Dictsiunar

dzuã (dzú-ŭã shi dzú-ã) sf dzãli/dzãle (dzắ-li) –
1: chirolu tsi s-tindi ditu-apirita pãnã tu-ascãpitata-a soarilui;
2: sãhãtsli (24) tsi trec di la unã njadzãnoapti pãnã la-alantã njadzãnoapti di dupã ea; dzãuã, zãuã, zu, zã, z; (fig:
1: dzuã = (i) banã; (ii) oarã; expr:
2: dzuã albã; dzãli albi = dzuã bunã, banã bunã, mushatã, hãrioasã;
3: dzuã lai = dzuã urutã, mash cu cripãri;
4: nj-fatsi dzãli fripti = nj-fatsi dzãli amari, nj-mãcã bana, mi nvirineadzã multu;
5: dzua tutã = itsi dzuã, cãndu tsi s-hibã, cãndu s-vrei;
6: da dzua; s-fatsi dzuã = apirã;
7: cu dzua n cap = dit hãryii, di cum creapã dzua;
8: hiu om di-a dzuãljei = hiu om tsi sh-fatsi tuti lucrili dzua, nu noaptea;
9: noapti sh-dzuã = tut chirolu, nicurmat, fãrã astãmãtsiri;
10: noaptea, u fac dzuã; fac dzua, noapti = lucredz dipriunã, dip canda lucredz, noapti sh-dzuã;
11: am dzãli multi, am ninga dzãli = am s-bãnedz ninga multu chiro;
12: nu-am (multi) dzãli, nji s-axescu dzãlili, li am dzãli misurati = nu-am ninga multi dzãli s-bãnedz;
13: ãlj curmu (ljau) dzãlili = ãl vatãm;
14: mari cãt dzua di vearã = multu mari, multu lungu, multu chiro;
15: dzãlili nu intrã n sac = avem, easti chiro, nu bitisescu dzãlili;
16: nu sh-da bunã dzua = suntu ncãceats)
{ro: zi, ziuă}
{fr: jour, journée}
{en: day}
ex: clocea albã cãndu yini, puljlji tuts lj-arãspãndeashti, clocea lai-lj lja la sini shi cu vreari lj-anvileashti (angucitoari: dzua shi noaptea); tsi-s dauã surãri tsi nu pot si s-veadã? (angucitoari: dzua sh-noaptea); suntu dauã surãri dzeamini, una-i tut jilitã, alantã-i hãrsitã (angucitoari: dzua shi noaptea); bunã dzuã, frats duruts; shedz aoatsi pãn s-da dzua; apiri ghini shi s-featsi dzua prãndzu; dzua fudzi di njelj sh-noaptea arãstoarnã boulu; easti om di-a dzuãljei dzua-ambarã di dimneatsã s-veadi; dzua di mãni vãr nu u cunoashti; dzuã noauã, cãsmeti noauã; nu-lj da dzuã albã; va-nj yinã sh-a njia dzua (oara);
(expr: tsi sh-fatsi tuti lucrili dzua); lj-aflã dzua (oara), lji scoasi mãdua; s-aibã dzuã albã
(expr: banã bunã, hãrioasã); bãneadzã ca dzua-atsea albã
(expr: treatsi unã banã hãrioasã); tu un suflit ãlj loai dzua (fig: bana); si alumtarã cãt i dzua di vearã mari
(expr: s-alumtarã multu chiro); domnu easti greu s-agiundzi, huzmichear pots dzua tutã
(expr: cãndu s-vrei, itsi dzuã); nu-ari multi dzãli
(expr: nu va bãneadzã multu); minduea-ti sh-dauã, dzãsi amirãlu, cã dzãlili nu intrã tu sac (avem chiro, nu bitisescu dzãlili); lji s-axirã dzãlili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

earnã

earnã (iár-nã) sf erni (ĭér-ni) shi ernuri (ĭér-nurĭ) – treilji mesh tsi suntu nai ma arcuroshlji dit an, cu neauã shi ngljetsuri, tsi s-aflã namisa di toamnã shi primuvearã (dit 22-li di-Andreu pãnã tu 21-li di Martsu);
(expr:
1: earna (ca adv) = chirolu di earnã;
2: di earnã = (i) cãndu va s-yinã earna; earna-aestã tsi yini; (ii) cari tsãni di earnã, tsi s-poartã earna, cari s-fatsi (i tihiseashti si s-facã) earna; etc.;
3: di cu earnã = hiindalui ninga earnã, ninga niishitã (nibitisitã) earna;
4: pãnã (tu intrata) di earnã = pãnã tu nchisita (intrata) a earnãljei; pãnã tu ishita di toamnã;
5: aestã earnã = earna tsi yini di treatsi, tsi tricu;
6: an-earna = earna-a anlui tsi tricu, earna di-aoa sh-un an;
7: earnã-vearã = cã-i earnã, cã-i vearã, tut chirolu, tut anlu, fãrã-acumtinari;
8: ascãpãm di earnã, earnã bunã (dupã tsi treatsi, cãt di-arauã s-hibã, earna easti bunã... cã tricu [adutsem aminti cã armãnjlji au fricã di earnã, cãndu featã oili])
{ro: iarnă}
{fr: hiver}
{en: winter}
ex: earna-i bunã, ma trã domnji; veara tutã tu cãntari, sh-earna tutã tu uhtari; n-acãtsã earna n hoarã; earnã-vearã
(expr: dipriunã, cã eara earnã, cã eara vearã) yinea s-nã veadã cum him; n-acãtsã nã earnã mari (earnã greauã); tricu earna, tora intrãm tu primuvearã; tsi-ts curã narea?... di earnã... ti shtiu sh-di veara

§ earãnã (ĭá-rã-nã) sf erãni (ĭé-rãnĭ) – (unã cu earnã)
ex: shi earãnã (earnã) shi vearã

§ njadzã-earnã (njĭá-dzã-ĭár-nã) adv – mesea di earnã
{ro: miez de iarnă}
{fr: milieu de l’hiver}
{en: mid-winter}

§ irnedz (ir-nédzŭ) vb I irnai (ir-náĭ), irnam (ir-námŭ), irnatã (ir-ná-tã), irnari/irnare (ir-ná-ri) – ãnj trec earna (tu-un loc); dipun cupiilor di oi (sh-di alti prãvdzã) di la munti toamna tra sã-sh treacã earna la cãmpu; arnedz, ernedz, airnedz
{ro: ierna, hiberna}
{fr: hiverner; passer l’hiver, hiberner}
{en: winter, hibernate}
ex: atsel an irnai (nj-tricui earna) tu Mãgirii; niscãntsã irnarã (sh-tricurã earna) la noi, niscãntsã aljurea

§ irnat (ir-nátŭ) adg irnatã (ir-ná-tã), irnats (ir-nátsĭ), irnati/irnate (ir-ná-ti) – tsi ari tricutã earna iuva; arnat, ernat, airnat
{ro: iernat, hibernat}
{fr: hiverné; passé l’hiver, hiberné}
{en: wintered, hibernated}

§ irnari/irnare (ir-ná-ri) sf irnãri (ir-nắ-ri) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva irneadzã iuva; arnari, ernari, airnari
{ro: acţiunea de a ierna, de a hiberna; iernare, hibernare}
{fr: action de hiverner; de passer l’hiver, de hiberner}
{en: action of wintering, of hibernating}
ex: irnarea (tritsearea-a earnãljei) tu-atsea hoarã nj-adusi mari zãrari

§ airnedz (a-ir-nédzŭ) vb I airnai (a-ir-náĭ), airnam (a-ir-námŭ), airnatã (a-ir-ná-tã), airnari/airnare (a-ir-ná-ri) – (unã cu irnedz)
ex: dusi di-sh li airnã (dusi di li featsi si-sh treacã earna)

§ airnat (a-ir-nátŭ) adg airnatã (a-ir-ná-tã), airnats (a-ir-nátsĭ), airnati/airnate (a-ir-ná-ti) – (unã cu irnat)

§ airnari/airnare (a-ir-ná-ri) sf airnãri (a-ir-nắ-ri) – (unã cu irnari)

§ arnedz (ar-nédzŭ) vb I arnai (ar-náĭ), arnam (ar-námŭ), arnatã (ar-ná-tã), arnari/arnare (ar-ná-ri) – (unã cu irnedz)
ex: earna-aestã va arnãm (va u tritsem earna) tu a Sãrunãljei; arnai ghini estan

§ arnat (ar-nátŭ) adg arnatã (ar-ná-tã), arnats (ar-nátsĭ), arnati/arnate (ar-ná-ti) – (unã cu irnat)
ex: noatinj arnats (tsi tricurã earna)

§ arnari/arnare (ar-ná-ri) sf arnãri (ar-nắ-ri) – (unã cu irnari)

§ ernedz (ĭer-nédzŭ) vb I ernai (ĭer-náĭ), ernam (ĭer-námŭ), ernatã (ĭer-ná-tã), ernari/ernare (ĭer-ná-ri) – (unã cu irnedz)

§ ernat (ĭer-nátŭ) adg ernatã (ĭer-ná-tã), ernats (ĭer-nátsĭ), ernati/ernate (ĭer-ná-ti) – (unã cu irnat)

§ ernari/ernare (ĭer-ná-ri) sf ernãri (ĭer-nắ-ri) – (unã cu irnari)

§ arniu (ar-níŭ) sn arniuri (ar-ní-urĭ) – dipunearea-a cupiilor di oi (sh-di alti prãvdzã) di la munti toamna tra sã-sh treacã earna la cãmpu; loclu iu sh-trec earna cupiili di oi dipusi di la munti; arnii, ariu, arii
{ro: iernatic, locul de iernat}
{fr: hivernage, quartier d’hiver}
{en: winter (of cattle), wintering quarters}
ex: dipun armãnjlji cu oili tu-arniu; armãnjlji ma njergu toamna tu-arniu; n-aflãm bun arniu; arniuri cãlduroasi; toamna aestã va dipunem tu arniulu a Lãsunlui; ma nu li-aflã bunlu cupiili tu arniu; njel tu-arniu nu-azghearã dot, jilos plãndzi-arniulu tot

§ arnii2/arnie (ar-ní-i) sf arnii (ar-níĭ) – (unã cu arniu)
ex: cucutici di pi cuprii, lja-ts gãljina, du-ti-arnii; altsã pit muntsã, altsã pit arnii

§ arnaret (ar-na-rétŭ) adg arnareatã (ar-na-reá-tã), arnarets (ar-na-rétsĭ), arnareati/arnareate (ar-na-reá-ti) – tsi easti di earnã
{ro: de iarnă}
{fr: hivernal}
{en: wintry}
ex: gortsã arnareati (di earnã)

§ arnatic (ar-ná-ticŭ) sn arnatitsi/arnatitse (ar-ná-ti-tsi) – lucrili di mãcari tsi sh-li bagã omlu di-unã parti di cu veara i toamna, tra s-li aibã earna; arnatcu
{ro: provizii de iarnă}
{fr: provision (aliments) d’hiver}
{en: winter supplies for the winter}
ex: vinji earna, va bãgari arnatic

§ arnatcu (ar-nát-cu) sn arnattsi/arnattse (ar-nát-tsi) – (unã cu arnatic)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

mesi/mese

mesi/mese (mé-si) sf fãrã pl – loclu (njedzlu) di nuntru a unui lucru; loclu tsi s-aflã tu idyea dipãrtari dit unã mardzini tu-alantã a lucrului (di la mardzinea dinsus pãnã la-atsea dinghios); partea-a truplui di om tsi s-aflã la nãltsimea-a buriclui (namisa di pãnticã shi stumahi); measi, chentru; nolgic, nolgiuc, njilgioc, njolgiuc, njoldzuc, njedz
(expr:
1: tsi curã tu mesi = tsi s-fatsi, cum sta lucrili;
2: nj-frãngu mesea = mi leagãn lishor sh-dultsi cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã, (tu imnari, giucari, cãntari) cãmãrusinda-mi; nj-fac cãtsãmãchi;
3: nu nj-u frãngu mesea = (i) hiu ahãntu linãvos cã nu voi necã s-mi-aplec; (ii) nu mi leagãn lishor sh-dultsi, cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã;
4: tu mesea di (adv) = nolgicã, nolgiuca, nolgiua, njilgioca, namisa, anamisa, nidzã, njidzã, nizã;
5: (atsel) dit mesi (adg) = (atsel) tsi s-aflã namisa di alti lucri; atsel tsi nu easti ni bun, ni arãu; nolgic, nulgican, nolgican, nolgiucan, njilgioc, njolgican, njilgiucan, njijlucan)
{ro: mijloc, centru, talie (mijlocul corpului)}
{fr: milieu, centre; taille (milieu du corps)}
{en: middle, center; waist}
ex: pãlatea a lui dit mesea (nolgica) di-amari; earam tu mesi (nolgica); stãtui tu mesi; lu tãlje pit mesi; di mesi tsimsi-apala; pisti mesi nj-angricã; nu sh-u frãndzi mesea
(expr: (i) nu sh-lu leagãnã truplu, gofurli; icã, (ii) easti multu linãvos); si strãndzi ta si sh-facã mesea (partea di ningã buric a truplui) njicã; u-acãtsã di mesi feata; atsel di mesi
(expr: nolgicanlu); el pri mesea sh-easti nsurat
(expr: el easti nsurat cu nolgicana); ãlj dzãsi a featãljei tsi curã tu mesi
(expr: tsi s-fatsi, cum sta lucrili); cari va s-facã multi dinãoarã, armãni tu mesi; cari ncalicã mula-a altui, s-dipuni tu mesea di cali

§ measi/mease (meá-si) sf fãrã pl – (unã cu mesi)
ex: hiljlu di measi (nolgicanlu)

§ mitsiu (mi-tsíŭ) sm fãrã pl – giumitatea dit-un lucru dispãrtsãt (tãljat) tu mesi; giumetã
{ro: o jumătate de}
{fr: une moitié de}
{en: a half of}
ex: nã fripsi sugiuc shi nã scoasi un mitsiu (unã giumitati di) di yin

§ njedz (njĭédzŭ) sn njedzuri (njĭé-dzuri) – partea di nai ma nuntru a unui lucru; partea ma moali (dit mesi) di nuntru a cãrvealiljei di pãni; partea di nuntru (dit mesi) a yimishilor;

(expr: njedzlu-a loclui = pãtatã, cartofi, cumpiri, curcaci, bãrboalji, etc.)
{ro: miez}
{fr: mie du pain, pulpe des fruits}
{en: crumb (of loaf, as opposed to crust), pulp (of fruit)}
ex: io mãc njedzlu sh-tini cuãli; mizia chipirã niheamã di njedz cu lapti; nutsli-aesti nu au njedz; cutsea njedzlu-a loclui
(expr: pãtatã) sh-mãca

§ njadzã- (njĭá-dzã-) prifixu – zbor tsi s-adavgã nãintea-a altui zbor tra s-aspunã “loclu dit mesea-a lui”; loclu tsi s-aflã la giumitatea di-un lucru; tu mesea di; misu-, namisa di; nolgica di; njidzã, nidzã, njizã, nolgica, namisa, anamisa, pintru, ntrã
{ro: mijloc de, miez de, etc.}
{fr: mi-, au milieu de}
{en: mid-, middle of}

§ njidzã-1 (njí-dzã) prifixu – (unã cu njadzã-)

§ njidzã2 (njí-dzã) adv – tu mesea di, namisa di, anamisa di, pintru
{ro: la mijloc, printre}
{fr: parmi, au milieu}
{en: among, middle of}

§ nidzã-1 (ní-dzã) prifixu – (unã cu njadzã-)

§ nidzã2 (ní-dzã) adv – (unã cu njidzã2)
ex: escu sh-io nidzã di elj (tu mesea-a lor, namisa di elj)

§ njizã-1 (njí-zã) adv – (unã cu njadzã-)
ex: imnã pi njizã-cali (mesea di cali); tu njizã-cali (tu mesea di cali) lj-ishirã furlji; cãldurã di njizã-dzuã (mesea di dzuã)

§ njizã2 (njí-zã) adv – (unã cu njidzã2)
ex: njizã (anamisa di) elj; njizã (namisa di) alanti

§ misu- (mi-su) prifixu – (unã cu njadzã-)

§ misu-arosh (mi-sŭa-róshĭŭ) adg misu-aroshi/misu-aroshe (mi-sŭa-ró-shi), misu-arosh (mi-sŭa-róshĭ), misu-aroshi/misu-aroshe (mi-sŭa-ró-shi) – tsi easti pi giumitati arosh
{ro: semi-roşu}
{fr: à moitié rouge}
{en: half red}
ex: niori murdzi shi misu-arosh (pi giumitati arosh)

§ misuhori/misuhore (mi-su-hó-ri) sf misuhori (mi-su-hórĭ) – loclu gol (migdanea) dit mesea-a hoarãljei iu s-adunã laolu (s-gioacã Dumãnitsli i dzãlili pisimi, s-facã muabeti la cafineadz, s-acumpãrã lucri di la duchenj, etc.); mesea di hoarã; piatsã, for, codru
{ro: piaţă}
{fr: place (milieu) d’un village}
{en: market place, village square}
ex: esh featã tu misuhori (mesea di hoarã); di-aclotsi trapsi tu misuhori; tu misuhori, di zbor-zbor, acãtsã cu alts sots a lui, aclo iu tãlja groasi, si-sh alavdã muljarea; yini seara paplu di misuhori shi caftã measã

§ misimeri/misimere (mi-si-mé-ri) sf misimeri (mi-si-mérĭ) – dizvursirea tsi sh-u fatsi omlu tu mesea-a dzuãljei (dupã measa di prãndzu, cãndu s-tindi sh-lu furã niheamã somnul, ninti ca sã nchiseascã lucru di dupã prãndzu)
{ro: siestă după masa de prânz}
{fr: sieste qu’on fait d’ordinaire vers midi dans les pays chauds}
{en: siesta, nap made usually after noon lunch}

§ mishacã (mi-shĭá-cã) sm, sf, adg mishacã (mi-shĭá-cã) mishats (mi-shĭátsĭ), mishatsi/mishatse (mi-shĭá-tsi) – atsel dit mesi; atsel tsi s-aflã namisa di alti lucri; atsel tsi s-aflã tu mesi (namisa di-atselj ma mãri, ma bunj, etc, di-unã parti, sh-di-atselj ma njits, ma-arãi, etc. di-alantã); mijacou, nulgican, nolgic, nolgican, nolgiucan, njolgican, njilgiucan, njijlucan
{ro: mijlociu}
{fr: qui est au milieu}
{en: the one in the middle}
ex: atumtsea vinji mishacã (nolgicanlu) shi-lj dzãsi

§ mijacou (mi-jĭa-cóŭ) sm, sf, adg mijacouã (mi-jĭa-có-ŭã), mi-ja-coi (mi-jĭa-cóĭ), mijacouã (mi-jĭa-có-ŭã) – (unã cu mishacã)

§ misochir (mi-só-chirŭ) adg misochirã (mi-só-chi-rã), misochiri (mi-só-chirĭ), misochiri/mi-sochire (mi-só-chi-ri) – tsi easti tu ilichia di mesi, namisa di tinir sh-aush; tsi nu easti nitsi tinir, ma nitsi aush
{ro: de etate mijlocie}
{fr: qui est entre deux âges}
{en: middle age}
ex: dupã aush yinea altsã misochiri (oaminj ma tiniri)

§ misotriv (mi-só-trivŭ) adg misotrivã (mi-só-tri-vã), misotrivi (mi-só-trivĭ), misotrivi/mi-sotrive (mi-só-tri-vi) – (lucru) tsi easti tu mesi, nitsi bun ma nitsi-arãu; (om) tsi nu para easti dishteptu
{ro: mediocru}
{fr: médiocre}
{en: mediocre}

§ misit (mi-sítŭ) sm misits (mi-sítsĭ) – omlu tsi s-bagã namisa di altsã oaminj tra si s-aducheascã (tsi caftã s-li ndreagã lucrili, tsi lj-adutsi deadun, omlu tsi vindi cu omlu tsi va s-acumpãrã tsiva, tsi caftã si s-aducheascã trã tinjia-a lucrilor tsi s-vindu i s-acumpãrã tu-unã alishvirishi, etc.); sãmsar
{ro: misit, intermediar}
{fr: médiateur, entremetteur, courtier, agent}
{en: mediator, intermediary, broker, agent}
ex: un misit nj-aflã nã casã mushatã ma scumpã; mi-arãsi, nj-trapsi cãlupea misitlu

§ misitii/misitie (mi-si-tí-i) sf misitii (mi-si-tíĭ) – lucrul tsi-l fatsi un misit; atsea cu tsi easti pãltit misitlu dupã tsi sh-fatsi lucrul; sãmsãrlichi
{ro: misitie}
{fr: médiation, courtage}
{en: mediation, brokerage}
ex: fatsi misitii; nu plãtii misitia tsi lj-u vream; nu-nj lo multu misitii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

noapti/noapte

noapti/noapte (nŭáp-ti) sf noptsã (nóp-tsã) – chirolu tsi fatsi scutidi nafoarã (dupã-ascãpitata-a soarilui, pãnã la data-a lui di-alantã dzuã tahina);
(expr:
1: noapti bunã = ghinuiri tsi sh-u fac oaminjlji cãndu s-dispartu seara;
2: om di-a noaptiljei; om ca noaptea = om arãu, fur, chisãgi, furcudar;
3: mi scol cu noaptea n cap = mi scol multu di tahina, dit hãryii, cãndu easti ninga noapti nafoarã;
4: noapti sh-dzuã = tut chirolu, nicurmat, fãrã astãmãtsiri;
5: noaptea, u fac dzuã; fac dzua, noapti = lucredz dipriunã, dip canda lucredz, noapti sh-dzuã)
{ro: noapte}
{fr: nuit}
{en: night}
ex: clocea albã cãndu yini, puljlji tuts lj-arãspãndeashti, clocea lai-lj lja la sini shi cu vreari lj-anvileashti (angucitoari: noaptea shi dzua); tsi-s dauã surãri tsi nu pot si s-veadã? (angucitoari: dzua shi noaptea); suntu dauã surãri dzeamini, una-i tut jilitã, alantã-i hãrsitã (angucitoari: dzua shi noaptea); noaptea-atsea, bãstisirã furlji casa-a lor; tu oara a noaptiljei (cãndu fãtsea ninga noapti); dzua fudzi di njelj sh-noaptea arãstoarnã boulu; easti om di-a noaptiljei
(expr: om arãu, furcudar); easti lai ca noaptea
(expr: om arãu)

§ astã-noapti (ás-tã-nŭáp-ti) sf fãrã pl – noaptea tsi yini tu dzua tsi zburãm; noaptea tu cari n-aflãm cãndu zburãm; aestã searã; aestã noapti
{ro: în noaptea aceasta}
{fr: cette nuit}
{en: this night, tonoght}

§ njadzã-noapti1/njadzã-noapte (njĭá-dzã-nŭáp-ti) sf, adv – tu mesea di noapti; oara 12 di noapti; njadzã-noptsã
{ro: miezul nopţii}
{fr: minuit}
{en: midnight}
ex: eara njadzã-noapti; oara njadzãnoapti; njadzã-noapti avea tricutã; vinj njadzã-noapti

§ Njadzãnoapti2/Njadzãnoapte (Njĭá-dzã-nŭáp-ti) sf, adv fãrã pl – partea tsi nu u veadi soarili vãrnãoarã; Nordu
{ro: Miazănoapte}

{fr: Nord}
{en: North}
ex: cãtrã Njadzãnoapti ascapirã

§ njadzã-noptsã (njĭá-dzã-nóp-tsã) sf pl, adv – (unã cu njadzã-noapti1)
ex: cãtrã njadzã-noptsã (cãtã tu oara 12 noaptea); aviglje pãnã njadzã-noptsã; si scoalã di njadzã-noptsã
(expr: dit hãryii)

§ nuptedz (nup-tédzŭ) vb I nuptai (nup-táĭ), nuptam (nup-támŭ), nuptatã (nup-tá-tã), nuptari/nuptare (nup-tá-ri) – mi-acatsã noaptea tu-un loc; nj-trec noaptea iuva; chindruescu noaptea iuva
{ro: înnopta}
{fr: être surpris par la nuit; passer la nuit}
{en: be overtaken by the night; spend the night}
ex: nu vrurã s-nupteadzã (s-treacã noaptea) la hani; eara nuptã (lu-acãtsã noaptea) n cali

§ nupteadzã (nup-teá-dzã) vb I unipirs nuptã (nup-tắ), nupta (nup-tá), nuptatã (nup-tá-tã), nupta-ri/nuptare (nup-tá-ri) – cadi noaptea; s-fatsi noapti;
(expr: iu nupteadzã, nu va s-apir = fug multu agonja)
{ro: se înnoptează}
{fr: tomber la nuit}
{en: night is setting in}
ex: earna nupteadzã (s-fatsi noapti) tu shasili

§ nuptat1 (nup-tátŭ) adg nuptatã (nup-tá-tã), nuptats (nup-tátsĭ), nuptati/nuptate (nup-tá-ti) – (un) tsi lu-acãtsã noaptea tu-un loc; cari sh-tricu noaptea iuva; cari chindrui noaptea iuva
{ro: înnoptat}
{fr: qui a été surpris par la nuit; qui a passé la nuit}
{en: who is overtaken by the night; who has spent the night}

§ nuptari/nuptare (nup-tá-ri) sf nuptãri (nup-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nupteadzã
{ro: acţiunea de a înnopta}
{fr: action d’être surpris par la nuit; de passer la nuit)}
{en: action of being overtaken by the night; of spending the night}

§ nuptatã (nup-tá-tã) adv – oara tsi cadi noaptea; nuptat
{ro: căderea nopţii}
{fr: vers la nuit; à la tombée de la nuit}
{en: toward the night, at night}

§ nuptat2 (nup-tátŭ) adv – (unã cu nuptatã)
ex: nãinti di nuptatã (nãinti ca s-cadã noaptea); agiumsim nuptat (oara tsi featsi noapti) tu unã hani

§ ãnuptedz (ã-nup-tédzŭ) vb I ãnuptai (ã-nup-táĭ), ãnuptam (ã-nup-támŭ), ãnuptatã (ã-nup-tá-tã), ãnupta-ri/ãnuptare (ã-nup-tá-ri) – (unã cu nuptedz)
ex: ãnuptãm Bucureshti, apirim Mãgirii

§ ãnupteadzã (ã-nup-teá-dzã) vb I unipirs ãnuptã (ã-nup-tắ), ãnupta (ã-nup-tá), ãnuptatã (ã-nup-tá-tã), ãnuptari/ãnuptare (ã-nup-tá-ri) – (unã cu nupteadzã)

§ ãnuptat1 (ã-nup-tátŭ) adg ãnuptatã (ã-nup-tá-tã), ãnuptats (ã-nup-tátsĭ), ãnuptati/ãnuptate (ã-nup-tá-ti) – (unã cu nuptat1)

§ ãnuptari/ãnuptare (ã-nup-tá-ri) sf ãnuptãri (ã-nup-tắrĭ) – (unã cu nuptari)

§ ãnuptatã (nup-tá-tã) adv – (unã cu nuptatã)

§ ãnuptat2 (nup-tátŭ) adv – (unã cu nuptatã)
ex: ãnuptat ghini agiumsim tu-unã hani; ãnuptat nj-adusi sihãrichea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

Not3

Not3 (nótŭ) sm fãrã pl – partea cãtrã iu s-veadi soarili njadzã-dzuã shi dupã prãndzu; vimtul caldu shi uscat tsi bati di cãtrã Sud (Not); Sud; iug
{ro: austru, vânt din sud}
{fr: vent sec du sud}
{en: dry wind from the South}
ex: suflã notlu sh-easti caldu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

oarã

oarã (ŭá-rã) sf ori (órĭ) –
1: lundzimea di chiro tsi easti isea cu 60 di minuti i a 24-a parti dit unã dzuã (cu noapti cu tut); sãhati, sãati, sati;
2: hãlatea tsi-aspuni chirolu; sãhati, sãhat, sãati, sati, uruloyi;
3: chirolu tsi easti aspus di-aestã hãlati; sati, sãhati, chiro;
4: atsea (lundzimea) tsi-aspuni cãt chiro lja tra si s-facã un lucru (misuratã cu sãhãtsli, dzãlili, meshlji, etc.); chiro, zãmani, vãcãti;
5: apuhii, ipuhii, arasti;
6: uritsã, stih, stic, stigmii, tenghi;
7: catiun di locurli (protlu, andoilu, etc.) dit un bair di lucri tsi s-au faptã chiola i va si s-facã ma nclo; datã, hopã, aradã, cali;
(expr:
1: bag oarã, nj-bag oara = mutrescu cu multã cãshtigã (tra s-ved cum lipseashti shi s-nj-aduc ghini aminti ma nãpoi); ved, mutrescu, pãrãtirsescu; nj-bag mintea; nj-am cãshtiga;
2: ori; escu cu oara; escu cu orli = (i) cumbuloyi; (ii) aeari, nj-hiu tu-aeari; (iii) atsea tsi ari atsel tsi easti acãtsat di “buni” (di-“arali”, di hulii, di fãrfudz, di zurleatsã, etc. fãrã sã-lj si parã cã ari vãrã cãbati) sh-fatsi lucri tsi nu suntu di-aradã; hiu cu fãrfudz, cãprici; cãpritsusescu;
3: va-nj yinã oara (sh-a njia) = va-nj yinã arada (sh-a njia);
4: (s-aibã) oara bunã = sã-lj si ducã lucrili ambar;
5: (sã-lj yinã) oara lai = s-nu-lj hibã cu tihi, s-patã tsiva, s-nu-lj si ducã lucrili ambar;
6: cari s-u-aducã oara = ma s-tihiseascã, ma s-yinã oara ca s-hibã ananghi;
7: ca parti dit un adverbu (ma nu ca zbor ahoryea, cum easti, bunãoarã, cãndu zborlu oarã ari noima di sãhati): (i) unãoarã, unoarã, nãoarã = aoa sh-un chiro; un chiro, unã zãmani; itsi chiro s-hibã; caishti cãndu; etc.; (ii) diunãoarã, diunoarã, dinãoarã, dinoarã, truoarã, trãoarã, troarã, tuoarã = tu niheamã di-oarã; fãrã nitsiunã amãnari; unãshunã, dinãcali, diunãcali; (iii) dãnãoarã = un chiro tsi-ari tricutã sh-ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; vãrnãoarã; (iv) vãrnãoarã, vãrãoarã, vãrnoarã, vãroarã, dãnãoarã = un chiro tsi nu va s-yinã putes; putes; (v) ori, ori (ori-ori); niscãntiori, nãscãntiori, cãtivãrnãoarã, cãtivãrnoarã, cãtivãrãoarã, cãtivãroarã, cãtiunãoarã, cãtiunoarã, cãtinãoarã, cãtinoarã = nu tut chirolu ma di cãndu-cãndu; un chiro trãninti (di ma nclo) ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; (vi) nitsiunãoarã, nitsiunoarã, nitsidãnãoarã, vãrnãoarã, vãrnoarã, vãrãoarã, vãroarã, barunoarã, barunãoarã = un chiro tsi nu va s-yinã putes; pute, putes; (vii) oarã di oarã = ea tora cãt easti si s-facã, dit un stih tu altu; unãshunã, dinãoarã, dinãcali; etc.; (viii) tora di oarã = tu-aestã oarã; tora, oara-aestã; tr-aestã stigmii; torea, amu, amush, acush, acmotsi; (ix) di oarã; trã tora di oarã = tr-aestã stigmii; trã tora, trã dip tora, tr-aestã aradã; (x) di oarã tsi = cum, cã, di itia cã, etc.; (xi) cu oara = nu amãnat; fãrã s-amãnã; tamam cãndu lipseashti; etc.; (xii) oara-a oarãljei = tamam chirolu cãndu lipseashti fãtseari lucrul)

{ro: oră, ceas, timp, ocazie, moment, clipă}
{fr: heure, montre, pendule, temps, occasion, instant, moment, pour le moment, clin d’oeil}
{en: hour, watch, clock, time, occasion, instant, moment, for the time being}
ex: suflit nu-am sh-ca yii adilj (angucitoari: oara, hãlatea tsi-aspuni oara, chirolu); njicã-i ca cucoashi sh-mintea u-ari ca nã moashi (angucitoari: oara, hãlatea tsi-aspuni oara, chirolu); tsi oarã s-hibã tora (tsi sãhati, cãt dzãtsi oara di la mãnã)?; mãni, tu optu oara (sãhatea), va s-njardzim; ca trei ori (sãhãts) cali cu cicioarili; cama di unã oarã (ma multu chirolu di-unã sãhati) cu oara (hãlatea tsi-aspuni chirolu); pi stizmã avea unã oarã-aspindzuratã (uruloyi); mutrea-lj oara (sãhatea) din sin; easti oara (60 minuti) di cãndu i ndreaptã; unã oarã (chiro di 60 minuti) cu oara (hãlatea tsi-aspuni oara) feci; tsi-adutsi oara, nu-adutsi anlu; lj-aflash oara (chirolu, ipuhia), lji scoasish chealea; nviscuts cu stranji noauã sh-cu ori (hãlãts tsi-aspun chirolu) di gushi; lj-yini oara (chirolu, sticlu) tra si-sh moarã; nivinjitã oara (chirolu), nu creapã oala; ma nu treatsi oarã multã (chiro multu); nu-lj dau oarã (chiro); sh-cãrnoasã, sh-lãptoasã shi cu oara acasã; s-yinã cu oara (nica di-agonja) acasã; cu oarã, agiumsi asudat; dupã oarã putu s-lji spunã; fudzim pãnã avem oarã (cãt avem chiro); nchisi deadoara Tsandzacuchi, oarã (tu chiro di, cãndu fãtsea ninga) noapti; altã oarã (scriat shi altãoarã) nu-aflãm ahtari oarã (ipuhii, arasti); carishti cum u-adusi oara (apuhia, chirolu, tihea); nu-ts da vãr “bunã-ts oarã”; ma, trã oarã (tora, aestu stic, aestã stigmii, tenghi, minutã) nu-i acasã; di oarã tsi (di itia cã, cum, cã) nveasta nj-chirush; ashtipta oarã-di-oarã
(expr: ashtipta s-yinã unãshunã, dit un stic tu altu); lj-aflã oara (sãhatea, sticlu, minuta); di oarã (trã tora hiu ghini); di oarã (trã tora) agiundzi; vinji oara-a oarãljei (tamam chirolu cãndu lipseashti fãtseari lucrul); ori, ori va (cãndu-cãndu va), ori, ori nu (cãndu-cãndu nu); ori, ori (di cãndu-cãndu) nj-yini s-plãngu, ori, ori (di cãndu-cãndu) tra s-arãd; ori, ori (di cãndu-cãndu) s-alãchea di mini sh-mi diznjirda; ori, ori (di cãndu-cãndu) chirea; ori, ori (di cãndu-cãndu) lishina; calea oarã nu ari (nu shtii cãt chiro va tsã u caftã calea s-u fats); lu scoasi cu fatsa albã di oara aestã (trã tora, aestã aradã); fudz di oarã slabã tra s-u-ai fatsa albã; di oara-aestã (trã tora, aestã aradã) s-lu ljirtãm; vrui nã oarã (prota datã, hopã), vrui dauã ori (hopi), vrui sh-ahãnti sãrbãtori; prota oarã (aradã) nj-ascãpã, a treia oarã (aradã) lu-acãtsai; sh-io va-ts fac vãrã bunãteatsã, cari s-u-aducã oara
(expr: ma s-yinã oara ca s-hibã ananghi); dzãnili nu-lj bãgarã oara (nu aduchirã, nu vidzurã, nu pãrãtirsirã); tsi treatsi prit hoarã sh-nu-lj bagã cãnjlji oarã (nu-aduchescu cãnjlji)? (angucitoari: negura); bagã-lj oarã! (ai-tsã ghini cãshtiga, mutrea-l ghini!); oarã bunã (cali bunã, calea-ambar, s-vã si ducã lucrili ambar) gionj!; s-dusi, oarã bunã (calea-ambar), cu Dumnidzã nãinti; iu, oarã bunã? (iu vdzits?, calea-ambar); cã-lj fu oara lai (cã nu-avu dip tihi, di pãtsã nipãtsãtili); iu s-mi duc ahtari oarã? (ahtari chiro urut); ficiorlu sh-vinji tu ori (aeari); aushlu li ca umplu putsãn di fricã, ma troarã sh-vinji tu ori (aeari); nu-i tu ori (nu-i tu bunili; icã, nu-i tu-aeari); cu oara (cu fãrfudz) easti; mirili suntu cu orli (cu fãrfudzli, cu cãpricili); lu-acãtsarã orli (zurleatsa, huliili, uryiili); easti cu oara (s-alãxeashti multu); dupã cum ãlj yin orli (cãpricili)

§ njadzã-oarã (njĭá-dzã-ŭá-rã) adv – cãtã tu oara tsi bati toaca; cãtã tu-amurdzitã
{ro: spre seară}
{fr: vers l’heure quand on dit l’Angelus; vers le soir}
{en: toward evening}

§ uritsã (u-rí-tsã) sf uritsã (u-rí-tsã) – chiro multu shcurtu, cãt s-dai cu peana di oclju; oarã, stic, stih, stigmii, hopã, tenghi, minutã, minut;
(expr: tu uritsa (adv) = diunãoarã, unãshunã, dinãcali, etc.)
{ro: clipă}
{fr: clin d’oeil, instant}
{en: instant, moment}
ex: truplu a luplui tu uritsã
(expr: dinãoarã) si umplu di arãnj; uritsa (sticlu, oara, minuta) cãndu litii di-acasã

§ paraoarã (pá-ra-ŭá-rã) adv – tsi s-fatsi ma amãnat (di cum eara di-aradã si s-facã); dupã tsi treatsi oara shtiutã i astãsitã (ca si s-facã un lucru); multu-amãnat; paraurã, tãrdzãu, amãnat, amnat, tardu, ãntardã, ntardu
{ro: (prea) târziu}
{fr: (trop) tard}
{en: (too) late}
ex: vinji noaptea, paraoarã (amãnat, multu-amãnat)

§ paraurã (pa-rá-u-rã) adv – (unã cu paraoarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

pãlescu1

pãlescu1 (pã-lés-cu) vb IV pãlii (pã-líĭ), pãleam (pã-leámŭ), pãlitã (pã-lí-tã), pãliri/pãlire (pã-lí-ri) –
1: pãrlescu, pãrjescu, ardu;
2: arushescu (la fatsã), ngãlbinescu (la fatsã);
3: mãrãnghisescu, vishtijescu, bãstruescu
{ro: pârli, arde; roşi (la faţă); veşteji, păli}
{fr: flamber, brûler; roussir (viande), rougir (face); fâner, pâlir}
{en: burn slightly, brown (meat), blush (face), wither, fade (flowers), pale}
ex: i tamam njadzã-vearã, dugoarea pãleashti (pãrleashti, ardi); pãlea (pãrlea) lãpudzli la pira-a foclui; mi-ardi, mi pãleashti, featã tu siferi; pãli (arushi) pãn di ureclji; frãndzãli acãtsarã s-pãleascã (s-mãrãnghiseascã); luna pãleashti (ngãlbini) ca turta di tsearã; bruma u pãleashti (vishtijashti); pãli (ngãlbini) di fricã; cãndu-lj dzãsh atseali zboarã, pãli (ngãlbini) shi s-featsi ca turta di tsearã

§ pãlit1 (pã-lítŭ) adg pãlitã (pã-lí-tã), pãlits (pã-lítsĭ), pãliti/pãlite (pã-lí-ti) –
1: pãrlit, pãrjit, arsu;
2: arushit (la fatsã), ngãlbinit (la fatsã);
3: mãrãnghisit, vishtijit, bãstruit
{ro: pârlit, ars; roşit (la faţă); veştejit, pălit}
{fr: flambé, brûlé; roussi, fâné}
{en: burned slightly, browned (meat), blushed, withered}
ex: earba treamburã pãlitã (arsã di soari); turtsãlj armãn pãlits (galbinj la fatsã); muljarea aestã-i pãlitã (harishi); u vidzush tsi pãlitã (harishi) eara nveasta aestã?

§ pãliri1/pãlire (pã-lí-ri) sf pãliri (pã-lírĭ) –
1: pãrliri, pãrjiri, ardeari;
2: arushiri (la fatsã), ngãlbiniri (la fatsã);
3: mãrãnghisiri, vishtijiri, bãstruiri
{ro: acţiunea de a pârli, de a arde, de a roşi la faţă, de a veşteji, de a păli; pârlire, ardere; roşire (la faţă); veştejire}
{fr: action de flamber de brûler, de roussir, de fâner, de pâlir}
{en: action of burning, of browning, of withering, of fading, of paling}

§ pãrlescu1 (pãr-lés-cu) vb IV pãrlii (pãr-líĭ), pãrleam (pãr-leámŭ), pãrlitã (pãr-lí-tã), pãrliri/pãrlire (pãr-lí-ri) – (unã cu pãlescu1)

§ pãrlit1 (pãr-lítŭ) adg pãrlitã (pãr-lí-tã), pãrlits (pãr-lítsĭ), pãrliti/pãrlite (pãr-lí-ti) – (unã cu pãlit1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

pitruniclji/pitruniclje

pitruniclji/pitruniclje (pi-tru-ní-clji) sf pitruniclji/pitruniclje (pi-tru-ní-clji) – agru-pulj (cãftat multu di-avinãtori), mari cãt un pilister, cu peanili murni-pestri pi pãltãri, ca cinusha pi cheptu shi albi pi pãnticã, cari bãneadzã tu cãmpul cu grãni sh-tu pãduri pit tufi; piturniclji, pituriclji, peturiclji, piturichi, pirdic, pirdicã, tãlãndzã; (fig:
1: piturniclji = featã, vrutã; expr:
2: pitruniclji scriatã = featã mushatã;
3: gurã di pitruniclji = (om) tsi zburashti i cãntã mushat;
4: pulj di pitruniclji s-featsi = s-featsi afan, nividzut)
{ro: potârniche}
{fr: perdrix}
{en: partridge}
ex: cãntã cuclu sh-pitruniclja; aclo iu sh-bati puljlu veara sh-pitruniclja njadzã-veara

§ piturniclji/piturniclje (pi-tur-ní-clji) sf piturniclji/piturniclje (pi-tur-ní-clji) – (unã cu pitruniclji)

§ pituriclji/pituriclje (pi-tu-rí-clji) sf pituriclji/pituriclje (pi-tu-rí-clji) – (unã cu pitru-niclji)
ex: pituricljili au cicioarli-aroshi; lj-fudzi pituriclja (fig: vruta)

§ peturiclji/peturiclje (pe-tu-rí-clji) sf peturiclji/pe-turiclje (pe-tu-rí-clji) – (unã cu pitruniclji)

§ piturichi/pi-turiche (pi-tu-rí-chi) sf piturichi (pi-tu-ríchĭ) – (unã cu pitruniclji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

prãndzu1

prãndzu1 (prắn-dzu) sn prãndzuri (prắn-dzurĭ) –
1: oara 12 dit mesea di dzuã; njadzã-dzuã; njadzã-prãndzu, prãndzu-oarã, prãn-dzul mari;
2: measa tsi s-lja njadzã-dzua; mãcarea (ghela) di prãndzu;
(expr: shed pi prãndzu = stau la measã sh-mãc measa di prãndzu)
{ro: amiază; masa de prânz}
{fr: midi; repas de midi, dîner}
{en: noon; noon meal, lunch}
ex: prãndzu oarã (oara ti prãndzu, njadzã-dzuã) agiumsi; ti prãndzu oarã (njadzã-dzua); na-u sh-ursa, prãndzu oarã s-toarnã acasã; pãnã n prãndzul mari (oara trã prãndzãri, njadzã-dzuã); nã dzuã, prãndzu mari, tsi-lj tricu prit curcubetã a amirãlui?; din dzari pãnã n prãndzul mari; din prãndzul mari pãnã tu-a soarilui ascãpitari; avea heartã prãndzu (ghelã ti prãndzu) tra s-lã ducã prãndzu (measa di prãndzu); s-avea aprucheatã a prãndzului (oara trã prãndzãri); nã oarã pi stãmãnã shadi pi prãndzu
(expr: mãcã prãndzul) la noi; unã oarã dimneatsa fatsi trei ca dupã prãndzu; cãt vinji oara-a prãndzului, na tsi-u Dafna; ahurhirã s-lj-aducã prãndzu sh-tsinã; ma napoi ãl cljima pi prãndzu, cã s-featsirã oaspits bunj; prãndzul tsi va s-vã da amirãlu, cãndu va s-agiundzits acasã, easti cu fãrmac; cãndu bãgarã measã ti prãndzu; si scoalã feata, dupã tsi-apiri ghini, shi s-featsi dzua prãndzu; s-avea aprucheatã oara-a prãndzului; furã acljimats ti prãndzu aclo; dimãndã a hãngilui s-lã ndreagã un prãndzu; s-lji pitreacã prãndzul la agru; eara trãsh pri prãndzu
(expr: cãndu mãca ti prãndzu)

§ njadzã-prãndzu (njĭá-dzã-prắn-dzu) adv – tu oara-a prãndzului, njadzã-dzuã
{ro: la prânz}
{fr: à midi}
{en: at noon}

§ prãndzu2 (prắn-dzu) vb IV prãndzãi (prãn-dzắĭ), prãndzam (prãn-dzámŭ), prãndzãtã (prãn-dzắ-tã), prãndzãri/prãndzãre (prãn-dzắ-ri) – ljau measa di prãndzu; mãc ti prãndzu; mi tindu dupã measa di prãndzu tra s-dizvursescu, s-lu fur niheamã somnul; prãndzu, prãndu;
(expr: cu minciuna ngushti, multu s-prãndzã, ma nu shi s-tsinj = va pots s-lu-arãdz pri cariva unã oarã, multu-multu di doauã ori, ma nu sh-ma nãpoi, alanti ori)

{ro: prânzi; se repauza după masa de prânz}
{fr: prendre le repas de midi; se reposer à l’heure du midi}
{en: lunch; have the noon meal; take a rest after the noon lunch}
ex: sh-io va prãndzu (mãc ti prãndzu); va prãndzã (va mãts tri prãndzu, va prãndzãshti) la noi, cã vrei i cã nu vrei; prãndzãi ghini aseara; vinji oara s-prãndzã; discãrcarã sã s-discurmã shi s-prãndzã; prãndzãrã mushat-mushat, dizgiugarã boilji shi s-apusirã tu-aumbratã

§ prãndzãscu (prãn-dzắs-cu) vb IV prãndzãi (prãn-dzắĭ), prãndzam (prãn-dzámŭ), prãndzãtã (prãn-dzắ-tã), prãndzã-ri/prãndzãre (prãn-dzắ-ri) – (unã cu prãndzu2)

§ prãndu (prắn-du) vb IV prãndãi (prãn-dắĭ), prãndam (prãn-dámŭ), prãndãtã (prãn-dắ-tã), prãndãri/prãndãre (prãn-dắ-ri) – (unã cu prãndzu2)
ex: vrutã, bagã measa s-prãndu (s-prãndzãscu); va ta s-prãndã (prãndzascã) icã s-tsinã

§ prãndzãt (prãn-dzắtŭ) adg prãndzãtã (prãn-dzắ-tã), prãndzãts (prãn-dzắtsĭ), prãndzãti/prãndzãte (prãn-dzắ-ti) – cari ari mãcatã ti prãndzu; tsi s-ari teasã niheamã dupã measa di prãndzu
{ro: prânzit; repauzat după masa de prânz }
{fr: qui a pris le repas de midi; reposé à l’heure du midi}
{en: lunched; who had the noon meal; who took a rest after the noon lunch}
ex: vinjirã prãndzãts (mãcats ti prãndzu)

§ prãndzãri/prãndzãre (prãn-dzắ-ri) sf prãndzãri (prãn-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mãcã tri prãndzu
{ro: acţiunea de a prânzi; de a se repauza după masa de prânz prânzire}
{fr: action de prendre le repas de midi; de se reposer à l’heure du midi}
{en: action of lunching; of having the noon meal; of taking a rest after the noon lunch}
ex: easti oara trã prãndzãri (tra s-mãcãm trã prãndzu); ti ngustari, prãndzãri shi tsinã

§ prãndzescu (prãn-dzés-cu) vb IV prãndzii (prãn-dzíĭ), prãndzeam (prãn-dzĭámŭ), prãndzitã (prãn-dzí-tã), prãndziri/prãndzire (prãn-dzí-ri) – (unã cu prãndzu2)
ex: prãndzim (prãndzãm) Resnja, tsinãm Bituli; prãndzii ghini aseara

§ prãndzit (prãn-dzítŭ) adg prãndzitã (prãn-dzí-tã), prãndzits (prãn-dzítsĭ), prãndziti/prãndzite (prãn-dzí-ti) – (unã cu prãndzãt)
ex: nu escu prãndzit (prãndzã) pãnã tora

§ prãndzi-ri/prãndzire (prãn-dzí-ri) sf prãndziri (prãn-dzírĭ) – (unã cu prãndzãri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

pripun

pripun (pri-púnŭ) (mi) vb III shi II pripush (pri-púshĭŭ), pripuneam (pri-pu-neámŭ), pripusã (pri-pú-sã), pripuniri/pri-punire (pri-pú-ni-ri) shi pripuneari/pripuneare (pri-pu-neá-ri) – nj-spun pãrearea tsi u am (nj-dau cu mintea, urnipsescu lumea, etc.) trã cum si s-facã un lucru tra s-hibã ghini; nj-bag tu minti (apufãsescu) s-fac un lucru; hiu di pãreari (lugursescu, mindu-escu, pistipsescu, nj-u am, fãndãxescu, nj-da mintea, nj-cad pri shubei, am unã noimã, etc.) cã un lucru easti dealihea (easti bun, cã poati si s-facã, etc.)
{ro: propune; închipui, presupune, bănui}
{fr: proposer; supposer, soupçonner}
{en: propose; suppose, suspect}
ex: nã pripusim (minduim cã easti ghini, nã bãgãm tu minti) s-acãtsãm sclav un conjar; nã pripusim (lom apofasea, minduim cã easti ghini, nã bãgãm tu minti) s-intrãm njadzã-dzuã n hoarã; fãrã s-pripunã (s-mindueascã, s-cadã pi shubei cã easti) vãr piricul; multi-nj pripush (multi-nj bãgai tu minti) s-adar ma nu li-adrai

§ pripus1 (pri-púsŭ) adg pripusã (pri-pú-sã), pripush (pri-púshĭ), pripusi/pripuse (pri-pú-si) – (pãrearea, ideea) tsi u-ari shi sh-u da cariva, trã cum si s-facã un lucru tra s-easã ghini; (pãrearea, ideea) tsi u mindueashti cariva (tsi lugurseashti, pistipseashti, fãndãxeashti, etc.) cã un lucru easti dealihea (easti bun, cã poati si s-facã, etc.)
{ro: propus; închipuit, presupus, bănuit}
{fr: proposé; supposé, soupçonné}
{en: proposed; supposed, suspected}

§ pripuniri/pripunire (pri-pú-ni-ri) sf pripuniri (pri-pú-nirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pripuni tsiva
{ro: acţiunea de a propune; de a(-şi) închipui, de a presupune, de a bănui; propunere; închipuire, presupunere, bănuire}
{fr: action de proposer; de supposer, de soupçonner}
{en: action of proposing; of supposing, of suspecting}

§ pripunea-ri/pripuneare (pri-pu-neá-ri) sf pripuneri (pri-pu-nérĭ) – (unã cu pripuniri)

§ pripus2 (pri-púsŭ) sn pripusuri (pri-pú-surĭ) – sãmtsãrea tsi u-avem tu suflit shi ideea tsi nã treatsi prit minti cã atsea tsi videm (fãtsem i nã si spuni) nu easti dealihea (shi noi pistipsim cã lucrili suntu altã soi di cum li videm, li fãtsem i nã si spuni); shube, shubei, shubie, ergu, ipupsii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn