|
|
nsireadzã*
nsireadzã* (nsi-rédzŭ) – dirivatã di-a verbului “nsiredz” (indicativlu prizentu, pirsoana 3); vedz nsiredz
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãnsireadzã
nsireadzã (nsi-rédzŭ) vb I unipirs – vedz tu searã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: searãsearã
searã (seá-rã) sf seri (sérĭ) – partea-a dzuãljei di cãtã tu bitisitã, dupã tsi sã ntunicã sh-pãnã tu oara tsi s-dutsi omlu s-doarmã;
(expr: bunã seara, bunã-vã seara, searã bunã, etc. = urari tsi s-fatsi cãndu s-andãmusescu oaminjlji seara, cã la dispãrtsãri s-dzãtsi “noapti bunã”)
{ro: seară}
{fr: soir}
{en: evening}
ex: astã-searã, ascãpai; pristi nãsi-arucã brumã lundzi seri; eara searã oarã; mãcarã tsi mãcarã shi pita tsi armasi u scularã ti seara; cãtrã searã vinji la noi di nã vidzum; aeri seara (seara di-aeri) dzãsim cã va n-adunãm aestã searã (seara di adzã, tsi yini, asãndzã); vinji la noi, aestã searã, aeri seara sh-aoaltari searã; avea sistimã ahtari, cã vdzea cati searã, cãtu-ntunica; lucrul di seara s-nu lu-alash trã mãni; nu shtii dimneatsa tsi ti-ashteaptã seara
§ asearã (a-seá-rã) adv –
1: seara di nãinti di dzua di asãndzã; aeri seara; asara;
2: dzua di aeri; aeri;
(expr: nu shtii tsi mãcã aseara = un tsi nu sh-adutsi lishor aminti di lucri tsi s-au faptã di putsãn chiro; tsi agãrshashti multu)
{ro: aseară, ieri}
{fr: hier soir. hier}
{en: yesterday evening. yesterday}
ex: asearã eara arcoari; asearã (aeri) shi aeri seara (asearã) fum aoa; ne tsi mãcã asearã nu sh-adutsi aminti
(expr: easti un om tsi agãrshashti multu)
§ asarã (a-sá-rã) adv – (unã cu asearã)
§ astã-searã (as-tã-seá-rã) adv – seara tsi yini tu dzua tsi zburãm; seara tu cari n-aflãm cãndu zburãm; aestã searã; astarã
{ro: astă seară; seara aceasta}
{fr: ce soir}
{en: this evening, tonight}
ex: astã-searã (aestã searã) ascãpai
§ astarã (as-tá-rã) adv – (unã cu astã-searã)
ex: ndreadzi-ti s-fudzim astarã (aestã searã); yinu-astarã (yinu-aestã searã) s-nã vedz; s-ursits s-yinits astarã (aestã searã) la noi pi tsinã
§ nsiredz (nsi-rédzŭ) vb I nsirai (nsi-ráĭ), nsiram (nsi-rámŭ), nsiratã (nsi-rá-tã), nsirari/nsirare (nsi-rá-ri) – mi-acatsã seara tu-un loc; nj-trec seara (noaptea) iuva; chindruescu seara iuva
tãrdzãu1
tãrdzãu1 (tãr-dzắŭ) adv – tsi nu yini (nu s-fatsi, nu s-tihiseashti, etc.) atumtsea cãndu si shtea di ma dinãinti cã va s-yinã (va si s-facã, va si s-tihiseascã, etc.) ma dupã tsi treatsi un castilea chiro; dupã tsi treatsi oara shtiutã i astãsitã (ca si s-facã un lucru); tsi s-fatsi cu amãnari; amãnat, amnat, ãntardã, ntardu, tardu, paraoarã
{ro: târziu}
{fr: tard, tardivement}
{en: late, lately}
ex: tãrdzãu (amãnat), cãndu nsireadzã; s-nu-agiungã acasã-lã tãrdzãu (amãnat); tãrdzãu, pãnã njadzãnoapti
§ tãrdzãu2 (tãr-dzắŭ) adg tãrdzãi/tãrdzãe (tãr-dzắ-i), tãrdzãi (tãr-dzắĭ), tãrdzãi/tãrdzãe (tãr-dzắ-i) – (njic, njel, etc.) tsi s-fitã amãnat, nu tu oara tsi lipsea si s-featã di-aradã; tsi nu s-featsi tu chirolu tsi lipsea, ma cama amãnat; tsi fu mutat shi faptu dupã un castilea chiro;
(expr:
1: agru tãrdzãu = agru siminat ma amãnat ca di-aradã;
2: oai tãrdzã = oai tsi-ari afitatã amãnat)
{ro: întârziat, amânat}
{fr: attardé, qui a mis bas tard}
{en: late}
§ tardu (tár-du) adv – (unã cu tãrdzãu1)
ex: mea, cã curundu fu cã tardu (tãrdzãu, amãnat) fu, tuts tru-un loc va s-njardzim cu moartea; tardu (tãrdzãu) ishi bisearica
§ ãntardã (ãn-tár-dã) adv –
1: tsi nu yini (nu s-fatsi, nu s-tihiseashti, etc.) atumtsea cãndu si shtea ma dinãinti cã va s-yinã (si s-facã, si s-tihiseascã, etc.) ma dupã tsi treatsi un castilea chiro; dupã tsi treatsi oara shtiutã i astãsitã (ca si s-facã un lucru); tãrdzãu, ntardu, tardu, amãnat, amnat;
2: fãrã-agunjii, fãrã avrapã; anarga, anargalui, peanarga, agalea, peagalea, pagalea, omnja, cãteanjor, cãtilin
{ro: încet, lent; târziu}
{fr: lentement, tard}
{en: slowly; lately}
§ ntardu (ntár-du) adv – (unã cu tãrdzãu1)
ex: s-featsi ntardu (amãnat); ntardu (tãrdzãu) agiumsim Bituli
§ ntãrdedz (ntãr-dédzŭ) vb I ntãrdai (ntãr-dáĭ), ntãrdam (ntãr-dámŭ), ntãrdatã (ntãr-dá-tã), ntãrdari/ntãrdare (ntãr-dá-ri) – fac (ljau apofasi ca) un lucru si s-adarã dupã oara tu cari eara lugursit si s-adarã; mut un lucru dit oara iu easti tu-aradã tra si s-adarã, tu-unã oarã ma amãnat; lj-dzãc a unui (lu-arãd) di pri unã dzuã pri-alantã cã va-l fac un lucru (cã va-lj dau tsiva) ma nclo, nu tora; amãn, shintescu