dzãc (dzắcŭ) vb III shi II dzãsh (dzắshĭŭ), dzãtseam (dzã-tseámŭ), dzãsã (dzắ-sã), dzãtsiri/dzãtsire (dzắ-tsi-ri) shi dzãtseari/dzãtseare (dzã-tseá-ri) – scot zboarã dit gurã cu scupolu ca atsel tsi mi-avdi s-aducheascã atseali tsi minduescu mini (tsi mi doari, tsi ved, tsi hãbãri voi s-lji dau, etc.); zãc, spun, aspun, grescu, zburãscu, fac, etc.;
(expr:
1: ãnj dzãc tu minti, ãnj dzãc cu mintea = minduescu;
2: lj-u dzãc (cu gura, cu flueara, etc.) = cãntu (cu gura), bat cu flueara (avyiulia, etc.);
3: dzãc cu boatsi = dzãc cu boatsi sãnãtoasã, n fatsa-a lumiljei, unã puizii, un zbor, etc.;
4: (easti) cãtu s-dzãts = (easti) mari, multu;
5: lj-u dzãtsi preftul dupã ureaclji = (el) easti s-moarã agonja;
6: pãnã s-dzãts unã = unãshunã, dinãcali;
7: pri numã s-nu-nj dzãcã! = mi giur cã easti dealihea!;
8: lj-dzãc ndoauã (zboarã) = l-cãtigursescu, lj-dzãc zboarã tsi nu lu-arisescu, lu ncaci, pãnã s-mi doarã gura;
9: ashi-nj fu dzãs = ashi-nj fu scriatã;
10: lj-u dzãsim = u featsim, adrãm unã mari ziafetea, giumbushi, etc.;
11: bãgats oarã cã avem sh-formili: tsea = dzãtsea shi tsem = dzãtsem)
{ro: zice, spune}
{fr: dire, exprimer, affirmer, raconter}
{en: say}
ex: nãs ãnj dzãsi zborlu aestu; dzã-nj (grea-nj) tsi vrei s-tsã dzãc (spun); dzãsi (zburã), dzãsi (zburã), pãnã-l duru gura di dzãcã; dzãsit (spusit) voi aestu lucru?; nu vrei s-nã dzãts (spunj) un pãrmit?; s-lj-u dzãcã preftul dupã ureaclji
(expr: s-moarã tra sã-lj cãntã preftul); bem sh-lj-u dzãtsem
(expr: cãntãm) dipriunã; puljlu apãrnja s-batã shi s-lj-u dzãcã dipriunã; picurarlu lj-u dzãtsea
(expr: bãtea) cu flueara la gurã; bunã, cãtu s-dzãts
(expr: multu bunã); arcoari, eara cãtu-s-dzãts
(expr: eara multã arcoari); sh-dzãsi tu minti
(expr: mindui); pãnã s-dzãts unã
(expr: unãshunã); s-nu tsi-u scot io, pri numã s-nu-nj dzãts!
§ dzãs (dzắsŭ) adg dzãsã (dzắ-sã), dzãsh (dzắshĭ), dzãsi/dzãse (dzắ-si) – (zbor) tsi easti scos dit gurã; zãs, spus, aspus, grit, zburãt, etc.
{ro: zis, spus}
{fr: dit, exprimé, affirmé, raconté}
{en: said}
ex: lucri dzãsi (zburãti), lucri fapti
§ dzãtsiri/dzãtsire (dzắ-tsi-ri) sf dzãtsiri (dzắ-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dzãtsi tsiva; zãtsiri, dzãtseari, zãtseari, spuneari, aspuneari, griri, zburãri, etc.
{ro: acţiunea de a zice, de a spune}
{fr: action de dire, de s’exprimer, d’affirmer, de raconter}
{en: action of saying}
§ dzãtseari1/dzãtseare (dzã-tseá-ri) sf dzã-tseri (dzã-tsérĭ) – (unã cu dzãtsiri)
ex: nu eara lucru trã dzãtseari (spuneari)
§ nidzãs (ni-dzắsŭ) adg nidzãsã (ni-dzắ-sã), nidzãsh (ni-dzắshĭ), nidzãsi/nidzãse (ni-dzắ-si) – (zbor) tsi nu easti scos dit gurã; nizãs, nispus, neaspus, nigrit, nizburãt, etc.; (fig: nidzãsi = lucri greali shi slabi tsi s-dzãc, ma nu lipsescu dzãri, cãndu omlu easti nãirit)
{ro: nezis, nespus}
{fr: qui n’a pas été dit}
{en: unsaid}
ex: cari mi nãirii, ts-dzãsh nidzãsili
§ nidzãtsiri/nidzãtsire (ni-dzắ-tsi-ri) sf nidzãtsiri (ni-dzắ-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-dzãtsi tsiva; nizãtsiri, nidzãtseari, nizãtseari, nispuneari, neaspuneari, nigriri, nizburãri, etc.
{ro: acţiunea de a nu zice}
{fr: action de ne pas dire, de ne pas s’exprimer}
{en: action of not saying}
§ nidzãtseari/nidzãtseare (ni-dzã-tseá-ri) sf nidzãtseri (ni-dzã-tsérĭ) – (unã cu nidzãtsiri)
§ zãc (zắcŭ) vb III shi II zãsh (zắshĭŭ), zãtseam (zã-tseámŭ), zãsã (zắ-sã), zãtsiri/zãtsire (zắ-tsi-ri) shi zãtseari/zãtseare (zã-tseá-ri) – (unã cu dzãc)
§ zãs (zắsŭ) adg zãsã (zắ-sã), zãsh (zắshĭ), zãsi/zãse (zắ-si) – (unã cu dzãs)
§ zãtsiri/zãtsire (zắ-tsi-ri) sf zãtsiri (zắ-tsirĭ) – (unã cu dzãtsiri)
§ zãtseari1/zã-tseare (zã-tseá-ri) sf zãtseri (zã-tsérĭ) – (unã cu dzãtsiri)
§ dzãcã (dzắ-cã) sf fãrã pl – zboarãli tsi s-au dzãsã; dzãtseari, dzãtsiri, dzãcãturã, zbor, zburãri, cuvendã; (fig: zburãri shcurtã, ishitã di-aradã dit un lucru tsi s-ari faptã sh-cari caftã s-hibã ca unã nvitsãturã trã om; pãrãmii, zbor)
{ro: vorbă, spusă}
{fr: mot, parole; discours, dire; assertion, ordre}
{en: word; talk; assertion, order}
ex: la grets, di la dzãcã (zburãri) pãnã la faptã (fãtseari) easti diparti; am sh-alti zboarã trã dzãcã (dzãtseari); trã dzãcã (dzãtseari), nu-armãn grai; tuts u-aflarã ghini dzãca (zborlu) a marilui; sã s-facã dzãca a mirãljei (zboarãli dzãsi, scriati di mirã); picurarlu nu-ashtiptã dzãcã (dzãtseari, s-avdã zbor, sã-lj si dzãcã) di doauã ori; nu va vãrã dzãcã (dzãtseari; expr: nu ncapi zborlu, fãrã di-altã), greashti amirãlu; amirãlu nu-ashtiptã altã dzãcã (altu zbor) shi lj-u deadi; nu va dzãcã (nu-i ananghi si s-dzãcã, s-aducheashti ghini); unã dzãcã (cãt dzãsi zborlu), ncãlicã shi calu teasi peanili tu vimtu
§ dzãcãturã (dzã-cã-tú-rã) sf dzãcãturi (dzã-cã-túrĭ) – zbor dzãs; zbor tsi s-dzãtsi; dzãcã
{ro: zicătură}
{fr: terme, mot, expression, allégation}
{en: term, word, expression, allegation}
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn