|
|
niscãntiori
niscãntiori (nis-cắn-ti-órĭ) adv – vedz tu niscãntu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: niscãntubuf
buf (búfŭ) sm buhi (búhĭ) – ma marli pulj di mpradã di noapti, tsi bãneadzã cu-avinarea di njits prici di pri loc, cu caplu shi cu ocljilj mãri; bufã, buhã; (fig: buf = (i) prostu, hazo, tivichel, glar, etc.; (ii) orbu)
{ro: bufniţă}
{fr: hibou}
{en: owl}
ex: tu cheari doarmi buflu alãvdat; vulturlu scoati buf, shi buflu vultur niscãntiori; casili-a lor suntu surpuri, mash buflu shadi tu nãsi; mari buf (fig: glar) hii; cap di buf; s-adunarã ornjilj tuts, di bãgarã buflu cap
§ bufã (bú-fã) sf bufi/bufe (bú-fi) – (unã cu buf)
ex: bufa nu veadi dzua; ca s-yinã bufa (fig: tsi undzeashti cu-unã bufã; glara) di ursã
§ buhã (bú-hã) sf buhi/buhe (bú-hi) – (unã cu buf)
cãndu
cãndu (cắn-du) adv – (ca ntribari) tu tsi oarã?; tu cari chiro?; chirolu tsi s-fatsi (tu cari va s-facã) tsiva; cundu, anda, nda;
(expr:
1: pri-cãndu (scriat shi pricãndu) = di cãndu;
2: di cãndu-cãndu; di cãndu, cãndu = nu tut chirolu ma ndauã ori mash; di oarã-oarã, ori-ori; niscãntiori, cãtivãrãoarã, cãtiunãoarã, etc.;
3: cãndu..., cãndu... = unãoarã..., altãoarã...; cãtivãrãoarã..., altãoarã...)
{ro: când}
{fr: quand, lorsque}
{en: (at the moment, time) when}
ex: cãndu (tsi oarã) s-dusi la el s-lu veadã?; ma cãndu, cãndu va murim? di cãndu (dit chirolu tsi) creapã dzua; cãndu (chirolu tsi) vrea s-yin la voi; cãndu
(expr: unãoarã) unã, cãndu
(expr: altãoarã) altã; di cãndu-cãndu
(expr: nu tut chirolu, mash cãtivãrãoarã) tritseam pri la casa-a lui; di cãndu, cãndu
(expr: di oarã-oarã) nã vreavã nãvãlea; nica pri-cãndu (di cãndu) eara
§ cundu (cún-du) adv – (unã cu cãndu)
§ canda1 (cán-da) adv – (unã cu cãndu)
ex: canda (cãndu) nu fudzi, grea-nj
§ anda (án-da shi an-dá) adv – (unã cu cãndu)
ex: anda (cãndu a) s-yinj, sã-nj dai hãbari; anda (cãndu) nu s-la; anda (cãndu) nu vrea; suntu mesh di dzãli di-anda (di cãndu) eu ducheam; anda (cãndu) eara satrazam Fuad-Pãshe
§ nda (ndá) adv – (unã cu cãndu)
ex: nda (cãndu) tu nani nj-lu culcai; nda (cãndu) nu-ascultsã
§ deanda (deán-da) adv, cong – di-anda, di cãndu, macã, dit oara tsi, etc.
{ro: de când}
{fr: depuis quand, depuis que}
{en: since}
ex: deanda (dit oara tsi; macã, cara) nu greshti; deanda (di cãndu) eara featã; deanda (di cãndu eara) njic, s-videa cãt shpirtu easti
§ danda (dán-da) adv, cong – (unã cu deanda)
§ cãntsido (cắn-tsi-dó) adv – cãndu (tsi) s-hibã; cantsido, cãnchishdo, cãntsi
cãti/cãte
cãti/cãte (cắ-ti) prip – (tu scriarea-a noastrã, zborlu easti, multi ori, ligat di zborlu tsi yini dupã el) zbor tsi aspuni numirlu di lucri di cari zburãm
{ro: câte}
{fr: à; par; quelque; etc.}
{en: how much, how many; a little of...; many of...: etc.}
ex: cãti cãts (tsi numir) vã yin a voauã, sh-cãti cãti (sh-tsi numir) a lor?; frãndzãli cad cãti unã (unã singurã, unã dupã-alantã); cãti un, un (un dupã-alantu) tuts tricurã; cãti unãoarã (tu scriarea-a noastrã: cãtiunoarã, cu noima “cãtivãrnoarã, niscãntiori, di oarã-oarã, di cãndu-cãndu, etc.”), nã lja dorlu di hoarã; la measã s-mãts cãti putsãn (unã njicã parti) di tuti, nu cãti multi (nu unã mari parti)
cãtivãrnãoarã
cãtivãrnãoarã (cã-ti-vãr-nã-ŭá-rã) adv – (tsi s-fatsi) nu tut chi-rolu ma di cãndu-cãndu; un chiro trãninti (di ma nclo) ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; cãtivãrnoarã, cãtivãrãoarã, cãtivãroarã, niscãntiori, nãscãntiori, cãtiunãoarã, cãtiunoarã, cãtinãoarã, cãtinoarã
{ro: căteodată, din când în când}
{fr: quelquefois, parfois, des fois}
{en: sometimes, from time to time}
ex: ashi-i omlu cãtivãrnãoarã (di cându-cându); cãtivãrnãoarã (niscãntiori) nu shtim tsi s-fãtsem
§ cãtivãrnoarã (cã-ti-vãr-nŭá-rã) adv – (unã cu cãtivãrnãoarã)
§ cãtivãrãoarã (cã-ti-vã-rã-ŭá-rã) adv – (unã cu cãtivãrnãoarã)
§ cãtivãroarã (cã-ti-vã-rŭá-rã) adv – (unã cu cãtivãrnãoarã)
§ cãtiunãoarã (cã-ti-u-nã-ŭá-rã shi cã-tĭu-nã-ŭá-rã) adv – (unã cu cãtivãrnãoarã)
ex: cãtiunãoarã nã lja dorlu di casã
§ cãtiunoarã (cã-ti-u-nŭá-rã shi cã-tĭu-nŭá-rã) adv – (unã cu cãtivãrnãoarã)
§ cãtinãoarã (cã-ti-nã-ŭá-rã) adv – (unã cu cãtivãrnãoarã)
§ cãtinoarã (cã-ti-nŭá-rã) adv – (unã cu cãtivãrnãoarã)
lunã1
lunã1 (lú-nã) sf lunj (lúnjĭ) shi luni/lune (lú-ni) –
1: lucrul tsi s-minã n tser deavãrliga loclui, tsi-l videm noaptea namisa di steali, multi ori ca un tserclju galbin tsi da lunjinã (deadun cu stealili) di videm noaptea;
2: chirolu tsi-lj lja a lunãljei s-neagã deavãrligalui di loc, di-aradã vãrã 29 di dzãli;
3: a doauãsprãdzatsea parti a anlui tsi ari di-aradã 30 i 31 di dzãli, afoarã di Shcurtul cari poati s-aibã 28 (sh-la patrulji anj, 29) di dzãli; mes;
(expr:
1: luna mplinã = luna cãndu s-veadi ntreagã (cã loclu s-aflã namisa di soari shi lunã, shi di pri loc s-veadi nreaga fatsã arucutoasã a lunãljei lunjinatã di soari);
2: luna noauã = luna cãndu s-aflã namisa di soari shi loc (cãndu di pri loc s-veadi mash fatsa-a ljei scutidoasã, nilunjinatã di soari);
3: (easti cu) luna pi cheptu (pi frãmti) = multu di multu mushat, cum nu ari altu tu lumi; cu steaua (soarili) pi frãmti;
4: ari lunã n cap = nu-ari dip peri ãn cap, easti chel, calvu;
5: cu luna easti = (om) tsi nu easti ashtirnut, tsi sh-alãxeashti mintea dit unã dzuã tu-alantã;
6: dzãna Lunã = unã dzãnã dit pãrmiti;
7: loari di lunã = unã lãngoari tsi s-aspuni la om cu cufurealã sh-arcoari)
{ro: lună (astrul); luna (de zile)}
{fr: lune; mois}
{en: moon; month}
ex: blid di mãrcat, pisti casã arcat (angucitoari: luna); suntu doi frats, s-avinã, s-avinã, shi nu pot si s-adunã (angucitoari: soarili sh-luna); dauã s-duc shi dauã sta, dauã giudicatã nu-au (angucitoari: soarili sh-luna); lunã, lunã noauã, dã-nj pãni cu oauã, sã nj-u bag tu mãnicã, sã nj-u mãc Dumãnicã; noaptea-aestã deadi luna; lunã bunã, agiutã-nj sã-nj mi scol; sh-noaptea avem lunjinã niscãntiori di la lunã; s-afireashti ca luna di soari; doauã luni shi doi sori; cum lutsea luna nafoarã; eara mushatã ca luna sh-ca soarili; aflã nã featã ca luna sh-ma mushatã; soarili sh-luna va-ts lunjineadzã calea, soarili sh-luna va tsã ndultseascã bana!; s-ti duts la dzãna Lunã; s-nã dats pi Marusha, alba lunã (albã ca luna); ahiursi si s-mãcã luna; chiru luna (nu s-veadi dip luna, cã easti acupiritã di-aumbra-a loclui); tricu unã lunã (un mes) di dzãli, tricurã dauã lunj (mesh); cãnjlj-alatrã ca la lunã; nveasta va-lj facã doi ficiori cu luna tu frãmti
(expr: multu di multu mushats)
§ lunarili/lunarile (lu-ná-ri-li) sf pl articulat – chirearea di sãndzi tsi u-ari unãoarã pi mes muljarea (cari easti tu ilichia tsi poati s-cadã greauã shi s-facã njits); arãdz, mes
{ro: menstruaţie}
niscãnti
niscãnti ori (nis-cắn-ti órĭ) adv – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz niscãntiori
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãniscãntu
niscãntu (nis-cắn-tu) adg, pr, num niscãntã (nis-cắn-tã), niscãntsã (nis-cắn-tsã), niscãnti/niscãnte (nis-cắn-ti) – tsi nu easti multu; tsi easti putsãn, mash unã parti dit un ãntreg; grai tsi caftã s-n-aspunã cã easti zborlu di ndoi (fãrã si spunã cãts) oaminj, lucri, etc.; un numir njic (doi, trei, patru…) di oaminj, lucri, etc.; nãscãntu, putsãn, niheamã, ndoi, ãndoi, nishti, nãshti
{ro: puţin, câţiva}
{fr: peu, quelque(s)}
{en: a little, a few, several}
ex: dupã niscãntã (putsãnã) oarã; niscãntsã (ndoi, nãshti) ljepuri ansãrirã dit ljanurã; si-lj da niscãnti (ndauã) oi; di niscãntili (di-atseali ndauã) prici; vidzui niscãnti (ndauã) muljeri tsi la stranji; cumpãrai niscãnti (nãshti) gutunji; niscãntsã (ndoi) vor, niscãntsã (ndoi) nu vor; lj-pitricui niscãnti (ndauã) zboarã di ni cãnjlji nu li mãcã
§ nãscãntu (nãs-cắn-tu) adg, pr, num nãscãntã (nãs-cắn-tã), nãscãntsã (nãs-cắn-tsã), nãscãnti/nãscãnte (nãs-cắn-ti) – (unã cu niscãntu)
ex: hearsim nãscãntu (niheamã) grãn; dã-nj nãscãntã (niheamã) pãni; vinjirã nãscãntsã (ndoi) oaminj
§ niscãntiori (nis-cắn-ti-órĭ) adv – (tsi nu s-fatsi tut chirolu ma) di oarã-oarã, di cãndu-cãndu; nãscãntiori, cãtivãrnãoarã, cãtivãrnoarã, cãtivãrãoarã, cãtivãroarã, vãrnãoarã, vãrnoarã, vãrãoarã, vãroarã, cãtiunãoarã, cãtiunoarã, cãtinãoarã, cãtinoarã
{ro: căteodată, din când în când}
{fr: quelquefois, parfois, des fois}
{en: sometimes, from time to time}
ex: niscãntiori (di cãndu-cãndu) nã es furlji n cali; niscãnti ori nã es (di cãndu-cãndu nã es; cãndu nã es, sh-cãndu nu nã es)
§ nãscãntiori (nãs-cắn-ti-órĭ) adv – (unã cu niscãntiori)
§ nishti/nishte (nísh-ti) adg, pr, num – grai tsi caftã s-n-aspunã cã easti zborlu di ndoi (fãrã si spunã cãts) oaminj, lucri, etc.; un numir njic (doi, trei, patru…) di oaminj, lucri, etc.; nãshti, neshti, ndoi, ãndoi, niscãntsã, nãscãntsã, tsiva
{ro: nişte, câţiva}
{fr: certain, quelques, quelque chose}
{en: several, a few}
ex: deadish la nishti (niscãntsã) oaminj; nj-vinjirã nishti oaminj; va tsã dau nishti (tsiva, niscãnti, ndauã) lucri; tu nishti (niscãntsã) arudz lu-aflarã bãgat; s-lj-acumpãrã nishti (tsiva) tutuni di la argãstir
oarã
oarã (ŭá-rã) sf ori (órĭ) –
1: lundzimea di chiro tsi easti isea cu 60 di minuti i a 24-a parti dit unã dzuã (cu noapti cu tut); sãhati, sãati, sati;
2: hãlatea tsi-aspuni chirolu; sãhati, sãhat, sãati, sati, uruloyi;
3: chirolu tsi easti aspus di-aestã hãlati; sati, sãhati, chiro;
4: atsea (lundzimea) tsi-aspuni cãt chiro lja tra si s-facã un lucru (misuratã cu sãhãtsli, dzãlili, meshlji, etc.); chiro, zãmani, vãcãti;
5: apuhii, ipuhii, arasti;
6: uritsã, stih, stic, stigmii, tenghi;
7: catiun di locurli (protlu, andoilu, etc.) dit un bair di lucri tsi s-au faptã chiola i va si s-facã ma nclo; datã, hopã, aradã, cali;
(expr:
1: bag oarã, nj-bag oara = mutrescu cu multã cãshtigã (tra s-ved cum lipseashti shi s-nj-aduc ghini aminti ma nãpoi); ved, mutrescu, pãrãtirsescu; nj-bag mintea; nj-am cãshtiga;
2: ori; escu cu oara; escu cu orli = (i) cumbuloyi; (ii) aeari, nj-hiu tu-aeari; (iii) atsea tsi ari atsel tsi easti acãtsat di “buni” (di-“arali”, di hulii, di fãrfudz, di zurleatsã, etc. fãrã sã-lj si parã cã ari vãrã cãbati) sh-fatsi lucri tsi nu suntu di-aradã; hiu cu fãrfudz, cãprici; cãpritsusescu;
3: va-nj yinã oara (sh-a njia) = va-nj yinã arada (sh-a njia);
4: (s-aibã) oara bunã = sã-lj si ducã lucrili ambar;
5: (sã-lj yinã) oara lai = s-nu-lj hibã cu tihi, s-patã tsiva, s-nu-lj si ducã lucrili ambar;
6: cari s-u-aducã oara = ma s-tihiseascã, ma s-yinã oara ca s-hibã ananghi;
7: ca parti dit un adverbu (ma nu ca zbor ahoryea, cum easti, bunãoarã, cãndu zborlu oarã ari noima di sãhati): (i) unãoarã, unoarã, nãoarã = aoa sh-un chiro; un chiro, unã zãmani; itsi chiro s-hibã; caishti cãndu; etc.; (ii) diunãoarã, diunoarã, dinãoarã, dinoarã, truoarã, trãoarã, troarã, tuoarã = tu niheamã di-oarã; fãrã nitsiunã amãnari; unãshunã, dinãcali, diunãcali; (iii) dãnãoarã = un chiro tsi-ari tricutã sh-ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; vãrnãoarã; (iv) vãrnãoarã, vãrãoarã, vãrnoarã, vãroarã, dãnãoarã = un chiro tsi nu va s-yinã putes; putes; (v) ori, ori (ori-ori); niscãntiori, nãscãntiori, cãtivãrnãoarã, cãtivãrnoarã, cãtivãrãoarã, cãtivãroarã, cãtiunãoarã, cãtiunoarã, cãtinãoarã, cãtinoarã = nu tut chirolu ma di cãndu-cãndu; un chiro trãninti (di ma nclo) ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; (vi) nitsiunãoarã, nitsiunoarã, nitsidãnãoarã, vãrnãoarã, vãrnoarã, vãrãoarã, vãroarã, barunoarã, barunãoarã = un chiro tsi nu va s-yinã putes; pute, putes; (vii) oarã di oarã = ea tora cãt easti si s-facã, dit un stih tu altu; unãshunã, dinãoarã, dinãcali; etc.; (viii) tora di oarã = tu-aestã oarã; tora, oara-aestã; tr-aestã stigmii; torea, amu, amush, acush, acmotsi; (ix) di oarã; trã tora di oarã = tr-aestã stigmii; trã tora, trã dip tora, tr-aestã aradã; (x) di oarã tsi = cum, cã, di itia cã, etc.; (xi) cu oara = nu amãnat; fãrã s-amãnã; tamam cãndu lipseashti; etc.; (xii) oara-a oarãljei = tamam chirolu cãndu lipseashti fãtseari lucrul)
para1
para1 (pá-ra) adv – zbor tsi caftã s-aspunã cã tsiva easti multu ma multu (ma mari, ma bun, etc.) dicãt lipseashti di-aradã s-hibã; pri, multu
{ro: prea}
{fr: trop}
{en: too, much too, over}
ex: omlu-aestu easti para bun (ma bun di cum lipseashti di-aradã s-hibã)
§ para2- (pá-ra-) prifixu – s-bagã nãintea-a unor zboarã (ma multu verbi), tra s-lã u alãxeascã noima; [adutsem aminti aoa cã: (i) ma multili ori (ma nu totna!) noima-a zborlui easti nvãrtushatã (atsea tsi easti si s-facã, s-fatsi ma multu dicãt lipseashti si s-facã); (ii) prifixul “para-” easti scriat di-aradã deadun cu zborlu (dispãrtsãt i nidispãrtsãt di zbor cu semnul “-“), mash cã, cãtivãrãoarã, prifixul sã ngrãpseashti ahoryea di verbu (cãndu ashi u va atsel tsi scrii – sh-atumtsea prifixul poati s-hibã lugursit sh-ca un adverbu – icã atumtsea cãndu un altu zbor s-aflã namisa di prifixu shi verbu); (iii) cãndu zborlu tsi yini dupã prifixu nchiseashti cu “a”, atumtea dauãli bots “a” (atsel dit bitisita-a prifixului, cu “a”-lu ditu nchisita-a zborlui) s-tuchescu deadun shi s-avdu (si ngrãpsescu) deadun; mash niscãntiori, cãndu ashi u va atsel tsi zburashti (icã ngrãpseashti, ca tu-unã puizii, bunãoarã), dauãli bots “a” armãn (s-avdu shi si ngrãpsescu) ahoryea; (iv) zborlu cu prifixu va-l bãgãm tu fumealja-a zborlui]
{ro: prefix care schimbă sensul cuvântului, de multe ori ca adverbul “para”}
{fr: prefixe, qui change le sens du mot, souvent avec le sens de “para”}
{en: prefix, that changes the meaning of the word, often giving the meaning of “para”}
vultur
vultur (vúl-turŭ shi vul-túrŭ) sm vulturi (vúl-turĭ shi vul-túrĭ) – pulj mari tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; ornji, aito, atsirã, utã, hutcã, hutã, stavrait, schiponj, ljipurar; (fig: vultur = un tsi easti ca un vultur, tsi easti gioni, i lemargu, i sharcu, etc.)
{ro: vultur}
{fr: vautour, aigle}
{en: eagle, vulture}
ex: s-aleapidã vulturlu tu nior shi-sh pashti ocljilj divarliga; pri leshuri nu vedz vulturi, iu sh-fac cuibu mash vulturlji; s-fãtsea un vultur shi lu-agudea cu dintana; na-lj shi vulturlji iu s-aurnjescu pri gioni s-lu mãcã; doi vulturi timsirã ãrãchili, s-aripidinarã tu cãmpu; eara un cuibar di vulturi cu pulj; nã nãpãrticã, tsi mãca puljlji a unui vultur; vulturlu aestu pãtsa nã ghideri multu greauã; vulturlu scoati buf, shi buflu vultur niscãntiori
§ vãltur2 (vãl-túrŭ) sm vãlturi (vãl-túrĭ) – (un cu vultur)