|
|
ngãsãescu
ngãsãescu (ngã-sã-ĭés-cu) vb IV – vedz tu anangasi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: anangasianãngãsãescu
anãngãsãescu (a-nãn-gã-sã-ĭés-cu) vb IV – vedz tu anangasi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: anangasianangasi/anangase
anangasi/anangase (a-nán-ga-si) sf fãrã pl – atsea tsi-l tradzi pri cariva (tsi-l fatsi, tsi-l pindzi) tra s-facã tsiva; shtiuri, parachinisi, mucaeti
{ro: îndemn, stimulant, impuls}
{fr: stimulant, impulsion}
{en: stimulant, impulse}
ex: chinsirã fãrã multã anangasi (pindzeari, shtiuri)
§ anãngãsãescu (a-nãn-gã-sã-ĭés-cu) vb IV anãngãsãii (a-nãn-gã-sã-íĭ), anãngãsãeam (a-nãn-gã-sã-ĭámŭ), anãngãsãitã (a-nãn-gã-sã-í-tã), anãngãsãiri/anãngãsãire (a-nãn-gã-sã-í-ri) – lj-dzãc a unui (l-pingu, l-fac, l-cljem, l-cãndãrsescu, l-vãryescu, etc. pri cariva) tra s-facã un lucru; mi fac mucaeti (dupã anangasea tsi nj-u fatsi cariva) tra s-lu fac un lucru; anãngãsescu, ngãsãescu, parachinisescu, pãrãchinisescu, pãrãchinsescu, pãrãnchisescu; fac, pingu, cãndãrsescu, ipuhriusescu, vãryescu, urnimsescu, etc.
{ro: îndemna, stimula, forţa}
{fr: inciter, stimuler, contraindre, forcer}
{en: incite, stimulate, force, oblige}
ex: bãrbatslji anãngãsãea caljlji (lj-pindzea, lj-avina, lj-fãtsea s-minã ma-agonja); mi anãngãsãeashti (mi fatsi, mi pindzi, mi ipu-hriuseashti) s-fug noaptea
§ anãngãsãit (a-nãn-gã-sã-ítŭ) adg anãngãsãitã (a-nãn-gã-sã-í-tã), anãngãsãits (a-nãn-gã-sã-ítsĭ), anãngãsãiti/anãngãsãite (a-nãn-gã-sã-í-ti) – tsi-lj s-ari dzãsã (tsi easti pimtu, faptu, cãndãrsit, ipuhriusit) s-facã tsiva; tsi s-ari faptã mucaeti; anãngãsit, ngãsãit, parachinisit, pãrãchinisit, pãrãchinsit, pãrãnchisit; faptu, pimtu, cãndãrsit, ipuhriusit, vãryit, urnimsit, etc.
{ro: îndemnat, stimulat, forţat}
{fr: incité, stimulé, contraint, forcé}
{en: incited, stimulated, forced, obliged}
§ anãngãsãi-ri/anãngãsãire (a-nãn-gã-sã-í-ri) sf anãngãsãiri (a-nãn-gã-sã-írĭ) – atsea tsi fatsi un cari anãngãsãeashti pri cariva; anãngãsiri, ngãsãiri, parachinisiri, pãrãchinisiri, pãrãchinsiri, pãrãnchisiri; fãtseari, pindzeari, cãndãrsiri, ipuhriusiri, vãryiri, urnimsiri, etc.; anangasi, mucaeti, shtiuri
{ro: acţiunea de a îndemna, de a stimula, de a forţa; îndemnare, stimulare, forţare}
{fr: action d’inciter, de stimuler, de contraindre, de forcer}
avin
avin (a-vínŭ) (mi) vb I avinai (a-vi-náĭ), avinam (a-vi-námŭ), avinatã (a-vi-ná-tã), avinari/avinare (a-vi-ná-ri) – alag dupã agru-prãvdzã i agru-pulj tra s-lj-acats tu pãyidã (batsã, lats, princã, etc.) i s-lji vatãm cu tufechea (cu arcul, cu duxarlu); mi duc s-fac chiniyi; alag dupã cariva shi voi s-lu-acats; alag dupã cariva tra s-ved tsi fatsi, lu spiunedz; lu-agunescu (l-surghiunipsescu) pri cariva tra s-fugã dit un loc; lj-pingu (lj-anãngãsãescu) caljlji s-alagã ma-agonja; vinedz, anãngãsãescu, anãngãsescu, pingu, agunescu, azgunescu, aznjescu, agunjisescu, surghiunipsescu, etc.;
(expr:
1: nj-avin lucrul, huzmetea = (i) nj-ved di lucrul a meu, nu mi-ameastic tu lucruli-a altor; (ii) nj-mutrescu ghini lucrul tra s-fac hãiri, s-fac prucuchii;
2: mi-avinã sãndzili = voi s-mi-arãzgãnsescu; voi s-nji scot ahtea pri cariva; voi s-lj-u plãtescu ti-arãulu tsi-nj featsi)
{ro: vâna, goni, alerga după, urmări}
{fr: chasser, pourchasser, courir après, poursuivre}
{en: hunt, run after, chase}
ex: tsintsi surãritsã tu-unã ghiurdinitsã, s-avinã, tut s-avinã shi nu pot sã s-agiungã (angucitoari: cãrlidzli di mpãltiri); el avinã ljepuri; lu-avinai (lu-agunii) dit loclu-a nostru; lu-avinai (mi tsãnui, imnai dupã el) doauã ori di chiro; trei stãmãnj axiti avinam tu curii; adusirã ascherea s-avinã (s-aguneascã, s-lj-acatsã, s-lji vatãmã) furlji; lu-avinarã (alãgarã dupã el) trei mesh noapti sh-dzuã shi nu puturã s-lu-acatsã; ea avinã-l (du-ti dupã el, shpiuneadzã-l) shi vedz tsi fatsi; luplu nu s-avinã lishor; lu-avinã (alagã s-lu-acatsã) furlji; chiragilu avinã (lj-agunjiseashti, lj-anãngãsãeashti) caljlji; s-avinã (s-agunjiseascã) cama multu; avinam ma nyii; tsi zori ti-avinã?
§ avinedz (a-vi-nédzŭ) (mi) vb I avinai (a-vi-náĭ), avinam (a-vi-námŭ), avinatã (a-vi-ná-tã), avinari/avinare (a-vi-ná-ri) – (unã cu avin)
§ avinat (a-vi-nátŭ) adg avinatã (a-vi-ná-tã), avinats (a-vi-nátsĭ), avina-ti/avinate (a-vi-ná-ti) – (agru-pravda) tsi easti cãftatã tra s-hibã vãtãmatã tu-unã chiniyi; tsi easti acãtsat i vãtãmat tu chiniyi; atsel dupã cari alagã cariva tra s-lu-acatsã i s-lu shpiuneadzã; tsi easti agunit dit un loc; tsi easti anãngãsãit (pimtu) s-alagã ma-agonja; vinat, anãngãsãit, anãngãsit, pimtu, agunit, azgunit, aznjit, etc.
{ro: vânat, gonit, urmărit}
{fr: chassé, pourchassé, poursuivi}
azmuts
azmuts (az-mútsŭ) vb IV shi I azmutsãi (az-mu-tsắĭ) shi azmutsai (az-mu-tsáĭ), azmutsam (az-mu-tsámŭ), azmutsãtã (az-mu-tsắ-tã) shi azmutsatã (az-mu-tsá-tã), azmutsãri/azmutsãre (az-mu-tsắ-ri) shi azmutsari/azmutsare (az-mu-tsá-ri) – l-pingu (lu-anãngãsãescu) un cãni cu zboarã s-ansarã (si s-hiumuseascã) pri cariva; asplinsescu un cãni; (fig: azmuts = l-pingu, lu-anãngãsãescu, lu cãndãrsescu pri cariva tra s-facã tsiva)
{ro: asmuţi}
{fr: acharner, exciter}
{en: set on, urge on, hound at}
ex: cum intrarã n ubor, lj-azmutsãi (lj-hiumusii) cãnjlji s-ansarã pri elj
§ azmutsãt (az-mu-tsắtŭ) adg azmutsãtã (az-mu-tsắ-tã), azmutsãts (az-mu-tsắtsĭ), azmutsãti/azmutsãte (az-mu-tsắ-ti) – (cãni) tsi easti pimtu cu zboarã s-ansarã pri cariva
{ro: asmuţit}
{fr: acharné, excité}
{en: set on, urged on, hounded at}
ex: cãnjlji azmutsãts ansãrirã pri mini
§ azmutsat (az-mu-tsátŭ) adg azmutsatã (az-mu-tsá-tã), azmutsats (az-mu-tsátsĭ), azmutsati/azmutsate (az-mu-tsá-ti) – (unã cu azmutsãt)
§ az-mutsãri/azmutsãre (az-mu-tsắ-ri) sf azmutsãri (az-mu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un cãni easti azmutsãt
{ro: acţiunea de a asmuţi; asmuţire}
{fr: action d’acharner, d’exciter}
{en: action of setting on, of urging on, of hounding at}
§ azmutsari/az-mutsare (az-mu-tsá-ri) sf azmutsãri (az-mu-tsắrĭ) – (unã cu azmutsãri)
cãmcichi/cãmciche
cãmcichi/cãmciche (cãm-cí-chi) sf cãmcichi (cãm-cíchĭ) – hãlati faptã di-unã curauã ma groasã (icã ma multi curãi i ciori di cãnipã shutsãti unã tu-altã) ligatã di-un mãnar (un shcop shcurtu trã tsãneari cu mãna), cu cari (i) s-agudescu (s-pingu, s-anãngãsãescu) prãvdzãli (caljlji, boilji, oili, etc.) tra si s-minã, icã (ii) s-agudescu ficiorlji tsi nu-ascultã, icã dusmanjlji tu-unã alumtã; unã veargã di lemnu lungã shi suptsãri (shcop, ciumagã, etc.) cu cari s-agudescu prãvdzãli i ficiorlji; zvici, vurdal, gãrbaci, cãrbatsã, tombul, tombu
{ro: bici}
{fr: fouet}
{en: whip, lash}
ex: l-bãtea cu cãmcichili
§ camgicã (cam-gí-cã) sf pl(?) – (unã cu cãmcichi)
ex: adzã-l bãtu tatã-su cu camgica (zvicilu)
§ cãmgicã (cãm-gí-cã) sf pl(?) – (unã cu cãmcichi)
gãrbaci1
gãrbaci1 (gãr-bá-cĭŭ) sn gãrbaci/gãrbace (gãr-bá-ci) – hãlati faptã di-unã curauã ma groasã (icã ma multi curãi i ciori di cãnipã shutsãti unã tu-altã) ligatã di-un mãnar (un shcop shcurtu trã tsãneari cu mãna), cu cari s-agudescu (s-pingu, s-anãngãsãescu) prãvdzãli (caljlji, boilji, oili, etc.) tra si s-minã, icã s-agudescu dusmanjlji tu-unã alumtã; unã veargã di lemnu lungã shi suptsãri (shcop, ciumagã, etc.) cu cari s-agudescu prãvdzãli i ficiorlji tsi nu-ascultã; cãrbatsã, zvici, vurdal, cãmcichi, tombul, tombu
{ro: bici}
{fr: fouet, gourdin, cravache}
{en: whip, lash}
ex: anãltsã gãrbacilu (zvicilu, shcoplu) shi-l bãtu; tu loc di cal, gãrbaci s-lji dats; l-bãtu ghini cu gãrbacilu, cã lj-avea multã inati
§ gãrba-ci2/gãrbace (gãr-bá-ci) sf gãrbaci/gãrbace (gãr-bá-ci) – (unã cu gãrbaci1)
ex: trãtse lu-agudeshti cu gãrbacea? (cãmcichea?)
§ cãrbatsã (cãr-bá-tsã) sf cãrbãts (cãr-bắtsĭ) – (unã cu gãrbaci1)
gãrgãredz2
gãrgãredz2 (ghãr-ghã-rédzŭ) vb I gãrgãridzai (ghãr-ghã-ri-dzáĭ), gãrgãridzam (ghãr-ghã-ri-dzámŭ), gãrgãridzatã (ghãr-ghã-ri-dzá-tã), gãrgãridzari/gãrgãridzare (ghãr-ghã-ri-dzá-ri) – l-fac un lucru cã mi-arãseashti s-lu fac, cã-nj da unã ifhãrãstisiri sufliteascã; lj-dzãc a unui (l-pingu, lu ntsap) pri cariva (om, pravdã) tra s-facã un lucru; mi pingu, mi-arãseashti, am mirachi, ngãsãescu, pãrãchi-nisescu, etc.
{ro: se complace, boldi, îndemna; gâdila}
{fr: plaire, piquer, chatouiller}
{en: take pleasure in; urge, spur; be tickled (to death in)}
ex: mi gãrgãreadzã (mi-arãseashti, am mirachi) s-mi priimnu
§ gãrgãridzat2 (ghãr-ghã-ri-dzátŭ) adg gãrgãridzatã (ghãr-ghã-ri-dzá-tã), gãrgãridzats (ghãr-ghã-ri-dzátsĭ), gãrgãridza-ti/gãrgãridzate (ghãr-ghã-ri-dzá-ti) – tsi lu-ariseashti (easti pimtu) s-facã un lucru; tsi s-pindzi tra s-facã tsiva; ngãsãit, pãrãchinisit, etc.
{ro: care se complace, boldit, îndemnat; gâdilat}
{fr: qui a un plaisir, qui est piqué, chatouillé}
{en: who takes pleasure in; urged, spured; tickled (to death)}
§ gãrgãridza-ri2/gãrgãridzare (ghãr-ghã-ri-dzá-ri) sf gãrgãridzãri (ghãr-ghã-ri-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti gãrgãridzat tra s-facã tsiva; pindzeari, arãsiri, ngãsãiri, pãrãchinisiri, etc.
{ro: acţiunea de a se complace, de a boldi, de a îndemna; de a gâdila}
{fr: action de plaire, de piquer, de chatouiller}
{en: action of taking pleasure in; of urging, of spurring; of being tickled (to death)}
parachinisi/parachinise
parachinisi/parachinise (pá-ra-chí-ni-si) sf parachinisi (pá-ra-chí-nisĭ) – atsea tsi-l pindzi (tsi-l fatsi, tsi-l tradzi, tsi lu-anãngãsãeashti) pri cariva tra s-facã tsiva; shtiuri, anangasi, mucaeti
{ro: îndemn, stimulant}
{fr: exhortation, excitation, stimulant}
{en: stimulant, urge, impulse, excitation}
ex: dupã parachinisea a lui featsi aestã faptã (ngãsãirea, anangasea, pindzearea tsi lj-u featsi el)
§ parachinisescu (pá-ra-chi-ni-sés-cu) vb IV parachinisii (pá-ra-chi-ni-síĭ), parachiniseam (pá-ra-chi-ni-seámŭ), parachinisitã (pá-ra-chi-ni-sí-tã), parachinisi-ri/parachinisire (pá-ra-chi-ni-sí-ri) – lj-dzãc a unui (l-pingu, l-fac, l-cljem, l-cãndãrsescu, l-vãryescu, etc. pri cariva) tra s-facã tsiva; pãrãchinisescu, pãrãchinsescu, pãrãnchisescu anãngãsãescu, anãngãsescu, ngãsãescu; fac, pingu, cãndãrsescu, ipuhriusescu, vãryescu, urnimsescu, etc.
{ro: îndemna, stimula, împinge}
{fr: inciter, stimuler, exhorter, pousser}
{en: incite, stimulate, urge, push, oblige}
ex: nãs mi parachinisi (mi cãndãrsi, mi pimsi)
§ parachinisit (pá-ra-chi-ni-sítŭ) adg parachinisitã (pá-ra-chi-ni-sí-tã), parachinisits (pá-ra-chi-ni-sítsĭ), parachinisiti/parachinisite (pá-ra-chi-ni-sí-ti) – tsi-lj s-ari dzãsã (tsi easti pimtu, faptu, cãndãrsit, ipuhriusit) s-facã tsiva; anãngãsãit, anãngãsit, ngãsãit, pãrãchinisit, pãrãchinsit, pãrãnchisit; faptu, pimtu, cãndãrsit, ipuhriusit, vãryit, urnimsit, etc.
{ro: îndemnat, stimulat, împins}
{fr: incité, stimulé, exhorté, poussé}
{en: incited, stimulated, urged, pushed, obliged}
§ parachinisiri/parachinisire (pá-ra-chi-ni-sí-ri) sf parachinisiri (pá-ra-chi-ni-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cari parachiniseashti pri cariva; anãngãsãiri, anãngãsiri, ngãsãiri, pãrãchinisiri, pãrãchinsiri, pãrãnchisiri; fãtseari, pindzeari, cãndãrsiri, ipuhriusiri, vãryiri, urnimsiri, etc.; anangasi, mucaeti, shtiuri
{ro: acţiunea de a îndemna, de a stimula, de a împinge; îndemnare, stimulare, împingere}
{fr: action d’inciter, de stimuler, de exhorter, de pousser}
{en: action of inciting, of stimulating, of urging, of pushing, of obliging}
pingu1
pingu1 (píngu) vb III shi II pimshu (pím-shĭu), pindzeam (pin-dzeámĭ), pimtu (pím-tu), pindziri/pindzire (pín-dzi-ri) shi pindzea-ri/pindzeare (pin-dzeá-ri) – l-fac pri cariva si s-minã ma diparti, di pri loclu iu s-aflã (s-cadã mpadi, etc.); lj-bag zori a unui, lu-anãngãsãescu tra s-facã tsiva (sã zburascã, si s-ducã iuva, etc.); avin caljlji s-imnã ma-agonja; mi-alumtu cu altsã, cu truplu sh-cu coatili, tra s-pot s-intru iuva;
(expr: pingu oahti = fac mari copus, lucredz greu tra s-nj-amintu pãnea)
{ro: împinge}
{fr: pousser}
{en: push}
ex: mi pindzi nclo ascumtu dor; s-nu ti pingã draclu; pindzi aushlu, pindzi moasha cu anumirli; ãl pindzea mira-atsea laea-a lui s-easã di hoarã nafoarã; s-anciuparã shi, pindzi un, pindzi alantu, mintirã tutã adunarea; s-pindzearit cama nuntru; dzã-lj, o dado! sh-a-aishtui, cã-nj mi pimsi di-nj cãdzui; pindzi usha s-nu vã veadã tsiniva; pindzi nãoarã pravatos cu lupata di mardzini; sh-lo mintea la cicioari shi pindzi oahti
(expr: fatsi un copus mari), arsari vãljuri
§ pimtu (pím-tu) adg pimtã (pím-tã), pimtsã (pím-tsã), pimti/pimte (pím-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã zori si s-minã ma nclo di pri loclu iu s-aflã (s-cadã mpadi, sã zburascã, si s-ducã iuva, etc.)
{ro: împins}
{fr: poussé}
{en: pushed}
ex: cãravea di vimtu cãndu-i pimtã; pimtu sh-azgunjit cum eara, Dumnidzã-l vidzu sh-tora agiumsi om
§ pindziri/pindzire (pín-dzi-ri) sf pindziri (pín-dzirĭ) – atsea tsi s-fasi cãndu cariva pindzi i easti pimtu
{ro: acţiunea de a împinge}
{fr: action de pousser}
{en: action of pushing}
ex: cara-lj da unã pindziri, u-arucã pãnã tu buriclu di cireap
§ pindzeari/pindzeare (pin-dzeá-ri) sf pindzeri (pin-dzérĭ) – (unã cu pindziri)
ex: lj-da a maljlui unã pindzeari tu arãu
§ pingu2 (píngu) sn pinguti/pingute (pín-gu-ti) – pindzearea tsi lj-u da cariva a unui; pingur, pindzur, pindziri, pindzeari
{ro: împinsătură, brânci}
{fr: poussée, poussade, bousculade}
schin1
schin1 (schínŭ) sm schinj (schínjĭ) –
1: atsea tsi sh-u-adutsi cu aclu shi easi dit truplu-a unei plantã (rug, pãljur, etc.), cari ntsapã sh-intrã lishor tu carnea-a omlui; jighiniturã, guvujdel, guvuzdel, guvuzdelj;
2: numã data la multi planti (jumeari) cu schinj, pi trup, frãndzã, lilici i fructi; mãrãtsini, chingher, gumarangath, ciun, pãljur, rug, etc.;
(expr:
1: schinlu-a alghinãljei = aclu cu cari ntsapã alghina;
2: schin ãntr-oclji; schin tsi-l portsi n sin = un di-atselj tsi nu pots s-lj-aravdzã;
3: shed ca pri schinj; canda am schinj la cur = nu pot s-shed tu-un loc, nu mi-acatsã loclu;
4: bag schinj = bag zizanji (anghidz, muzavirlãchi, munuflichi, munã-ficlichi);
5: trag cu schinlu = caftu s-adar tsiva ma nu pot s-adar dip hãiri;
6: ca pri schinj calcã = fatsi un lucru cu multu-angãtan;
7: nj-intrã schinlu = (i) nj-intrã unã ca shubei, zilj, nchizmã tu suflit, di nu-am isihii; (ii) mi-ari aguditã unã taxirati;
8: di schin, trandafir shi di trandafir arãsari schin; di lilici, schinj, shi di schin, lilici = lucru arãu (bun) poati s-easã dit un lucru bun (arãu);
9: nu-i trandafil fãrã schin; nu-i pãduri (curii) fãrã schinj; livadi fãrã schinj nu s-fatsi = nu-ari, di-aradã, lucri buni, fãrã s-aibã sh-pãrtsã arali;
10: schinlu tsi intrã va scuteari, cã sh-un schin ti moari = ma s-ai tsiva (cariva) tsi tsã fatsi arãu va s-lu ndredz tra s-nu ti mata cãrteascã)
{ro: spin; mărăcine}
{fr: épine; ronce}
{en: thorns; bramble bush}
ex: cãmpul s-umplu di schinj; lj-intrã un schin tu cicior; Steryiu si nvãli cu schinlu (mãrãtsinili); mi ari schin ãntr-oclji
(expr: nu poati s-mi-aravdã); schin ãntr-oclji lji stãtea
(expr: nu putea s-lu-aravdzã dip); cati casã ari cãti un schin; fã-ti schin s-ti poartã n sin; ca pri schinj shadi
(expr: nu poati s-shadã tu-un loc, nu lu-acatsã loclu); s-tradz cu schinlu nu s-acatsã di tsiva
(expr: escu dip ftohi, nu-am dip hãiri di tsiva)
§ schina-mi/schiname (schi-ná-mi) sf fãrã pl – loc cu multsã schinj; multimi di schinj
{ro: spinet, loc cu spini}
{fr: buisson d’épines, ronceraie}
{en: brushwood, ground covered with brambles}
ex: aflai gumarlu tu schinami
§ schinos (schi-nósŭ) adg schi-noasi/schinoase (schi-nŭá-si), schinosh (schi-nóshĭ), schinoa-si/schinoase (schi-nŭá-si) – tsi ari schinj, cu schinj
(a)ngãsãescu
RO:a îndemna, a sâcâi, a stimula
EN:tu urge; to push
FR:pousser; exhorter
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015