|
|
coadã
coadã (cŭá-dã) sf codz (códzĭ) shi coadi/coade (cŭá-di) –
1: mãdularlu di dinãpoi a prãvdzãlor, tsi-ansari dit truplu-a lor, di-aradã, ma nsus di cur, ca unã lugurii lungã shi suptsãri; partea cu peani tsi s-aflã tu dinãpoea-a truplui di pulj; partea di dinãpoi, di-aradã ma suptsãri, a truplui di ndauã prici ca, bunãoarã, pescul, nipãrtica, etc.;
2: perlu dit caplu-a muljerlor (sh-a bãrbatslor, cãtivãrãoarã) tsi creashti lungu shi easti mpiltit; cusitsã, pãltãnitsã, pultãnitsã, plitencã, cuseauã, chicã;
3: partea cu cari frãndzãli (lilicili, frutili, etc.) suntu ligati di truplu (alumãchili) a pomlui (a earbãljei, etc.);
4: partea suptsãri shi lungã dit unã pitachi (litacicã) tsi s-pindzurã cãtã nghios;
5: partea dit-unã hãlati (lupatã, meturã, tigani, tengiri, etc.) di cari s-acatsã cu mãna;
6: aradã lungã di oaminj tsi-ashteaptã tsiva; (fig:
1: coadã (sf) = (i) omlu (pravda, lucrul) cari, tu-unã aradã di oaminj (prãvdzã, lucri), s-aflã tu soni, easti coduslu, easti-atsel dit soni; (ii) omlu tsi easti nai ma putsãn bunlu, nai ma slablu, nai ma glarlu, etc., dit unã parei di oaminj; (iii) lãna di la coada-a oailjei; (iv) oai, pravdã; (v) un tsi s-dutsi tut chirolu dupã (cu) un altu, sh-nu lu-alasã s-hibã dip singur (cã-l va multu, cã va s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi, etc.); (vi) cusuri, mã-hãnã, catmeri, smãrdã; (vii) mãdularlu-a bãrbatlui tsi lu-aleadzi di muljari, sh-cari s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-di nãinti a truplui; putsã, pulã, mandal, nanciu, hãlati, noaci, noadã, ciulicã, sochi;
2: (n, tu) coadã (adv) = dit (tu) soni, dit (tu) bitisitã, tu mardzini, etc.; acabeti, angeac, artãc, neisi, etc.; expr:
3: coadã-baturã (cŭá-dã-bá-tu-rã) sf (pluralu: coadã-baturi/coadã-bature) – pulj njic, sumolcu (siv, bagav), tsi bãneadzã di-aradã piningã api, cu coada lungã tsi sh-u minã tut chirolu, sh-cari s-dutsi sã-sh treacã earna tu locuri ma caldi; bajancã, cutrubatã, codabatrã;
4: coadã-albushi/coadã-albushe sf (pluralu: coadã-albu-shi/coadã-albushe) = pulj cu coada tsi da ca pri albu; cudalbã;
5: coadã-aroshi/coadã-aroshe sf (pluralu: coadã-aroshi/coadã-aroshe shi codz-aroshi/codz-aroshe shi coadi-aroshi/coadi-aroshe) = pulj tsi ari coada aroshi;
6: coada-a calui sf (pluralu: codzli-a calui) = soi di earbã tsi creashti tu locurli vlãngoasi, dit vãljuri, cu dauã trupuri, goali pri dinãuntru, unlu cari adarã fructi shi altu sterpu;
7: coadã-shurichinã sf (pluralu: codz shurichinji) = earbã tsi creashti prit tuti locurli, pi cãmpu i pit uboarili-a oaminjlor, cu frãndzã ca peani sh-lilicili, di-aradã albi, adunati stog ca tu-unã soi di arapun i umbrelã; shuricinã, shurichinã;
fisi/fise
fisi/fise (fí-si) sf fãrã pl – lumea di deavãrliga-a noastrã ashi cum u-ari faptã Dumnidzã (cu tuti lucrili, yiitãtsli shi ledzli astãsiti di el); hãrli, cusurli shi mintea-a unui om ashi cum easti aspusã dit purtarea, zboarãli shi faptili-a lui; naturã, haractir, hiri, veti, heari, vovlã, hui; (fig: (i) fisi = oaminj dit idyea fumealji (pãrintsã, ficiori, feati, lãlãnj, teti, cusurinj, etc.); fumealji, cãrdu, soi; (ii) mãdularlu (tsi s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-nãinti a truplui di bãrbat) tsi lu-aleadzi di muljari (sh-prit cari bãrbatlu arucã simintsa tu truplu-a muljariljei tra si s-facã njitslji); putsã, pulã, coadã, mandal, nanciu, hãlati, noaci, noadã, ciulicã, sochi)
{ro: natură, caracter}
{fr: nature, caractère}
{en: nature, character}
ex: linãvos cum nu-ari faptã fisea (natura); bun cum nu-ari faptu altu fisea (natura); ahtari lj-easti fisea (hirea, hatactirlu); tuts cãts earam adunats earam fisi (fig: soi); tsã si veadi fisea (fig: putsa)
§ fisica (fi-si-cá) adv – cu hãrili dati di fisi; ashi cum s-aflã adrat di fisi; (ashi cum easti) di-aradã
{ro: natural}
{fr: naturellement}
{en: naturally}
ex: fisica (di-aradã) ashi lipsea s-hibã
§ fisico1 (fi-si-có) sm fisicadz (fi-si-cádzĭ) – (unã cu fisi)
ex: ashi nj-easti fisicolu (fisea, haractirlu)
§ fisico2 (fi-si-có) adg (fãrã fiminin), fisicadz (fi-si-cádzĭ) – tsi ari s-facã cu fisea
{ro: natural}
{fr: naturel}
{en: natural}
ex: lucru fisico
§ fisichii/fisichie (fi-si-chí-i) sf fisichii (fi-si-chíĭ) – multimea di lucri tsi au s-facã cu fisea (hãrli, haractirlu, vidzuta, etc. a lucrilor); vidzuta di nafoarã a unui om; carti tu cari suntu ngrãpsiti ledzli a fisãljei (hãri, haractir, vidzutã, etc. tsi au s-facã cu fisea)
{ro: fizică}
{fr: physique}
{en: physics}
ex: putsãnã fisichii (nomuri di-a fisãljei) si nveatsã tu sculia grãtseascã; mi bãgã tu fisichii (mi bãgã si nvets fisichia)
giur
giur (gĭúrŭ) (mi) vb I giurai (gĭu-ráĭ), giuram (gĭu-rámŭ), giuratã (gĭu-rá-tã), giurari/giurare (gĭu-rá-ri) – dzãc dinintea-al Dumnidzã (cu zborlu “giur”) cã atsea tsi spun easti dealihea, cã atsea tsi-lj tãxescu va s-u fac, etc.; fac giurat; dau giurat, ljau giurat, agiur, sprigiur, spigiur, prigiur, urchisescu
{ro: jura}
{fr: jurer, prêter ser-ment}
{en: swear (on the Bible), take an oath}
ex: si zburashti cã giurash (cã ai datã giurat); giurai cã va yin; nu ti giurã ashi cã mini ti pistipsescu; pi tsi vrei s-giur?; cari giurã, angiurã!; furlu, sh-furã sh-giurã
§ giurat1 (gĭu-rátŭ) adg giuratã (gĭu-rá-tã), giurats (gĭu-rátsĭ), giurati/giurate (gĭu-rá-ti) – datã giurat, loatã giurat, agiu-rat, sprigiurat, spigiurat, prigiurat, urchisit
{ro: jurat}
{fr: juré, qui a prêté serment}
{en: who has taken an oath}
§ giurari/giurare (gĭu-rá-ri) sf giurãri (gĭu-rắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu da i lja giurat; agiurari, sprigiurari, spigiurari, prigiurari, urchisiri
{ro: acţiunea de a jura; jurare}
{fr: action de jurer, de prêter serment}
{en: action of taking an oath}
ex: giurarea pi nidriptatica, cama troarã, cama deapoea va s-aducã zãrari
§ giurat2 (gĭu-rátŭ) sn giuraturi (gĭu-rá-turĭ) – zborlu dat cãndu cariva giurã cã va s-facã tsiva icã giurã cã nu dzãtsi minciunj; giuratic, sprigiurat, spigiurat, prigiurat, giurãmintu, orcu;
(expr:
1: giuratlu-a porcului = s-dzãtsi trã un tsi giurã cã va facã tsiva cu tuti cã shtii ghini cã nu va u facã (nu va sh-tsãnã giuratlu);
2: mi leg cu giurat = am datã zbor cu giurat cã va s-fac tsiva, cã nu va spun tsiva, etc.;
3: nj-leg limba cu giurat = giur cã un lucru tsi-l shtiu va-l tsãn ncljis tu cheptu sh-cã nu va-l spun a vãrnui;
4: trã giurat! = dip, ca trã ciudii!)
{ro: jurământ}
{fr: serment}
{en: oath}
ex: tsi nod cu mãna s-noadã shi cu mãnjli nu s-diznoadã? (angucitoari: giuratlu); nodlu tsi cu gura s-noadã cu mãna nu s-diznoadã (angucitoari: giuratlu); limba nj-eara ligatã cu giurat; nu hiu ligat cu giurat (pot si zburãscu); giuratlu i giurat; calea tutã nu scoasirã cipit, trã giurat (dip, ca trã ciudii), din gurã; giuratlu eara pãnã dzua atsea; giuratlu a ljepurlui; el giuratlu nu-agãrshi; lji si dizligã limba di giurat (putea tora si zburascã, si spunã tsi s-avea faptã)
hãlati/hãlate
hãlati/hãlate (hã-lá-ti) sf hãlãts (hã-lắtsĭ) –
1: unã irgãlii cari-agiutã la fãtsearea-a unui lucru; hãleati, irgãlii, ipirgu;
2: parti dit truplu a omlui (ca ocljul, stumahea, ciciorlu, etc.); mãdular; (fig: hãlati = mãdularlu tsi s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-nãinti a truplui di bãrbat, tsi lu-aleadzi di muljari; fisi, putsã, pulã, coadã, mandal, nanciu, noaci, noadã, ciulicã, sochi)
{ro: instrument, unealtă; organ din corpul omenesc}
{fr: instrument, outil; membre, organe du corps humain}
{en: instrument, tool; organ of human body}
ex: nj-chirui hãlatea cu cari lucram; hãlãtsli di arari (irgãliili cu cari s-lucreadzã agrili) a lucrãtorlor; turlii di turlii di hãlãts (ipiryi, irgãlii); videarea-a aishtor hãlãts (irgãlii) di pidimadz; Dumãnica shi ndreadzi hãlãtsli tra s-hibã etim Luni trã lucru; lj-ascumsi tuti hãlãtsli di piscar; shi tuti hãlãtsli (mãdularili) di trup putridzãscu
§ hãleati/hãleate (hã-leá-ti) sf hãlets (hã-létsĭ) – (unã cu hãlati)
mandal
mandal (mán-dalú) sm mandalj (mán-daljĭ) shi sn mandali/man-dale (mán-da-li) – hãlati (unã cumatã lungã shi suptsãri di lemnu, ma poati s-hibã sh-di metal) tsi easti bãgatã nãpoea-a ushiljei tra s-u tsãnã ncljisã shi s-nu poatã s-hibã dishcljisã di nafoarã; lostru, lostur, lotru, cãpãlahtu, cãtãlahtu, dzangrã, zangrã, sirtu; (fig: mandal = mãdularlu (tsi s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-dininti a truplui di bãrbat) tsi lu-aleadzi di muljari (sh-prit cari bãrbatlu arucã simintsa tu truplu-a muljariljei tra si s-facã njitslji); fisi, putsã, pulã, coadã, nanciu, hãlati, noaci, noadã, ciulicã, sochi)
{ro: ivăr, zăvor; penis}
{fr: sorte de loquet en bois fixé derrière et en haut de la porte; penis}
{en: sort of wooden door latch; penis}
ex: usha si ncljidi cu mandalu (lostrul)
mintescu
mintescu (min-tés-cu) (mi) vb IV mintii (min-tíĭ), minteam (min-teámŭ), mintitã (min-tí-tã), mintiri/mintire (min-tí-ri) – ameastic ma multi lucri sh-li fac s-hibã deadun ca un singur lucru; fac un lucru (apã, minti, etc.) s-hibã turburi (alãcit); meastic, ameastic, anãcãtusescu; cicãrdisescu, cirtuescu, cildisescu, etc.; alãcescu, turbur, tulbur; ciufulescu, ncãrshiljedz (perlu), etc.;
(expr:
1: nj-si minteashti inima (pãntica) = mi doari stumahea, ãnj yini s-versu;
2: mintescu gura = dzãc zboarã tsi nu s-aduchescu, tsi nu para au vãrã noimã, bãbãlescu)
{ro: amesteca, tulbura}
{fr: mêler, mélanger, troubler, causer du desarroi, ahurir, attiser}
{en: mix, mingle, trouble, cause disorder, confuse, blend, stir up}
ex: minteashti ghela cu lingura di lemnu tra s-nu s-ardã; nji s-avea mintitã (ciufulitã, ncãrshiljatã) perlu di mizia lu discãceai; ti minteshti (ti-ameastits) tu tuti; el nu s-mintea (nu s-amistica); s-mintirã (s-turburarã, s-alãcirã) apili; macã-lj minteshti (lji scãlseshti, lji guzgunipseshti), va ts-amputã; alãsats-lu, nu-l mintits (cicãrdisits di minti); mash di carti ca s-mintea (li chirea, s-cicãrdisea); mintindalui unoarã jarlu cu un tãciuni; cãndu s-min-tescu ljitsãli, ãts cherdzã sh-mintsãli
§ mintit (min-títŭ) adg mintitã (min-tí-tã), mintits (min-títsĭ), mintiti/mintite (min-tí-ti) – tsi s-ari amisticatã cu tsiva; tsi easti cu mintea turburatã; amisticat, misticat, anãcãtusit; cicãrdisit, cirtuit, cildisit, etc.; alãcit, turburat, cuturburat, etc.
{ro: amestecat, tulburat}
{fr: mêlé, mélangé, troublé, ahuri, attisé}
{en: mixed, mingled, troubled, confused, blended, stirred up}
ex: mintiti (amisticati) li-aflai lucrili; cãndu tserlu easti-ashi, mintit (alãcit); apa mintitã (turburi, alãcitã), cãciubi adutsi; lumi mintitã (turburi)
§ mintiri/mintire (min-tí-ri) sf mintiri (min-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-minteashti tsiva; amisticari, misticari, anãcãtusiri; cicãrdisiri, cirtuiri, cildisiri, etc.; alãciri, turburari, cuturburari, etc.
{ro: acţiunea de a amesteca, de a tulbura, amestecare, tulburare}
{fr: action de mêler, de mélanger, de troubler, de causer du desarroi, d’ahurir, d’attiser}
{en: action of mixing, of mingling, of troubling, of causing disorder, of confusing, of blending, of stirring up}
nanciu
nanciu (nán-cĭu) sn nanciuri (nán-cĭurĭ) – mãdularlu (tsi s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-dininti a truplui di bãrbat) tsi lu-aleadzi di muljari (sh-prit cari bãrbatlu arucã simintsa tu truplu-a muljariljei tra si s-facã njitslji); noaci, noadã, putsã, pulã, coadã, fisi, sochi, hãlati, ciulicã, sochi
{ro: penis}
{fr: penis}
{en: penis}
§ noaci/noace (nŭá-ci) sf noaci/noace (nŭá-ci) – (unã cu nanciu)
§ noadã (nŭá-dã) sf noadi/noade (nŭá-di) – (unã cu nanciu)
nod1
nod1 (nódŭ) sn noadi/noade (nŭá-di) –
1: loclu iu s-leagã dauã hiri (ciori, cumãts di pãndzã, etc.) tra si sta streasi deadun ca un singur hir; loclu dit mesi i di la capit cu cari s-leagã unã cioarã (hir, funi, etc.) di un lucru;
2: loclu dit truplu di arburi iu nchiseashti s-creascã unã alumachi; loclu dit lemnu iu s-veadi urma di iu ari criscutã unã alumachi; piscu;
(expr:
1: un nod = (i) un ficiuric; (ii) loclu iu s-adunã shi s-leagã doauã oasi dit truplu-a omlui; prinod, clidusi, ncljiturã;
2: (nji s-acatsã) nod di gushi = atsea tsi-adu-cheashti omlu cãndu ngljiti cu greu sh-aducheashti cã-lj s-acatsã tsiva tu grumadz “ca un nod”;
3: (nji s-acatsã) nod tu inimã (chep-tu, hicati) = mi-aflu tu-unã mari-angusã, mi nvirin multu, aduches-cu dor “ca un nod” tu inimã cãndu pat tsiva, cãndu mi dispartu di cariva vrut shi-nj lipseashti multu, etc.;
4: sh-ascãpitã nodlu sh-tãcu = arãvdã atseali tsi pãtsã, fãrã s-dzãcã un zbor)
{ro: nod}
{fr: noeud}
{en: knot}
ex: cioarã cu nod; nu pot s-disfac nodlu; adrat unã funi cu noadi; nj-si fatsi un nod
(expr: dor, mirachi, dureari) tu cheptu; sh-elj sh-au un nod
(expr: dor, dureari) la inimã; moasha ascãpitã nodlu; noadi, noadi-lj si dutsi; nod lji s-acatsã a mãratlui
(expr: sã nvirinã multu mãratlu) di tatã; acãtsã s-imnã nodlu
(expr: njiclu); u dor nodurli
(expr: ncljiturli) di la mãnj sh-di la cicioari
§ prinod (pri-nódŭ) sn prinoadi/prinoade (pri-nŭá-di) shi prinoduri (pri-nó-durĭ) – loclu iu s-adunã doauã oasi dit truplu-a omlui; ligãtura tsi s-fatsi namisa di doauã oasi a truplui; clidusi, ncljiturã, lats, alats, nod
{ro: încheietură, articulaţie}
{fr: articulation, jointure}
{en: articulation, joint}
ex: lã da dor prinodurli (alatsãli, ncljiturli) di la cicioari
§ nod2 (nódŭ) (mi) vb I nudai (nu-dáĭ), nudam (nu-dámŭ), nudatã (nu-dá-tã), nudari/nu-dare (nu-dá-ri) – fac un nod; leg un lucru di altu lucru cu un nod; ncãrshiljedz hiri di canda suntu fapti cu noadi; anod, ncãrshiljedz, cãrshiljedz;
(expr:
1: nji si noadã (tu inimã, cheptu) = nji si strindzi inima di dor sh-di jali, nj-am un dor greu tu inimã);
putsã
putsã (pú-tsã) sf putsã (pú-tsã) – mãdularlu tsi s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-di nãinti a truplui di om (pravdã) tsi lu-aleadzi bãrbatlu di muljari (sh-prit cari bãrbatlu arucã simintsa tu truplu-a muljariljei tra si s-facã njitslji); pulã, coadã, mandal, nanciu, hãlati, noaci, noadã, ciulicã, sochi
{ro: penis}
{fr: penis}
{en: penis}
§ priputsã (pri-pú-tsã) sf priputsi/priputse (pri-pú-tsi) – mardzinea di cheali tsi acoapirã caplu di putsã
{ro: prepuţiu}
{fr: prépuce}
{en: prepuce}
§ putsãrã (pu-tsã-rắ) sm, adg (mash masculin) putsãradz (pu-tsã-rádzĭ) – bãrbat cu putsa mari; pulãrã; (fig: bãrbat sãnãtos, vãrtos, alipidat shi multu gioni)
{ro: bărbat cu penisul mare; viguros, viteaz}
{fr: qui a un grand penis; vigoureux, vaillant}
{en: man with a large penis; vigorous, valiant}
§ pulã (pú-lã) sf puli/pule (pú-li) – (unã cu putsã)
§ pulãrã (pu-lã-rắ) sm, adg (mash masculin) (pu-lã-rádzĭ) – (unã cu putsãrã)