sãcãtipsiti/sãcãtipsite (sã-cã-tip-sí-ti) – tsi easti faptu s-armãnã sãcat; tsi ari armasã cu-unã cusuri; nsãcãtat, dãmlusit, uludzit, cãrãgat, ncãrãgat
{ro: schilodit, mutilat}
{fr: estropié, rendu infirme}
{en: crippled, maimed, mutilated}

§ sãcãtipsiri/sãcãtipsire (sã-cã-tip-sí-ri) sf sãcãtipsiri (sã-cã-tip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti sãcãtipsit; nsãcãtari, dãmlusiri, uludziri, cãrãgari, ncãrãgari
{ro: acţiunea de a schilodi, de a mutila; schilodire, mutilare}
{fr: action d’estropier, de rendre infirme}
{en: action of crippling, of maiming, of mutilating}

§ sãcãtlichi/sãcãtliche (sã-cãt-lí-chi) sf sãcãtlichi (sã-cãt-líchĭ) – harea (cusurea, catmerea) tsi u-ari omlu sãcat; atsea (bãteari multã, tãljari di mãnã i cicior, etc.) tsi-lj si fatsi a unui tra s-armãnã sãcat; sãcãtlãchi, cusuri, catmeri, mãhãnã, mãrdai, smãrdã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn