ex: priimnã-te nãteamã (putsãn); dã-nj nãteamã (niscãntã, putsãnã, nã chicutã di) apã

§ niteamã (ni-thĭá-mã) adv – (unã cu nãheamã)

§ nteamã (nthĭá-mã) adv – (unã cu nãheamã)

§ teamã (thĭá-mã) adv – (unã cu nãheamã)
ex: easti teamã (niheamã) amãnat; si s-discurmã teamã (niheamã, putsãn chiro); lu-acãtsã teamã (niheamã) seati

§ timãzicã (thi-mã-zí-cã) adv – (unã cu nãheamã)

§ timizicã (thi-mi-zí-cã) adv – (unã cu nãheamã)

§ nheamã (nhĭá-mã) adv – (unã cu nãheamã)

§ heamã1 (hĭá-mã) adv – (unã cu nãheamã)
ex: scoalã-ti heamã (niheamã) di pri scamnu

§ heam (hĭámŭ) adv – (unã cu nãheamã)
ex: si-nj ti stringu heam di mãnã; Mitlu easti heam (psãn) ca shcret

§ himãzicã (hi-mã-zí-cã) adv – (unã cu nãheamã)
ex: himãzicã (putsãnã) pãni

§ himizicã (hi-mi-zí-cã) adv – (unã cu nãheamã)

(expr: va hibã sinfuni? va s-lja apofasea) s-ti da la mini?; cãtrã aclo si ncljidem
(expr: s-n-aduchim, s-fãtsem hundrata) shi noi; avdzãts di casili tsi-avea ncljisã (tsi-avea mprãdatã sh-avea afãnsitã); nu ncljisi ghini ocljilj
(expr: nu muri ghini), lailu di-amirã; nu ncljish ocljilj
(expr: nu durnjii) tutã noaptea; dzua sã ncljisi
(expr: bitisi)

§ ncljis (ncljísŭ) adg ncljisã (ncljí-sã), ncljish (ncljíshĭ), ncljisi/ncljise (ncljí-si) – tsi-lj s-ari astupatã guva; (casã) cu firidzlji shi ushli trapti tra s-nu-alasã s-treacã vimtul; (avlii) tsi-lj s-ari faptã un gardu tra s-tsãnã oaminjlji sh-prãvdzãli nafoarã; etc. etc.
{ro: închis, terminat}
{fr: (en)fermé, (en)clos; convenu, fini, accepté, mis d’accord}
{en: (en)closed; ended, agreed, accepted}
ex: ncljishlji (fig: atselj dit ahapsi) durnja greu; mi ligarã sh-mi tsãnurã ncljis (fig: flucusit, hãpsãnit) trei anj di dzãli; nu vrea s-moarã cu inima ncljisã
(expr: cu inima amãrãtã, nvirinatã); easti ncljis di minti
(expr: nu para easti dishteptu)

§ ncljidiri/ncljidire (ncljí-di-ri) sf ncljidiri (ncljí-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ncljidi tsiva
{ro: acţiunea de a închide, de a termina; închidere, terminare}
{fr: action d’(en)fermer, de finir, d’(en)clore; de convenir, d’accepter, d’être d’accord}
{en: action of (en)closing; of ending; of agreing, of accepting}

§ ncljideari/ncljideare (nclji-deá-ri) sf ncljideri (nclji-dérĭ) – (unã cu ncljidiri)
ex: cãt trã ncljideari gura-lj

§ nincljis (nin-cljísŭ) adg nincljisã (nin-cljí-sã), nincljish (nin-cljíshĭ), nincljisi/nincljise (nin-cljí-si) – tsi nu easti ncljis; nibitisit, etc.
{ro: neînchis, neterminat, etc.}
{fr: qui n’est pas (en)fermé, qui n’est pas (en)clos; etc.}
{en: that is not (en)closed; unended, etc.}
ex: nincljis (nibitisit) aestu zbor

§ nincljidiri/nincljidire (nin-cljí-di-ri) sf nincljidiri (nin-cljí-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu sã ncljidi tsiva, nu s-bitiseashti tsiva; nibitisiri, etc.
{ro: acţiunea de a nu închide, de a nu termina, etc.}
{fr: action de ne pas (en)fermer, de ne pas finir, etc.}
{en: action of not (en)closing; of not ending, etc.}

§ nincljideari/nincljideare (nin-clji-deá-ri) sf nincljideri (nin-clji-dérĭ) – (unã cu nincljidiri)

§ ncljisoari/ncljisoare (nclji-sŭá-ri) sf ncljisori (nclji-sórĭ) – loc (casã, binai, etc.) iu sta ncljis cariva (sh-di iu nu poati s-easã); (fig: ncljisoari = casa iu suntu tsãnuts ncljish atselj tsi suntu aflats cu stepsu (dupã tsi suntu giudicats shi culãsits tra sã sta ncljish un castili chiro, icã ninti, cãndu ashteaptã ninga tra si s-ducã la giudicatã); hapsi, hãpsani, hãpseani, hãpsãnã, filichii, filãchii, zundani, sãndani, zãndani, pudrumi, budrumi, bãdrumi)
{ro: închisoare}
{fr: prison}
{en: prison}
ex: di tru pusta di ncljisoari (fig: filichii, hãpsani)

§ ãncljid (ãn-cljídŭ) (mi) vb III shi II ãncljish (ãn-cljíshĭŭ), ãncljideam (ãn-clji-deámŭ), ãncljisã (ãn-cljí-sã), ãncljidi-ri/ãncljidire (ãn-cljí-di-ri) shi ãncljideari/ãncljideare (ãn-clji-deá-ri) – (unã cu ncljid)

§ ãncljis (ãn-cljísŭ) adg ãncljisã (ãn-cljí-sã), ãncljish (ãn-cljíshĭ), ãncljisi/ãncljise (ãn-cljí-si) – (unã cu ncljis)
ex: fui ãncljis (fig: bãgat tu-ahapsi, flucusit)

§ ãncljidiri/ãncljidire (ãn-cljí-di-ri) sf ãncljidiri (ãn-cljí-dirĭ) – (unã cu ncljidiri)

§ ãncljideari/ãncljideare (ãn-clji-deá-ri) sf ãncljideri (ãn-clji-dérĭ) – (unã cu ncljidiri)

§ cljid (cljídŭ) (mi) vb III shi II cljish (cljíshĭŭ), cljideam (clji-deámŭ), cljisã (cljí-sã), cljidiri/cljidire (cljí-di-ri) shi cljideari/cljideare (clji-deá-ri) – (unã cu ncljid)

§ cljis (cljísŭ) adg cljisã (cljí-sã), cljish (cljíshĭ), cljisi/cljise (cljí-si) – (unã cu ncljis)

§ cljidiri/cljidire (cljí-di-ri) sf cljidiri (cljí-dirĭ) – (unã cu ncljidiri)

§ cljideari/clji-deare (clji-deá-ri) sf cljideri (clji-dérĭ) – (unã cu ncljidiri)

§ ncljitor (nclji-tórŭ) sn ncljitoari/ncljitoare (nclji-tŭá-ri) – pheat di lemnu cu cãpachi (faptã di lemnu i di coaji di arburi) tsi sã ncljidi multu ghini (tra s-nu alasã si s-vearsã mãcarea tsi u poartã omlu tu pheat); cljitor, cãrneci, cãrnici, cupac, chipinac, pidupinac, racicã
{ro: covăţică cu capac}
{fr: écuelle de bois ou d’écorce d’arbre à couvercle}
{en: container with cover made of wood or tree bark}
ex: lo la-ayinji carni cu verdzu tu cljitor

§ cljitor (clji-tórŭ) sn cljitoari/cljitoare (clji-tŭá-ri) – (unã cu ncljitor)
ex: sh-lo niheamtã di fauã tu ncljitor shi s-dusi la-ayinji

§ dishcljid (dish-cljídŭ) (mi) vb III shi II dishcljish (dish-cljíshĭŭ), dishcljideam (dish-clji-deámŭ), dishcljisã (dish-cljí-sã), dishcljidiri/dishcljidire (dish-cljí-di-ri) shi dishcljideari/dishcljideare (dish-clji-deá-ri) – dau (pingu, scot, min, etc.) di-unã parti lucrul (ca bunãoarã, doplu di-unã botsã, usha i firida di la casã, cãpachea di la tengiri, budzãli di la gurã, cãpãchili di oclji, etc.) tsi ncljidi (astupã, acoapirã, etc.) unã guvã; disfac, distup, etc.;
(expr:
1: nj-dishcljid ocljilj = (i) mi dishteptu dit somnu; (ii) bag oarã multã la-atseali tsi s-fac deavãrliga; (iii) nj-am (nj-fac) ocljilj patru, nj-am multã cãshtigã;
2: dishcljid ocljilj mãri = mi ciudusescu multu di-atseali tsi ved; lj-fac ocljilj mãri;
3: lj-dishcljid ocljilj a unui = l-fac pri cariva s-veadã i s-aducheascã lucri tsi nu li videa i aduchea ninti;
4: nj-dishcljid gura = dzãc ndauã zboarã; nchisescu sã zburãscu;
5: nj-dishcljid urecljili = ascultu cu multã cãshtigã, caftu s-avdu tsi sã zburashti;
6: lj-dishcljid bratsãli = lu mbrãtsitedz, lu-aprochi cu multã vreari;
7: ponjlji, lãludzli dishcljid = ponjlji, lãludzli scot lilici, nflurescu, nvirdzãscu;
8: chirolu, tserlu dishcljidi = tserlu nsirineadzã, easi soarili;
9: nj-dishcljid (a unui) inima, suflitlu = dzãc a unui atseali (cripãri, vreri, harãi, etc.) tsi-nj sta tu inimã;
10: nj-si dishcljidi suflitlu, inima = (i) mi-ariseashti, mi hãrsescu, fac chefi; (ii) nj-si fatsi orixi (trã un lucru);
11: nj-si dishcljidi orixea = nchiseashti sã-nj si facã orixi;
12: dishcljid zborlu trã un lucru = aduc zborlu, nchisescu sã zburãscu trã un lucru;
13: (tinirlu) s-dishcljidi la minti = (tinirlu) s-luninjadzã la minti, s-fatsi cama dishteptu, cama nvitsat;
14: (loclu) s-dishcljidi n fatsã = loclu s-aspuni n fatsã, cu videarea-a omlui ninchidicatã di tsiva)
{ro: deschide}
{fr: ouvrir}
{en: open}
ex: dishcljidets-nji poarta; dishcljisim cartea; nã padi nj-si dishcljisi
(expr: s-aspuni) n fatsã; dupã ploai, tserlu dishcljidi
(expr: nsirineadzã); chirolu dishcljidi
(expr: dizvireadzã), mushitsashti; primuveara s-dishcljid ponjlji
(expr: (i) nvirdzãscu; (ii) nflurescu, scot lilici); nã featã tra s-lji dishcljidã
(expr: sã-lj hãrseascã) injoarã; s-dishcljidã fadzlji
(expr: si nvirdzascã) nsus tu muntsã; estan voi s-nu dishcljidets; eu crishteam shi dishcljideam
(expr: nvitsam, mi dishtiptam la minti), cum dishcljidi
(expr: scoati lilici) trandafila di pri Mai; lji si dishcljisi inima trã yin
(expr: lj-vinji orixi); si s-minã ma nclo, s-dishcljidã
(expr: si s-luninjadzã, si s-dishteaptã); s-minarã sh-dishcljisirã
(expr: criscurã, s-dishtiptarã cu mintea), cum nu mi-ashtiptam

§ dishcljis (dish-cljísŭ) adg dishcljisã (dish-cljí-sã), dishcljish (dish-cljíshĭ), dishcljisi/dishcljise (dish-cljí-si) – tsi-lj s-ari datã (pimtã, scoasã, minatã, etc.) di-unã parti lucrul (ca bunãoarã, doplu di-unã botsã, usha i firida di la casã, cãpachea di la tengiri, budzãli di la gurã, cãpãchili di oclji, etc.) tsi tsãnea ncljisã (astupatã, acupiritã, etc.) unã guvã, unã dishcljidzãturã; disfaptu, distupat, etc.;
(expr:
1: om dishcljis, inimã dishcljisã = (i) om tsi spuni atseali tsi mindueashti, nu easti cu dauã fãts, nu easti ascumtu (ipucrit, acupirit, tãciuni anvãlit, etc.); (ii) om hãrãcop, hãrios, yios, chifli; (iii) om dishteptu, prãxit, cu carti;
2: dishcljis la minti (cap); cu mintea dishcljisã = tsi easti dishteptu, mindueashti ndreptu, ascultã tsi-lj si dzãtsi fãrã ca s-u tsãnã pi-a lui, etc.;
3: am ocljilj dishcljish = mi-aveglju, mi-afirescu, mutrescu lucrili cu multã cãshtigã;
4: casã dishcljisã = casã cu multsã oaspits, iu oaspitslji suntu ghini vinjits, suntu vruts shi ghini aprucheats;
5: loc dishcljis = loc ningrãdit, neanvãrligat di-un gardu;
6: aranã dishcljisã = aranã tsi scoati ninga sãndzi, tsi sãndzineadzã, tsi nu-ari ncljisã;
7: boi (hromã) dishcljisã = boi (hromã) tsi-aspuni ma slabã tu videari, tsi da cãtrã albu, tsi sh-u-adutsi ma multu cu albul dicãt cu lailu;
8: (tutumi) dishcljisã = (tutumi) adusã dit altu loc (crat) sh-vindutã fãrã s-plãteascã dãrli a statlui)
{ro: deschis}
{fr: ouvert}
{en: opened}
ex: ai inimã dishcljisã
(expr: eshti om tsi dzãts atseali tsi mindueshti, nu eshti ipucrit), nu hii om ncljis; greacã s-earai, sh-ahãt dishcljisã nu vrea hii; acumpãrai tutumi dishcljisã
(expr: trã cari nu s-plãtirã dãrli-a statlui); ficiorlu-atsel easti ma dishcljis
(expr: ma dishteptu, ma prãxit); vrea s-lu veadã hilji-su dishcljis
(expr: nvitsat), cu patru oclji

§ dishcljidiri/dishcljidire (dish-cljí-di-ri) sf dishcljidiri (dish-cljí-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dishcljidi tsiva (unã botsã, ushi, firidã, gurã, oclji, etc.); disfãtseari, distupari, etc.
{ro: acţiunea de a deschide}
{fr: action d’ouvrir}
{en: action of opening}

§ dishcljideari/dishcljideare (dish-clji-deá-ri) sf dishcljideri (dish-clji-dérĭ) – (unã cu dishcljidiri)
ex: dishcljidearea-a bisearicãljei; casa va dishcljideari

§ nidishcljis (ni-dish-cljísŭ) adg nidishcljisã (ni-dish-cljí-sã), nidishcljish (ni-dish-cljíshĭ), nidishcljisi/nidishcljise (ni-dish-cljí-si) – tsi nu easti dishcljis
{ro: nedeschis}
{fr: qui n’est pas ouvert}
{en: unopened}
ex: nidishcljisã usha ghini (ninti ca s-dishcljidã ghini usha), s-as-trapsi nafoarã di ushi

§ nidishcljidiri/nidishcljidire (ni-dish-cljí-di-ri) sf nidishcljidiri (ni-dish-cljí-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva nu s-dishcljidi
{ro: acţiunea de a nu deschide}
{fr: action de ne pas ouvrir}
{en: action of not opening}

§ nidishcljideari/ni-dishcljideare (ni-dish-clji-deá-ri) sf nidishcljideri (ni-dish-clji-dérĭ) – (unã cu nidishcljidiri)

§ dishcljidzãturã (dish-clji-dzã-tú-rã) sf dishcljidzãturi (dish-clji-dzã-turĭ) – loc dishcljis prit cari cariva i tsiva poati s-intrã tu-un lucru, tu-un loc
{ro: deschizătură}
{fr: ouverture, fente}
{en: opening}
ex: avlia ari unã dishcljidzãturã tu gardu prit cari cãnili poati s-easã nafoarã

§ discljid (dis-cljídŭ) (mi) vb III shi II discljish (dis-cljíshĭŭ), discljideam (dis-clji-deámŭ), discljisã (dis-cljí-sã), discljidi-ri/discljidire (dis-cljí-di-ri) shi discljideari/discljideare (dis-clji-deá-ri) – (unã cu dishcljid)
ex: discljid ocljilj
(expr: bag oarã, lj-am ocljilj patru, nj-am cãshtigã)

§ discljis (dis-cljísŭ) adg discljisã (dis-cljí-sã), discljish (dis-cljíshĭ), discljisi/discljise (dis-cljí-si) – (unã cu dishcljis)

§ discljidiri/discljidire (dis-cljí-di-ri) sf discljidiri (dis-cljí-dirĭ) – (unã cu dishcljidiri)

§ dis-cljideari/discljideare (dis-clji-deá-ri) sf discljideri (dis-clji-dérĭ) – (unã cu dishcljidiri)

{ro: împuţinat, diminuat, redus}
{fr: amoindri, diminué, reduit}
{en: diminished, decreased, reduced}

§ mputsãnari/mputsãnare (mpu-tsã-ná-ri) sf mputsãnãri (mpu-tsã-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva scadi ca numir i ca mãrimi; psãnari, psãniri, njicshurari, discreashtiri, scãdeari, afirisiri, firisiri, hirisiri, dipuneari
{ro: acţiunea de a împuţina, de a diminua, de a reduce; împuţinare, diminuare, reducere}
{fr: action d’amoindrir, de diminuer, de reduire; amoindrissement}
{en: action of diminishing, of decreasing, of reducing; reduction}
ex: mputsãnarea-a pãdurlor easti itii di uscãciuni

§ psãn (psắnŭ) adg (shi adv invar) psãnã (psắ-nã), psãnj (psắnjĭ), psãni/psãne (psắ-ni) – (unã cu putsãn)

§ psãnedz (psã-nédzŭ) (mi) vb I psãnai (psã-náĭ), psãnam (psã-námŭ), psãnatã (psã-ná-tã), psãnari/psã-nare (psã-ná-ri) – (unã cu mputsãnedz)
ex: paradzlji psãnarã (scãdzurã, s-featsirã ma putsãnj); psãnarã oili (scãdzu numirlu-a oilor)

§ psãnat (psã-nátŭ) adg psãnatã (psã-ná-tã), psãnats (psã-nátsĭ), psãnati/psãnate (psã-ná-ti) – (unã cu mputsãnat)

§ psãnari/psãnare (psã-ná-ri) sf psãnãri (psã-nắrĭ) – (unã cu mputsãnari)

§ psãniri/psãnire (psã-ní-ri) sf psãniri (psã-nírĭ) – (unã cu mputsãnari)

§ psãnami/psãname (psã-ná-mi) sf fãrã pl – putsãnj oaminj adunats tu-un loc; putsãni lucri (i yiets) di idyea soi i lugursiti cã au unã idyi hari
{ro: puţinătate}
{fr: petite quantité}
{en: small quantity}

§ psãnac (psã-nácŭ) adg psãnacã (psã-ná-cã), psãnats (psã-nátsĭ), psãnatsi/psãnatse (psã-ná-tsi) – (om) tsi easti slab shi njic ca boi; (lucru) tsi easti njic ca mãrimi (lundzimi)
{ro: mărunţel}
{fr: faiblet, maigrelet}
{en: skinny, thin, slight (person)}
ex: un bãrbat psãnac (shcurtu shi slab)