|
|
nipãrticush
nipãrticush (ni-pãr-ti-cúshĭŭ) sm, sf – vedz tu nipãrticã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: nipãrticãbãrdush
bãrdush (bãr-dúshĭŭ) adg bãrdushi/bãrdushe (bãr-dú-shi), bãrdush (bãr-dúshĭ), bãrdushi/bãrdushe (bãr-dú-shi) – hromã tsi da ca pi albu
{ro: albiu}
{fr: blanchâtre}
{en: whitish}
ex: la cali bãrdushi (tsi da ca pi albu) va-nj ti fats nipãrticushi
culac
culac (cu-lácŭ) sn culatsi/culatse (cu-lá-tsi) – unã soi di pãni faptã ca un nel, tsi s-mãcã icã s-fatsi doarã la oaspits shi soi, tu dzãli pisimi (numtsã, sãrbãtori, etc.); clurã, cãniscu, cuniscu, culãcush; (fig:
1: culac = (i) ca un culac, nel, diplã; (ii) loc tsi ari forma di nel; expr:
2: mi fac (mi-adar, mi-adun) culac = mi nguzmuledz ca un nel, ca un culac; mi-adar guzmolj; mi-adun stog; mi fac gljem; etc.)
{ro: colac, covrig}
{fr: pain spécial ayant la forme d’un anneau et qu’on mange ou qu’on offre à l’occasion de grands jours (fêtes, noces, etc.)}
{en: loaf of bread made in the form of a ring, that people eat or bring it as a present to friends or relatives, during holidays or special occasions (weddings, baptisms, etc.)}
ex: adar un culac trã ficiori shi un culac (cuniscu) trã numtã, cama bun; coatsi-nj dauã culatsi tu tãpsii i tu vatrã; lu-adunã n gepi culac
(expr: lu-adunã stog n gepi); fã-ti culac!
(expr: adunã-ti stog!); featsim culats (culãcush) trã culindi; acumpãrai un culac (clurã, colindu); tricurã cu culaclu (cuniscul) la numtã; s-featsi tu cohi culac
(expr: s-adunã stog ca un culac); cãndu ea culac s-adarã expr: s-adunã stog), ngljatsã inima-nj truoarã
§ culãcush (cu-lã-cúshĭŭ) sn culãcushi/culãcushe (cu-lã-cú-shi) – culac njic; culucush
{ro: colac mic, covrig}
{fr: petit “culac”}
{en: small “culac”}
ex: nipãrticã, nipãrticush, fã-ti culãcush
§ culucush (cu-lu-cúshĭŭ) sn culucushi/culucushe (cu-lu-cú-shi) – (unã cu culãcush)
§ cuniscu (cu-nís-cu) sn cuniscuri (cu-nís-curĭ) – culac adrat maxus tra si s-ducã la unã numtã, prota i andaua searã dupã ncurunari; culac adus la oaspits i soi la numtã, pãtedz, fudzirea tu xeani, etc. (multi ori deadun cu-un tãvã di pescu, di bãclãvã, i cu-unã botsã di yin); cãniscu
{ro: colac de nuntă}
{fr: don (anneau, galette, pain d’épices) de noce}
{en: “culac” brought as a wedding (baptism, etc.) present}
ex: va s-yinim cu cuniscu (culac)
nipãrticã
nipãrticã (ni-pắr-ti-cã) sf nipãrtits (ni-pắr-titsĭ) – prici cu truplu multu lungu ca un chelindru (i ca unã funi multu groasã), tsi s-minã pri loc cu trãdzearea azvarna (cã nu ari cicioari), cu chealea acupiritã cu ljushpi shi multi ori alasã virin cãndu mushcã tsiva; nãpãrticã, sharpi, shirpoanji, uheauã; buljar, ofchiu, sãpit;
(expr:
1: earbã di nipãrticã = earbã dit pãrmitili armãneshti, tsi da banã, tsi nyeadzã; earbã di sharpi;
2: pulj di nipãrticã; nipãrticã = aharistu, arãu; laolu pistipseashti cã nipãrtica cãndu easti s-facã pulj, aeshti lj-arup pãntica sh-es nafoarã, cu-aestã vãtãmãndalui nipãrtica tsi-lj featsi;
3: mi mushcã nipãrtica = aduchescu cã-nj cadi un mari bile pri cap, cã va pat unã mari taxirati;
4: intru (mi bag, mi hig) tu guvã di nipãrticã = mi-ascundu (di fricã, di-arshini) tu-un loc iu nu poati s-mi aflã vãrnu)
{ro: şarpe, viperă}
{fr: serpent, vipère}
{en: snake, viper, adder}
ex: mi mãshcã unã nipãrticã; vidzui nã nipãrticã dit apã; mi chipirã nipãrtica; nipãrticã lai va s-u mãca; sherchi shi nipãrtits shuirã; nipãrtica nu sh-aspuni cicioarli; cara vidzui cartea cu vula lai, mi mushcã nipãrtica
(expr: aduchii cã-nj vinji nã hãbari lai, cã mi-agudi nã taxirati greauã); creashti pulj di nipãrticã
(expr: s-fatsi aharistu); cu earba di nipãrticã (earba tsi da banã) aundzi sh-aundzi, lu nye dinãcali; bucatã cu bucatã, li-aumsi cu earbã di nipãrticã, sh-nãpoi nye
§ nipãrticush (ni-pãr-ti-cúshĭŭ) sm, sf nipãrticushi/nipãrticushe (ni-pãr-ti-cú-shi), nipãrticush (ni-pãr-ti-cúshĭ) nipãrticushi/nipãrti-cushe (ni-pãr-ti-cú-shi) – nipãrticã njicã (mascurã i feaminã); pulj (njic) di nipãrticã
{ro: şarpe mic, viperă mică}
{fr: petit serpent, petite vipère}
{en: little serpent, small viper}
ex: tu-arapuni, nã nipãrticushi adunatã culcush; lj-avea moartã nipãrticusha shi-sh plãndzea hala
§ nãpãrticã (nã-pắr-ti-cã) sf nãpãrtits (nã-pắr-titsĭ) – (unã cu nipãrticã)
un
un (únŭ) num, pr unã (ú-nã) – tsi va s-dzãcã 1 (ma mari di 0 sh-ma njic di 2); tsi easti singur; tsi easti protlu; singur, nã;
(expr:
1: di un un; un di un, un spri un = un cãti un, un dupã altu;
2: un; un sh-un; un la pãrintsã; un sh-tut = (i) mash un, mash unlu singur; (ii) multu gioni, nu-aflji altu ma bun, ma gioni, etc.; cariva (catiun dit tutã pareea) easti bun, aleptu, gioni, etc.;
3: pãnã di un = tuts, tuts cu-arada, un dupã-alantu;
4: unã noaptea; unã dupã prãndzu = oara unã noaptea, oara unã dupã prãndzu;
5: dã-lj unã sh-bunã = dã-lj mash unã, ma sh-atsea s-hibã bunã tra s-lj-agiungã;
6: nitsi unã nitsi dauã = unãshunã, fãrã s-dzãc un zbor, fãrã s-minduescu dip;
7: pãnã s-dzãts unã (va si s-facã lucrul) = unãshunã, diunãoarã, multu agonja, pãnã s-ascuchi (va si s-facã lucrul);
8: lja pri un, dã pri-alantu = lj-aflash uidia; suntu unã soi;
9: ni unã, ni altã (ljau apofasea) = fãrã s-mi minduescu multu (ljau apofasea);
10: cu unã cu doauã = cu njits lucri)
{ro: un, o}
{fr: un, une, quelqu’un, quelqu’une}
{en: one, someone}
ex: am un njel shi unã njauã; un tsi alagã cafinedzlji; di un (di vãr) ca-aestu, firea-ti; s-lji aducã unã; cu unlu cicior mi ved tu groapã; cã unlu vedz, taha nu poati; unlu di elj fudzi; unlu (unlu di doi) fudzi, unlu (alantu) shadi; oara easti unã; a unui mostru; a unei lj-avea moartã nipãrticusha; a unei nveastã njicã nu-lj yini gionili; unlu imna… doilu eara… fur…; un hiu, nu-am altsã frats; un eara Vanghiul
(expr: gioni multu, nu-avea altu ca el); tuts aleptsã, un shi un
(expr: tuts eara aleptsã, un dupã-alantu); tuts murirã di un un
(expr: un cãti un); un spri un…
(expr: un dupã altu…) ti lja haraua; unã
(expr: oara unã) dupã prãndzu; nitsi unã (tu scriarea-a noastrã: nitsiunã) chicutã; nitsi unã nitsi dauã
(expr: dinãoarã, fãrã s-dzãcã un zbor), sh-arsãri s-acatsã unã caprã; avea un ficior sh-tut
(expr: avea mash un ficior); eara unã
(expr: eara singura) la pãrintsã; nu s-discumpãrã lishor, cu unã cu doauã (cu njits lucri); va yin, pãnã s-dzãts unã
(expr: va yin, unãshunã)
§ nã1 (nã) numf – forma shcurtã di la numiralu “unã”; tsi easti singurã (nu-ari altsã); unã, singurã
{ro: una, o}