§ lãcit (lã-cítŭ) adg lãcitã (lã-cí-tã), lãcits (lã-cítsĭ), lãciti/lãcite (lã-cí-ti) – (unã cu alãcit)
ex: marea eara lãcitã (tulburatã, mintitã)

§ lãciri/lãcire (lã-cí-ri) sf lãciri (lã-círĭ) – (unã cu alãciri)

§ lãceari/lãceare (lã-cĭá-ri) sf lãceri (lã-cĭérĭ) – (unã cu alãciri)

§ alãcimi/alãcime (a-lã-cí-mi) sf alãcinj (a-lã-cínjĭ) – baltã cu apã stãtãtoari (di ploai i dit virsãri di-arãu) tsi easti mplinã di lãschi; mucirlã, mucearã, mucealã, mucior, azmac, varco, valtu, vultuc
{ro: mocirlă}
{fr: flaque d’eau, mare, bourbier}
{en: muddy puddle of water, mud-pit}
ex: deadi ploai shi s-featsi alãcimi (mucearã) mari; cãdzui tu alãcimi

§ alãciturã (a-lã-ci-tú-rã) sf alãcituri (a-lã-ci-túrĭ) –
1: harea tsi-l fatsi un lucru tra s-hibã alãcit;
2: muljiturã (apã, lac, baltã, etc.) tsi easti alãcitã; (fig: alãciturã = mãcari anustã, nifaptã ghini, fãrã nustimadã)
{ro: tulbureală}
{fr: mare, bourbier, patrouillis}
{en: muddy puddle of water}

§ dizlãcescu (diz-lã-cĭés-cu) (mi) vb IV dizlãcii (diz-lã-cíĭ), dizlãceam (diz-lã-cĭámŭ), dizlãcitã (diz-lã-cí-tã), dizlãciri/diz-lãcire (diz-lã-cí-ri) – limpidzãscu unã apã (shpirtu, fãntãnã, etc.) alãcitã; tserlu si nsirineadzã; grãescu (un zbor) tra si s-avdã ghini shi s-hibã lishor si-lj si aducheascã noima; limpidzãscu, lãgãrsescu, cur
{ro: limpezi, clarifica}
{fr: clarifier, éclaircir}
{en: clear, clarify}
ex: dizlãcii (limpidzãi) arãchia; lo vimtu nãoarã sh-apoea s-dizlãci trã ciudii

§ dizlãcit (diz-lã-cítŭ) adg dizlãcitã (diz-lã-cí-tã), dizlãcits (diz-lã-cítsĭ), dizlãciti/dizlãcite (diz-lã-cí-ti) – tsi easti faptu s-hibã limpid (curat, lãgãros, nsirinat, etc.); limpidzãt, lãgãrsit, curat
{ro: limpezit, clarifica}
{fr: clarifié, éclairci}
{en: cleared, clarified}

§ dizlãciri/dizlãcire (diz-lã-cí-ri) sf dizlãciri (diz-lã-círĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-dizlãceashti; limpidzãri, lãgãrsiri, curari
{ro: acţiunea de a limpezi, de a clarifica; limpezire, clarificare}
{fr: action de clarifier, d’éclaircir}
{en: action of clearing, of clarifying}

§ dizlãciturã (diz-lã-ci-tú-rã) sf dizlãcituri (diz-lã-ci-túrĭ) –
1: harea tsi-l fatsi un lucru tra s-hibã dizlãcit;
2: muljiturã (apã, lac, baltã, etc.) tsi s-ari dizlãcitã
{ro: limpezeală, lichid limpezit}
{fr: éclairement; liquide clarifié}
{en: clarification; clarified liquid}

{fr: faire; commettre; produire; évaluer, valoir; marchander; échanger; transformer; acquérir, gagner; dépenser; (s’)amuser; décider; réaliser; colorer; mûrir; se diriger, s’acheminer, parcourir; descendre, aller en pente; rester, demeurer; c’est égal; feindre; dire; naître; être, s’occuper; falloir, etc.}
{en: do; make; cost, value, bargain, change (money), transform; win, spend; decide; realize; mature; go to; descend; stay, live; say; be born; be; must; etc.}
ex: Dumnidzã featsi lumea tu shasi dzãli; di aguridã s-fatsi (s-adarã) njari, ma cu arãvdari; feci (adrai, anãltsai, sculai) unã casã; omlu tsi vrea s-facã (tsi eara s-adarã)?; picatlu tsi avea faptã (adrã) ca muljari; di un lemnu fats (adari) sh-crutsi sh-lupatã; estan agrili featsirã
(expr: deadirã) grãni buni; cãts paradz fac
(expr: tsi tinjii au, cãt custisescu) aesti cãrtsã?; dusirã s-facã pãzari
(expr: s-pãzãripseascã); groshlji-lj fatsi nã lirã (fig: lj-alãxeashti tu nã lirã); lucreadzã macã vrei s-fats aveari
(expr: s-avutsãshti); nãoarã mi featsi (fig: mi amintã) mu-mea; tsi featsi (fig: tsi amintã, ficior i featã) sor-ta?; cãts s-au faptã (fig: s-au amintatã); fatsi (dzãsi) el cu-arãslu n gurã; s-toarnã cãtrã cãtushi shi-lj fatsi (fig: shi-lj dzãtsi); trã putsãn chiro-lj lj-featsi tuts paradzlji ghini
(expr: lj-asparsituts paradzlji, lj-hãrgiui); du-ti sh-fãts chefea
(expr: du-ti sh-fã tsi vrei, cum tsi sã ndreadzi huzmetea); va-l fac (fig: va-l cãndãrsescu, va lu-apuaduc) s-u acumpãrã; sh-aoa featsirã
(expr: fudzirã, u cãrtsãnirã) sotslji cãtrã tu pãduri; aoa fac (fig: pri-aoa fudzirã, dusirã) sotslji, acatsã-lj ma s-hii gioni; shi-lj da nã arãpeari, sh-aoa fac alantsã
(expr: sh-unãshunã fug)!; cãtrã aoa featsirã
(expr: fudzirã)!; tut u fac calea (fig: tut mi duc calea), cã u fac; cari s-aspãrearã cãprili nãoarã, di fac naparti
(expr: fug, li cãr-tsãnescu), acatsã-li ma s-pots
(expr: di fug ahãntu-agonja cã nu pots s-li-acats); fã aripidina nghios (fig: fudz nghios, dipuni); feci
(expr: nchisii, fudzii) cãtrã pãduri; fuga featsi traplu, ca tserbul avinat; fã muntsãlj padi
(expr: alagã pristi tut); auãli s-featsirã (s-coapsirã, asirã); nu fatsi (nu-i ghini, nu prindi) s-fugã; tsi nyisash, s-featsi (ishi, s-axi); yisili s-fac (s-axescu, es); s-nu fats (s-nu stai, s-nu-armãnj) multsã anj tu xeani; fã-ti (prifã-ti, dzã taha) cã hii niputut; s-featsi (s-prifeatsi, s-featsi taha cã easti) glar; njiclu featsi (s-cãcã) tu culpani; armasi di cãndu feci (fui) araftu; ãlj fatsi aushlu unã
(expr: lu-agudeashti aushlu) cu cãrliglu pristi zvercã; s-lj-aducã troarã hilja-a amirãlui, cã aljumtrea nu s-fatsi
(expr: cã vrea i cã nu vrea, lipseashti s-u-aducã feata); dusirã cu nveasta, ca s-u aflã shi s-u facã cumãts
(expr: s-u vatãmã); s-dispãrtsãrã shi-sh featsirã zbor
(expr: shi s-aduchirã, sh-deadirã zbor); dupã tsi featsirã aestu zbor
(expr: s-aduchirã ashi); lji si pãru cã s-fatsi ningã nãoarã
(expr: eara multu ghini); unã videari tsi lã featsi
(expr: cum li vidzu); sharpili a ficiorlui eara di mumã faptu
(expr: eara multu gioni); featsi carti
(expr: s-dusi la sculii, nvitsã carti) multã sh-agiumsi yeatru; fã-ti ncoa (minã-ti ncoa, aproachi-ti) s-ti ved ma ghini; tsi prindi s-fats, fã-u nã oarã cama ninti

§ faptu1 (fáp-tu) adg faptã (fáp-tã), faptsã (fáp-tsã), fapti/fapte (fáp-ti) – ((lucru) tsi ari (s-ari) adratã; adrat
{ro: făcut, comis; produs; evaluat, etc., etc.; născut}
{fr: fait; commis; produit; évalué; etc., etc.; accompli; né}
{en: done; made; valued; etc., etc.; born}
ex: n pãduri faptu (amintat) fui, sh-tut ãn pãduri criscui; cerga-a ta di lãnã groasã faptã (adratã); lucru faptu (fig: adrat, bitisit); eara di mumã faptu
(expr: amintat di mumã; om gioni, tsi ahãrzeashti multu); easti faptã (fig: amintatã) toamna; njiclu easti-l faptu (ishi nafoarã, s-cãcã) tu culpani

§ fatsiri/fatsire (fá-tsi-ri) sf fatsiri (fá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva adarã tsiva; fãtseari, adrari
{ro: acţiunea de a face; de a comite; de a produce; de a evalua; etc., etc.; facere; comitere; producere; evaluare; etc., etc.; creaţie, naştere}
{fr: action de faire; de commettre; de produire; d’évaluer; etc., etc.; création, accouchement, couche, sali d’excréments; etc.}
{en: action of doing; of making; of costing, of valuing; etc., etc.; creation, birth, etc.}
ex: di fatsiri nu-am ni limbã, nitsi gurã sã zburãscu, ma la tuts lã spun sã shtibã, cusurli-a lor shi nu s-nãirescu (angucitoari: yilia); tsi au trã fatsiri (adrari); amãnai multu cu fatsirea-a tigãnjlor; avu fatsiri (fig: amintari) greauã sh-vidzu moartea cu ocljilj

§ fãtseari/fãtseare (fã-tseá-ri) sf fãtseri (fã-tsérĭ) – (unã cu fatsiri)

§ faptã (fáp-tã) sf fapti/fapte (fáp-ti) – lucrul tsi s-ari faptã di cariva; lucru tsi s-featsi tu lumi; facã
{ro: faptă}
{fr: fait}
{en: fact}
ex: di la dzãcã pãnã la faptã (fãtseari) easti diparti; s-facã totna fapti (lucri) buni; Dumnidzã va lj-u pãlteascã dupã faptili (lucrili tsi-ari faptã) a lui; tsi suntu faptili-aesti tsi fats?; va s-dai giuvapi (va s-dai isapi) di faptili-a tali (di-atseali tsi-adari); dzãca shi fapta

§ facã (fá-cã) sf fãrã pl – lucru tsi s-fatsi; faptã, fatsiri, fãtseari, adrari
{ro: acţiunea de a face; faptă, acţiune, fapt}
{fr: action de faire; action, fait}
{en: action of doing, of making; action, fact}
ex: tsi-i ti-a facã (fãtseari)?; am trã facã (fãtseari) multi m pãzari; cu dzãcã (dzãtseari, zbor) sh-cu facã (fãtseari), s-featsi bubulica vacã

§ fãcãtor (fã-cã-tórŭ) adg fãcãtoarã (fã-cã-tŭá-rã), fãcãtori (fã-cã-tórĭ), fãcãtoari/fãcãtoare (fã-cã-tŭá-ri) – atsel tsi fatsi tsiva
{ro: făcător, creator}
{fr: qui fait, créateur}
{en: who does or makes things, creator}
ex: di Dumnidzã fãcãtoarã (tsi lu-ari faptã pri Dumnidzã, Stãmãria)

§ fãpturã (fãp-tú-rã) sf fãpturi (fãp-túrĭ) – lucru faptu di fisi; hiintsã faptã di Dumnidzã; yeatsã, yiitati, plasi, prici
{ro: făptură, fiinţă, creatură}
{fr: être, créature}
{en: being, creature}
ex: tuti cãti suntu, suntu fãpturli (yiitãtsli, pricili) al Dumnidzã

§ fãptuescu (fãp-tu-ĭés-cu) vb IV fãptuii (fãp-tu-íĭ), fãptueam (fãp-tu-ĭámŭ), fãptuitã (fãp-tu-í-tã), fãptuiri/fãptuire (fãp-tu-í-ri) – (unã cu fac)
ex: s-aflã cã nãs avea fãptuitã (faptã, adratã) tuti cãti si spunea

§ fãptuit (fãp-tu-ítŭ) adg fãptuitã (fãp-tu-í-tã), fãptuits (fãp-tu-ítsĭ), fãptuiti/fãptuite (fãp-tu-í-ti) – (unã cu faptu1)
ex: i fãptuitã gumãrlichea

§ fãptuiri/fãptuire (fãp-tu-í-ri) sf fãptuiri (fãp-tu-írĭ) – (unã cu fatsiri)

§ nifaptu (ni-fáp-tu) adg nifaptã (ni-fáp-tã), nifaptsã (ni-fáp-tsã), nifapti/nifapte (ni-fáp-ti) – tsi nu-ari (nu s-ari) adratã; tsi nu s-ari amintatã (faptã); neadrat, nibitisit; etc.;
(expr:
1: (lucri) nifapti (pl) = lucri tsi nu s-au avdzãtã pãnã tora, tsi nu s-au faptã ninga tu-aestã lumi;
2: di dada nifaptu s-hiu ma…= s-nu-nj si dzãcã cã nu hiu faptu di dadã ma…; zbor tsi easti ca unã soi di giurat, cã atseali spusi (i) suntu dealihea icã (ii) va si s-facã fãr di altã)
{ro: nefăcut, nenăscut, etc.}
{fr: qui n’est pas fait; qui n’est pas né; etc.}
{en: not done; not made; not born; etc.}
ex: tatãl ninga nifaptu (neamintat); lj-avdzã tuti nifaptili
(expr: lucri uruti, nafoarã di-aradã, tsi nu s-au faptã pãnã tora); di dada nifaptu s-hiu, s-nu lj-aspãrdzeam lucrul

§ nifatsiri/nifatsire (ni-fá-tsi-ri) sf nifatsiri (ni-fá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu-adarã tsiva; nifãtseari, neadrari, nibitisiri; etc.
{ro: acţiunea de a nu face; de a nu (se) naşte; etc.}
{fr: action de ne pas faire; de ne pas être né, de ne pas accoucher; etc.}
{en: action of not doing; of not making; of not being born; etc.}
ex:

§ nifãtseari/nifãtseare (ni-fã-tseá-ri) sf nifãtseri (ni-fã-tsérĭ) – (unã cu nifatsiri)

§ disfac (dis-fácŭ) (mi) vb III shi II disfeci (dis-fécĭŭ), disfãtseam (dis-fã-tseámŭ), disfaptã (dis-fáp-tã), disfatsiri/disfatsire (dis-fá-tsi-ri) shi disfãtseari/disfãtseare (dis-fã-tseá-ri) – l-dispartu un lucru sh-lu fac s-aspunã ahoryea pãrtsãli di cari easti faptu; li fac lucrili s-hibã ashi cum eara ninti di-adrarea-a lor; dizleg un lucru acãtsat (ligat) di tsiva; dishcljid unã shishi (cutii, fachir, etc. tra s-ved i si scot tsi easti nuntru); dishcljid unã cali ncljisã (tra s-u fac bunã trã urdinarea di lumi, lucri, vimtu, etc.); l-dispindzur un lucru tsi easti acãtsat di tsiva; diznod unã funi ligatã di tsiva; etc., etc.; dishcljid, dispartu, ndipãrtedz, dizleg, diznod, discalnu, dizdar, etc.;
(expr:
1: disfã-ts ocljilj patru = mutrea ghini, ai-tsã cãshtigã, bagã ghini oarã tsi s-fatsi, etc.; s-disfatsi tserlu = s-dishcljidi chirolu, sã nsirineadzã, easi soarili;
3: easti un om disfaptu = easti un om dishteptu, mintimen, tsi-lj talji caplu)
{ro: desface, deschide, detaşa, separa, etc.}
{fr: défaire, ouvrir, entr’ouvrir, détacher, séparer, etc.}
{en: undo, open, detach, separate, etc.}
ex: disfac noadili (diznod); tsi sh-fatsi omlu, nitsi draclu nu-lj disfatsi (dizleagã); si-nj disfac (discoapir, dishcljid) mushatlu-nj cheptu; disfã (dishcljidi) firidzli s-yinã vimtu; cãmeasha s-acãtsã di penurã, disfã-nj-u (discalnã-nj-u, dispindzurã-nj-u); nã disfeatsim di sots (nã dispãrtsãm di sots; nu mata him urtats); di cal nu mi disfac (dispartu); lj-disfeci (lj-aspush, lj-dishcljish) multi lucri; s-disfeatsi (s-dispãrtsã) di urtaclu-lj; disfã (dishcljidi) botsa di yin s-bem niheamã; disfã (ndipãrteadzã, discãcãreadzã) cicioarili

§ disfaptu (dis-fáp-tu) adg disfaptã (dis-fáp-tã), disfaptsã (dis-fáp-tsã), disfapti/disfapte (dis-fáp-ti) – tsi easti dispãrtsãt (mpãrtsãt) tu cumãts; tsi fu faptu s-hibã ashi cum eara lucrul ninti di-adrarea-a lui; tsi easti dishcljis, dizligat, diznudat, etc.); dishcljis, dispãrtsãt, ndipãrtat, dizligat, diznudat, discãlnat, etc., etc.
{ro: desfăcut, deschis, detaşat, separat, etc.}
{fr: défait, ouvert, entr’ouvert, détaché, séparé, etc.}
{en: undone, opened, detached, separated, etc.}
ex: sutsata lã fu disfaptã (aspartã); cheptul a lui disfaptu (discupirit, dishcljis); ducheani disfaptã (dishcljisã); ficior disfaptu
(expr: dishteptu, pirã)

§ disfatsiri/disfatsire (dis-fá-tsi-ri) sf disfatsiri (dis-fá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva disfatsi tsiva; dishcljideari, dispãrtsãri, ndipãrtari, dizligari, diznudari, discãlnari, etc., etc.
{ro: acţiunea de a desface, de a deschide, de a detaşa, de a separa; desfacere, deschidere, detaşare, separare, etc.}
{fr: action de défaire, d’ouvrir, d’entr’ouvrir, de détacher, de séparer, etc.}
{en: action of undoing, of opening, of detaching, of separating, etc.}

§ disfãtseari/disfãtseare (dis-fã-tseá-ri) sf disfãtseri (dis-fã-tsérĭ) – (unã cu disfatsiri)

§ disfari/disfare (dis-fá-ri) sf disfãri (dis-fắrĭ) – (unã cu disfatsiri)

§ apufac (a-pu-fácŭ) (mi) vb III shi II apufeci (a-pu-fécĭŭ), apufãtseam (a-pu-fã-tseámŭ), apufaptã (a-pu-fáp-tã), apufatsiri/apufatsire (a-pu-fá-tsi-ri) shi apufãtseari/apufãtseare (a-pu-fã-tseá-ri) – bitisescu aproapea tut; mi curmu multu tra s-fac tsiva; fac tut tsi pot trã cariva
{ro: termina (aproape) în întregime; face orice pentru cineva}
{fr: finir (presque) intégralement; (se) fatiguer; (se) mettre en quattre}
{en: finish (almost) completely; get tired; do anything for}
ex: apufã-ti (fã tut tsi pots) trã nãsã; apufeatsi di plãngu (plãmsi multu di multu; avursi di-ahãntã plãndzeari)

§ apufaptu (a-pu-fáp-tu) adg apufaptã (a-pu-fáp-tã), apufaptsã (a-pu-fáp-tsã), apufapti/apufapte (a-pu-fáp-ti) – tsi ari faptã tut
{ro: terminat (aproape) în întregime; făcut orice pentru cineva}
{fr: fini (presque) intégralement; fatigué; mis en quattre}
{en: finished (almost) completely; got tired; done anything for}

§ apufatsiri/apu-fatsire (a-pu-fá-tsi-ri) sf apufatsiri (a-pu-fá-tsirĭ) – atsea tsi fatsi cãndu cariva apufatsi tsiva
{ro: acţiunea de a termina (aproape) în întregime; de a face orice pentru cineva}
{fr: action de finir (presque) intégralement; de (se) fatiguer; de (se) mettre en quattre}
{en: action of finishing (almost) completely; of getting tired; of doing anything for}

§ apufãtseari/apufãtseare (a-pu-fã-tseá-ri) sf apufãtseri (a-pu-fã-tsérĭ) – (unã cu apufatsiri)

§ parafac (pá-ra-fácŭ) (mi) vb III shi II parafeci (pá-ra-fécĭŭ), parafãtseam (pá-ra-fã-tseámŭ), parafaptã (pá-ra-fáp-tã), parafatsiri/parafatsire (pá-ra-fá-tsi-ri) shi parafãtseari/parafãtseare (pá-ra-fã-tseá-ri) – fac ma multu dicãt lipseashti icã easti arada s-fac; fac multu di multu; prifac
{ro: face peste măsură; depăşi}
{fr: trop faire; passer la mesure}
{en: do too much; do more than necessary}
ex: parafeci (feci ma multu ca altiori) lucru asãndzã

§ parafaptu (pá-ra-fáp-tu) adg parafaptã (pá-ra-fáp-tã), parafaptsã (pá-ra-fáp-tsã), pa-rafapti/parafapte (pá-ra-fáp-ti) – tsi easti faptu ma multu dicãt lipseashti; prifaptã
{ro: făcut peste măsură; depăşit}
{fr: trop fait; qui a passé la mesure}
{en: done too much; done more than necessary}

§ parafatsiri/parafatsire (pá-ra-fá-tsi-ri) sf para-fatsiri (pá-ra-fá-tsirĭ) – atsea tsi fatsi cãndu cariva parafatsi un lucru; parafãtseari, prifatsiri, prifãtseari
{ro: acţiunea de a face peste măsură; de a depăşi}
{fr: action de trop faire; de passer la mesure}
{en: action of doing too much; of doing more than necessary}

§ parafãtseari/parafãtseare (pá-ra-fã-tseá-ri) sf parafãtseri (pá-ra-fã-tsérĭ) – (unã cu parafatsiri)

§ prifac (pri-fácŭ) (mi) vb III shi II prifeci (pri-fécĭŭ), prifãtseam (pri-fã-tseámŭ), prifaptã (pri-fáp-tã), prifatsiri/prifatsire (pri-fá-tsi-ri) shi prifãtseari/prifãtseare (pri-fã-tseá-ri) –
1: fac ma multu dicãt lipseashti icã easti arada s-fac; fac multu di multu; parafac;
2: l-fac un lucru s-aspunã altã soi di cum eara ninti (s-nu-aspunã cum easti dealihea, s-hibã altã soi, s-hibã ma bun, s-pot s-fac alti lucri cu el, etc.); fac
{ro: face peste măsură; preface, transforma}
{fr: trop faire; feindre, contrefait, transformer}
{en: do too much; pretend, feign; transform}
ex: el s-prifeatsi (s-featsi), cã nu-lj bagã oarã; pãreasinjli li featsish mãri, mãri, pãnã li prifeatsish (li featsish multu lundzi, li parafeatsish); s-prifeatsi (s-featsi s-aspunã ca) un pulj mushat; laea di featã s-prifeatsi nã scãntealji shi azbuirã; cum biu dzama di lilici, dinãoarã s-prifeatsi (featsi, s-alãxi tu) un pulj; ncljidi ocljilj shi s-prifatsi cã (s-fatsi cã taha) doarmi; vulpea s-prifeatsi cã (s-featsi cã taha) s-dutsi sã ndreagã shi trapsi nãinti; s-prifatsi (s-fatsi) cã nu poati; s-nu-lj badz oarã cã s-prifatsi (cã nu s-aspuni cum easti dealihea); tuti li prifeci (li feci s-aspunã altã soi), nu li alãsai cum nji li deadi

§ prifaptu (pri-fáp-tu) adg prifaptã (pri-fáp-tã), prifaptsã (pri-fáp-tsã), prifapti/prifapte (pri-fáp-ti) – tsi easti faptu ma multu dicãt lipseashti; tsi s-ari faptã s-aspunã altã soi di cum eara ninti; parafaptu, faptu
{ro: făcut peste măsură; prefăcut, transformat}
{fr: trop fait; feigned, contrefait, transformé}
{en: done too much; pretended, feigned; transformed}
ex: cã ai s-mi vedz tu pulj prifaptu (faptu); mula prifaptã (adratã) ca vãrã nveastã di sum zãvon, lu ntribã

§ prifatsiri/prifatsire (pri-fá-tsi-ri) sf prifatsiri (pri-fá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva prifatsi un lucru; pri-fãtseari, parafatsiri, parafãtseari, fatsiri, fãtseari
{ro: acţiunea de a face peste măsură; de a preface, de a transforma}
{fr: action de trop faire; de feindre, de contrefaire, de transformer}
{en: action of doing too much; of pretending, of feigning; of transforming}

§ prifãtseari/prifãtseare (pri-fã-tseá-ri) sf prifãtseri (pri-fã-tsérĭ) – (unã cu prifatsiri)

§ xifac (csi-fácŭ) (mi) vb III shi II xifeci (csi-fécĭŭ), xifãtseam (csi-fã-tseámŭ), xifaptã (csi-fáp-tã), xifatsi-ri/xifatsire (csi-fá-tsi-ri) shi xifãtseari/xifãtseare (csi-fã-tseá-ri) – vindu tut (di-arada tuptani, cu-unã tinii ma njicã), tra s-ascap di tut tsi am shi s-nu-armãn cu tsiva; apuvindu, spãstrescu
{ro: vinde tot, lichida}
{fr: défaire, vendre complètement, liquider}
{en: sell everything, liquidate}
ex: sã xifacã (s-vindã) tut tsi-avea; xifatsi (vindi) tuti oili

§ xifaptu (csi-fáp-tu) adg xifaptã (csi-fáp-tã), xifaptsã (csi-fáp-tsã), xifapti/xifapte (csi-fáp-ti) – tsi s-ari vindutã tut; apuvindut, spãstrit
{ro: vândut în întregime, lichidat}
{fr: défait, vendu complètement, liquidé}
{en: sold completely, liquida-ted}

§ xifatsiri/xifatsire (csi-fá-tsi-ri) sf xifatsiri (csi-fá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si xifatsi tsiva; apuvindiri, apuvindeari, spãstriri
{ro: acţiunea de a vinde tot, de a lichida}
{fr: action de défaire, de vendre complètement, de liquider}
{en: action of selling completely, of, liquidating}

§ xifãtseari/xifãtseare (csi-fã-tseá-ri) sf xifãtseri (csi-fã-tsérĭ) – (unã cu xifatsiri)

{ro: acţiunea de a limpezi, de a clarifica; limpezire, clarificare}
{fr: action de clarifier, de rendre limpide}
{en: action of clearing, of clarifying}

{ro: acţiunea de a limpezi, de a clarifica; limpezire, clarificare}
{fr: action de clarifier, de rendre limpide}
{en: action of clearing, of clarifying}

§ limpisescu (lim-pi-sés-cu) (mi) vb IV limpisii (lim-pi-síĭ), limpiseam (lim-pi-seámŭ), limpisitã (lim-pi-sí-tã), limpisi-ri/limpisire (lim-pi-sí-ri) – (unã cu limpidzãscu)
ex: apa s-limpisi (s-featsi limpidi, limpidzã)

§ limpisit (lim-pi-sítŭ) adg limpisitã (lim-pi-sí-tã), limpisits (lim-pi-sítsĭ), limpisiti/limpisite (lim-pi-sí-ti) – (unã cu limpidzãt)

§ limpisiri/limpisire (lim-pi-sí-ri) sf limpisiri (lim-pi-sírĭ) – (unã cu limpidzãri)

(expr: va hibã sinfuni? va s-lja apofasea) s-ti da la mini?; cãtrã aclo si ncljidem
(expr: s-n-aduchim, s-fãtsem hundrata) shi noi; avdzãts di casili tsi-avea ncljisã (tsi-avea mprãdatã sh-avea afãnsitã); nu ncljisi ghini ocljilj
(expr: nu muri ghini), lailu di-amirã; nu ncljish ocljilj
(expr: nu durnjii) tutã noaptea; dzua sã ncljisi
(expr: bitisi)

§ ncljis (ncljísŭ) adg ncljisã (ncljí-sã), ncljish (ncljíshĭ), ncljisi/ncljise (ncljí-si) – tsi-lj s-ari astupatã guva; (casã) cu firidzlji shi ushli trapti tra s-nu-alasã s-treacã vimtul; (avlii) tsi-lj s-ari faptã un gardu tra s-tsãnã oaminjlji sh-prãvdzãli nafoarã; etc. etc.
{ro: închis, terminat}
{fr: (en)fermé, (en)clos; convenu, fini, accepté, mis d’accord}
{en: (en)closed; ended, agreed, accepted}
ex: ncljishlji (fig: atselj dit ahapsi) durnja greu; mi ligarã sh-mi tsãnurã ncljis (fig: flucusit, hãpsãnit) trei anj di dzãli; nu vrea s-moarã cu inima ncljisã
(expr: cu inima amãrãtã, nvirinatã); easti ncljis di minti
(expr: nu para easti dishteptu)

§ ncljidiri/ncljidire (ncljí-di-ri) sf ncljidiri (ncljí-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ncljidi tsiva
{ro: acţiunea de a închide, de a termina; închidere, terminare}
{fr: action d’(en)fermer, de finir, d’(en)clore; de convenir, d’accepter, d’être d’accord}
{en: action of (en)closing; of ending; of agreing, of accepting}

§ ncljideari/ncljideare (nclji-deá-ri) sf ncljideri (nclji-dérĭ) – (unã cu ncljidiri)
ex: cãt trã ncljideari gura-lj

§ nincljis (nin-cljísŭ) adg nincljisã (nin-cljí-sã), nincljish (nin-cljíshĭ), nincljisi/nincljise (nin-cljí-si) – tsi nu easti ncljis; nibitisit, etc.
{ro: neînchis, neterminat, etc.}
{fr: qui n’est pas (en)fermé, qui n’est pas (en)clos; etc.}
{en: that is not (en)closed; unended, etc.}
ex: nincljis (nibitisit) aestu zbor

§ nincljidiri/nincljidire (nin-cljí-di-ri) sf nincljidiri (nin-cljí-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu sã ncljidi tsiva, nu s-bitiseashti tsiva; nibitisiri, etc.
{ro: acţiunea de a nu închide, de a nu termina, etc.}
{fr: action de ne pas (en)fermer, de ne pas finir, etc.}
{en: action of not (en)closing; of not ending, etc.}

§ nincljideari/nincljideare (nin-clji-deá-ri) sf nincljideri (nin-clji-dérĭ) – (unã cu nincljidiri)

§ ncljisoari/ncljisoare (nclji-sŭá-ri) sf ncljisori (nclji-sórĭ) – loc (casã, binai, etc.) iu sta ncljis cariva (sh-di iu nu poati s-easã); (fig: ncljisoari = casa iu suntu tsãnuts ncljish atselj tsi suntu aflats cu stepsu (dupã tsi suntu giudicats shi culãsits tra sã sta ncljish un castili chiro, icã ninti, cãndu ashteaptã ninga tra si s-ducã la giudicatã); hapsi, hãpsani, hãpseani, hãpsãnã, filichii, filãchii, zundani, sãndani, zãndani, pudrumi, budrumi, bãdrumi)
{ro: închisoare}
{fr: prison}
{en: prison}
ex: di tru pusta di ncljisoari (fig: filichii, hãpsani)

§ ãncljid (ãn-cljídŭ) (mi) vb III shi II ãncljish (ãn-cljíshĭŭ), ãncljideam (ãn-clji-deámŭ), ãncljisã (ãn-cljí-sã), ãncljidi-ri/ãncljidire (ãn-cljí-di-ri) shi ãncljideari/ãncljideare (ãn-clji-deá-ri) – (unã cu ncljid)

§ ãncljis (ãn-cljísŭ) adg ãncljisã (ãn-cljí-sã), ãncljish (ãn-cljíshĭ), ãncljisi/ãncljise (ãn-cljí-si) – (unã cu ncljis)
ex: fui ãncljis (fig: bãgat tu-ahapsi, flucusit)

§ ãncljidiri/ãncljidire (ãn-cljí-di-ri) sf ãncljidiri (ãn-cljí-dirĭ) – (unã cu ncljidiri)

§ ãncljideari/ãncljideare (ãn-clji-deá-ri) sf ãncljideri (ãn-clji-dérĭ) – (unã cu ncljidiri)

§ cljid (cljídŭ) (mi) vb III shi II cljish (cljíshĭŭ), cljideam (clji-deámŭ), cljisã (cljí-sã), cljidiri/cljidire (cljí-di-ri) shi cljideari/cljideare (clji-deá-ri) – (unã cu ncljid)

§ cljis (cljísŭ) adg cljisã (cljí-sã), cljish (cljíshĭ), cljisi/cljise (cljí-si) – (unã cu ncljis)

§ cljidiri/cljidire (cljí-di-ri) sf cljidiri (cljí-dirĭ) – (unã cu ncljidiri)

§ cljideari/clji-deare (clji-deá-ri) sf cljideri (clji-dérĭ) – (unã cu ncljidiri)

§ ncljitor (nclji-tórŭ) sn ncljitoari/ncljitoare (nclji-tŭá-ri) – pheat di lemnu cu cãpachi (faptã di lemnu i di coaji di arburi) tsi sã ncljidi multu ghini (tra s-nu alasã si s-vearsã mãcarea tsi u poartã omlu tu pheat); cljitor, cãrneci, cãrnici, cupac, chipinac, pidupinac, racicã
{ro: covăţică cu capac}
{fr: écuelle de bois ou d’écorce d’arbre à couvercle}
{en: container with cover made of wood or tree bark}
ex: lo la-ayinji carni cu verdzu tu cljitor

§ cljitor (clji-tórŭ) sn cljitoari/cljitoare (clji-tŭá-ri) – (unã cu ncljitor)
ex: sh-lo niheamtã di fauã tu ncljitor shi s-dusi la-ayinji

§ dishcljid (dish-cljídŭ) (mi) vb III shi II dishcljish (dish-cljíshĭŭ), dishcljideam (dish-clji-deámŭ), dishcljisã (dish-cljí-sã), dishcljidiri/dishcljidire (dish-cljí-di-ri) shi dishcljideari/dishcljideare (dish-clji-deá-ri) – dau (pingu, scot, min, etc.) di-unã parti lucrul (ca bunãoarã, doplu di-unã botsã, usha i firida di la casã, cãpachea di la tengiri, budzãli di la gurã, cãpãchili di oclji, etc.) tsi ncljidi (astupã, acoapirã, etc.) unã guvã; disfac, distup, etc.;
(expr:
1: nj-dishcljid ocljilj = (i) mi dishteptu dit somnu; (ii) bag oarã multã la-atseali tsi s-fac deavãrliga; (iii) nj-am (nj-fac) ocljilj patru, nj-am multã cãshtigã;
2: dishcljid ocljilj mãri = mi ciudusescu multu di-atseali tsi ved; lj-fac ocljilj mãri;
3: lj-dishcljid ocljilj a unui = l-fac pri cariva s-veadã i s-aducheascã lucri tsi nu li videa i aduchea ninti;
4: nj-dishcljid gura = dzãc ndauã zboarã; nchisescu sã zburãscu;
5: nj-dishcljid urecljili = ascultu cu multã cãshtigã, caftu s-avdu tsi sã zburashti;
6: lj-dishcljid bratsãli = lu mbrãtsitedz, lu-aprochi cu multã vreari;
7: ponjlji, lãludzli dishcljid = ponjlji, lãludzli scot lilici, nflurescu, nvirdzãscu;
8: chirolu, tserlu dishcljidi = tserlu nsirineadzã, easi soarili;
9: nj-dishcljid (a unui) inima, suflitlu = dzãc a unui atseali (cripãri, vreri, harãi, etc.) tsi-nj sta tu inimã;
10: nj-si dishcljidi suflitlu, inima = (i) mi-ariseashti, mi hãrsescu, fac chefi; (ii) nj-si fatsi orixi (trã un lucru);
11: nj-si dishcljidi orixea = nchiseashti sã-nj si facã orixi;
12: dishcljid zborlu trã un lucru = aduc zborlu, nchisescu sã zburãscu trã un lucru;
13: (tinirlu) s-dishcljidi la minti = (tinirlu) s-luninjadzã la minti, s-fatsi cama dishteptu, cama nvitsat;
14: (loclu) s-dishcljidi n fatsã = loclu s-aspuni n fatsã, cu videarea-a omlui ninchidicatã di tsiva)
{ro: deschide}
{fr: ouvrir}
{en: open}
ex: dishcljidets-nji poarta; dishcljisim cartea; nã padi nj-si dishcljisi
(expr: s-aspuni) n fatsã; dupã ploai, tserlu dishcljidi
(expr: nsirineadzã); chirolu dishcljidi
(expr: dizvireadzã), mushitsashti; primuveara s-dishcljid ponjlji
(expr: (i) nvirdzãscu; (ii) nflurescu, scot lilici); nã featã tra s-lji dishcljidã
(expr: sã-lj hãrseascã) injoarã; s-dishcljidã fadzlji
(expr: si nvirdzascã) nsus tu muntsã; estan voi s-nu dishcljidets; eu crishteam shi dishcljideam
(expr: nvitsam, mi dishtiptam la minti), cum dishcljidi
(expr: scoati lilici) trandafila di pri Mai; lji si dishcljisi inima trã yin
(expr: lj-vinji orixi); si s-minã ma nclo, s-dishcljidã
(expr: si s-luninjadzã, si s-dishteaptã); s-minarã sh-dishcljisirã
(expr: criscurã, s-dishtiptarã cu mintea), cum nu mi-ashtiptam

§ dishcljis (dish-cljísŭ) adg dishcljisã (dish-cljí-sã), dishcljish (dish-cljíshĭ), dishcljisi/dishcljise (dish-cljí-si) – tsi-lj s-ari datã (pimtã, scoasã, minatã, etc.) di-unã parti lucrul (ca bunãoarã, doplu di-unã botsã, usha i firida di la casã, cãpachea di la tengiri, budzãli di la gurã, cãpãchili di oclji, etc.) tsi tsãnea ncljisã (astupatã, acupiritã, etc.) unã guvã, unã dishcljidzãturã; disfaptu, distupat, etc.;
(expr:
1: om dishcljis, inimã dishcljisã = (i) om tsi spuni atseali tsi mindueashti, nu easti cu dauã fãts, nu easti ascumtu (ipucrit, acupirit, tãciuni anvãlit, etc.); (ii) om hãrãcop, hãrios, yios, chifli; (iii) om dishteptu, prãxit, cu carti;
2: dishcljis la minti (cap); cu mintea dishcljisã = tsi easti dishteptu, mindueashti ndreptu, ascultã tsi-lj si dzãtsi fãrã ca s-u tsãnã pi-a lui, etc.;
3: am ocljilj dishcljish = mi-aveglju, mi-afirescu, mutrescu lucrili cu multã cãshtigã;
4: casã dishcljisã = casã cu multsã oaspits, iu oaspitslji suntu ghini vinjits, suntu vruts shi ghini aprucheats;
5: loc dishcljis = loc ningrãdit, neanvãrligat di-un gardu;
6: aranã dishcljisã = aranã tsi scoati ninga sãndzi, tsi sãndzineadzã, tsi nu-ari ncljisã;
7: boi (hromã) dishcljisã = boi (hromã) tsi-aspuni ma slabã tu videari, tsi da cãtrã albu, tsi sh-u-adutsi ma multu cu albul dicãt cu lailu;
8: (tutumi) dishcljisã = (tutumi) adusã dit altu loc (crat) sh-vindutã fãrã s-plãteascã dãrli a statlui)
{ro: deschis}
{fr: ouvert}
{en: opened}
ex: ai inimã dishcljisã
(expr: eshti om tsi dzãts atseali tsi mindueshti, nu eshti ipucrit), nu hii om ncljis; greacã s-earai, sh-ahãt dishcljisã nu vrea hii; acumpãrai tutumi dishcljisã
(expr: trã cari nu s-plãtirã dãrli-a statlui); ficiorlu-atsel easti ma dishcljis
(expr: ma dishteptu, ma prãxit); vrea s-lu veadã hilji-su dishcljis
(expr: nvitsat), cu patru oclji

§ dishcljidiri/dishcljidire (dish-cljí-di-ri) sf dishcljidiri (dish-cljí-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dishcljidi tsiva (unã botsã, ushi, firidã, gurã, oclji, etc.); disfãtseari, distupari, etc.
{ro: acţiunea de a deschide}
{fr: action d’ouvrir}
{en: action of opening}

§ dishcljideari/dishcljideare (dish-clji-deá-ri) sf dishcljideri (dish-clji-dérĭ) – (unã cu dishcljidiri)
ex: dishcljidearea-a bisearicãljei; casa va dishcljideari

§ nidishcljis (ni-dish-cljísŭ) adg nidishcljisã (ni-dish-cljí-sã), nidishcljish (ni-dish-cljíshĭ), nidishcljisi/nidishcljise (ni-dish-cljí-si) – tsi nu easti dishcljis
{ro: nedeschis}
{fr: qui n’est pas ouvert}
{en: unopened}
ex: nidishcljisã usha ghini (ninti ca s-dishcljidã ghini usha), s-as-trapsi nafoarã di ushi

§ nidishcljidiri/nidishcljidire (ni-dish-cljí-di-ri) sf nidishcljidiri (ni-dish-cljí-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva nu s-dishcljidi
{ro: acţiunea de a nu deschide}
{fr: action de ne pas ouvrir}
{en: action of not opening}

§ nidishcljideari/ni-dishcljideare (ni-dish-clji-deá-ri) sf nidishcljideri (ni-dish-clji-dérĭ) – (unã cu nidishcljidiri)

§ dishcljidzãturã (dish-clji-dzã-tú-rã) sf dishcljidzãturi (dish-clji-dzã-turĭ) – loc dishcljis prit cari cariva i tsiva poati s-intrã tu-un lucru, tu-un loc
{ro: deschizătură}
{fr: ouverture, fente}
{en: opening}
ex: avlia ari unã dishcljidzãturã tu gardu prit cari cãnili poati s-easã nafoarã

§ discljid (dis-cljídŭ) (mi) vb III shi II discljish (dis-cljíshĭŭ), discljideam (dis-clji-deámŭ), discljisã (dis-cljí-sã), discljidi-ri/discljidire (dis-cljí-di-ri) shi discljideari/discljideare (dis-clji-deá-ri) – (unã cu dishcljid)
ex: discljid ocljilj
(expr: bag oarã, lj-am ocljilj patru, nj-am cãshtigã)

§ discljis (dis-cljísŭ) adg discljisã (dis-cljí-sã), discljish (dis-cljíshĭ), discljisi/discljise (dis-cljí-si) – (unã cu dishcljis)

§ discljidiri/discljidire (dis-cljí-di-ri) sf discljidiri (dis-cljí-dirĭ) – (unã cu dishcljidiri)

§ dis-cljideari/discljideare (dis-clji-deá-ri) sf discljideri (dis-clji-dérĭ) – (unã cu dishcljidiri)

{en: cleared (sky, weather)}
ex: cu fruntea nsirinatã
(expr: isihãsitã, lunjinatã)

§ nsirinari/nsirinare (nsi-ri-ná-ri) sf nsirinãri (nsi-ri-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tserlu si nsirineadzã; ãnsirinari, gãliri
{ro: acţiunea de a se însenina; înseninare}
{fr: action de (se) rassénérer; rassérénement}
{en: action of clearing (sky, weather), clearing}

§ ãnsirinedz (ãn-si-ri-nédzŭ) (mi) vb I ãnsirinai (ãn-si-ri-náĭ), ãnsirinam (ãn-si-ri-námŭ), ãnsirinatã (ãn-si-ri-ná-tã), ãnsi-rinari/ãnsirinare (ãn-si-ri-ná-ri) – (unã cu nsirinedz)

§ ãnsirin (ãn-si-rínŭ) (mi) vb I ãnsirinai (ãn-si-ri-náĭ), ãnsirinam (ãn-si-ri-námŭ), ãnsirinatã (ãn-si-ri-ná-tã), ãnsirinari/ãnsirinare (ãn-si-ri-ná-ri) – (unã cu nsirin)

§ ãnsirineadzã (ãn-si-ri-neá-dzã) (si) vb unipirs I ãnsirinã (ãn-si-ri-nắ), ãnsirina (ãn-si-ri-ná), ãnsirinatã (ãn-si-ri-ná-tã), ãnsirinari/ãnsirinare (ãn-si-ri-ná-ri) – (unã cu nsirineadzã)

§ ãnsirinat (ãn-si-ri-nátŭ) adg ãnsirinatã (ãn-si-ri-ná-tã), ãnsirinats (ãn-si-ri-nátsĭ), ãnsirinati/ãnsirinate (ãn-si-ri-ná-ti) – (unã cu nsirinat)

§ ãnsirinari/ãnsirinare (ãn-si-ri-ná-ri) sf ãnsirinãri (ãn-si-ri-nắrĭ) – (unã cu nsirinari)

(expr: multu mushats); bravo gionj, mushats ca sori; gionj mushats ca sori lutsits
(expr: mushats ca sori tsi nyilicescu); doi pãrunghi, ca doi sori; scoalã, Nica, scoalã, soare; tu soari mi-alãsarã
(expr: mi-alãsarã tu soari, cu znjii); va ti bagã tu soari
(expr: tu loc bun iu va s-hii hãrios), nu tu chisã; lu-aduchi cã easti dip cãtrã soari
(expr: scãdzut, tu-unã halã greauã); n-aflarã cãtrã soari
(expr: tu-unã halã trã plãndzeari); ti veadi cãtrã soari
(expr: cu fatsa cãtrã soari, mortu); fudzirã nclo, dupã soari
(expr: multu diparti iu nu poati s-lji aflã vãr)

§ surtsel2 (sur-tsélŭ) sm surtselj(?) (sur-tséljĭ) – soari njic (vrut); surãntsel, suric [zbor dzãs a njitslor ca semnu di diznjirdari]
{ro: soare mic}
{fr: petit soleil (chéri)}
{en: little (dear) sun}
ex: soare shi surtseale! (soare shi soare njic!)

§ suric (su-rícŭ) sm surits (su-rítsĭ) – (unã cu surtsel2)

§ surãntsel (su-rãn-tsélŭ) sm surãntselj(?) (su-rãn-tséljĭ) shi sn surãntseali/surãntseali (su-rãn-tseá-li) – (unã cu surtsel2)
ex: sh-dãdea soari shi surãntseali

§ surin (su-rínŭ) sn surinuri (su-rí-nurĭ) – loc iu da (tsi-l veadi) multu chiro soarili; loc cu soari; nsurin, surnel
{ro: loc însorit}
{fr: lieu, endroit ensoleillé}
{en: place exposed to the sun}
ex: tu-a Pindului surin (cu soari); prit surinuri (locuri cu soari); di tu cheari sh-din surin (loc cu soari); casa dit surin (casa tsi-u veadi soarili); shidea tu surin (tu-un loc cu soari) sh-ma lucra

§ surnel (sur-nélŭ) sm pl(?) – (unã cu surin)

§ nsurin1 (nsu-rínú) sn nsurinuri (nsu-rí-nurĭ) – (unã cu surin)
ex: s-teasi nsurin (tu-un loc cu soari); teasi peturli nsurin

§ nsurinedz (nsu-ri-nédzŭ) (mi) vb I nsurinai (nsu-ri-náĭ), nsurinam (nsu-ri-námŭ), nsurinatã (nsu-ri-ná-tã), nsurinari/nsurinare (nsu-ri-ná-ri) – shed (mi ardu, mi ncãldzãscu, mi usuc) la soari; nsurin, nsurnedz;
(expr: mi nsurinedz la fatsã = mi dishcljid la fatsã sh-aspun vreari, harauã, isihii, etc.)
{ro: însori}
{fr: ensoleiller, exposer au soleil}
{en: sun, expose to the sun}
ex: si nsurina (shidea la soari) un om; nã nsurinam (shideam la soari) di dimneatsã; si nsurina (shidea la soari) Tsila tu avlii; shidea di si nsurina; mi nsurinam (shideam la soari) ca un gushtur; nã dzuã di prumuvearã, cum sã nsurina la soari; fatsa tsã si nsurineadzã
(expr: s-dishcljidi la fatsã, s-fatsi nyilicioasã, si nsirineadzã)

§ nsurin2 (nsu-rínú) vb I nsurinai (nsu-ri-náĭ), nsurinam (nsu-ri-námŭ), nsurinatã (nsu-ri-ná-tã), nsurina-ri/nsurinare (nsu-ri-ná-ri) – (unã cu nsurinedz)
ex: si nsurinã cati dzuã; nã dzuã, cum si nsurinã, gortsãli coapti sh-galbini ca fluria, canda lã fãtsea cu ocljul

§ nsurinat (nsu-ri-nátŭ) adg nsurinatã (nsu-ri-ná-tã), nsurinats (nsu-ri-nátsĭ), nsurina-ti/nsurinate (nsu-ri-ná-ti) – tsi ari statã la soari; tsi easti vidzut di soari; nsurnat
{ro: însorit}
{fr: ensoleillé, exposé au soleil}
{en: sunny, exposed to the sun}

§ nsurinari/nsurinare (nsu-ri-ná-ri) sf nsurinari (nsu-ri-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva shadi la soari; nsurnari
{ro: acţiunea de a însori, însorire}
{fr: action d’ensoleiller, d’exposer au soleil}
{en: action of exposing to the sun}
ex: nsurinarea (shidearea, ardearea la soari) easti sãnãtoasã

§ nsurnedz (nsur-nédzŭ) (mi) vb I nsurnai (nsur-náĭ), nsurnam (nsur-námŭ), nsurnatã (nsur-ná-tã), nsurnari/nsurnare (nsur-ná-ri) – (unã cu nsurinedz)

§ nsurnat (nsur-nátŭ) adg nsurnatã (nsur-ná-tã), nsurnats (nsur-nátsĭ), nsurnati/nsurnate (nsur-ná-ti) – (unã cu nsurinat)

§ nsurnari/nsurnare (nsur-ná-ri) sf nsurnari (nsur-nắrĭ) – (unã cu nsurinari)